Protetică dentară (pag. 218-224)

Răspuns: B, C, E

• A Adaptarea precisă se face numai după cimentarea definitivă.
• B Înainte de cimentarea definitivă există risc de fracturare la controlul pozițiilor ocluzale.
• C Cimentarea definitivă precedă adaptarea ocluzală precisă.
• D După adaptare, restaurarea se lustruiește în cavitatea bucală.
• E Gumele speciale pentru ceramică sunt utilizate la lustruirea intraorală.

Răspuns: A, D, E

• A Adaptarea precisă a lucrării integral ceramice se realizează numai după cimentarea definitivă.
• B Controlul pozițiilor ocluzale înainte de cimentare prezintă risc de fracturare.
• C Lustruirea se realizează în cavitatea bucală după adaptare.
• D Lustruirea intraorală urmează adaptării ocluzale.
• E Gumele speciale pentru ceramică sunt indicate pentru lustruirea intraorală după adaptare.

Răspuns: A, B, D, E

• A Compoziția glas-ionomerilor modificați cu rășini este situată mai aproape de glas-ionomerii convenționali.
• B În spectrul materialelor hibride, compomerii sunt mai apropiați de rășinile diacrilice compozite.
• C Proprietățile mecanice ale cimenturilor hibride sunt mai slabe decât ale compozitelor pentru cimentare.
• D Sensibilitatea mai mică la apă în timpul prizei reduce solubilitatea comparativ cu glas-ionomerii convenționali.
• E Expansiunea prin absorbție de apă constituie un dezavantaj care poate fractura restaurările integral ceramice.

Răspuns: A, B, D

• A Retenția micromecanică participă la adeziunea compozitelor de cimentare pe metal.
• B Monomerii adezivi 4-META permit interacțiunea chimică cu oxizii metalici superficiali.
• C În lipsa oxizilor, adezivitatea compozitelor de cimentare este mai redusă.
• D Cositorirea prealabilă este necesară la suprafețele aliajelor înalt nobile care vor contacta cimentul.
• E Oxizii metalici participă la interacțiunea chimică a rășinilor cu 4-META, în loc să o împiedice.

Răspuns: A, C, D

• A Formulele auto-fotopolimerizabile includ monomeri de bază și de diluție.
• B Rezistența lor la tracțiune este mai mică decât a compozitelor autopolimerizabile.
• C Monomerii adezivi 4-META intră în componența compozitelor autopolimerizabile.
• D Dintre cimenturi, compozitele autopolimerizabile prezintă cea mai mare rezistență la tracțiune.
• E Compozitele auto-fotopolimerizabile pot avea culori și opacități diferite.

Răspuns: A, B, C

• A Toxicitatea redusă constituie un avantaj biologic al cimenturilor policarboxilate.
• B Aceste cimenturi aderă atât la smalț, cât și la dentină.
• C Rezistența la compresiune scăzută este un dezavantaj.
• D Solubilitatea în fluidele acide limitează performanța acestor cimenturi.
• E Deformarea plastică figurează printre dezavantajele cimenturilor policarboxilate.

Răspuns: A, B, C

• A Compozitele de cimentare autopolimerizabile sunt recomandate pentru punțile adezive Maryland.
• B Cimenturile compozite pot fi utile când preparațiile sunt deficiente prin înălțime redusă sau conicitate.
• C Fațetele ceramice se numără printre restaurările estetice pentru care compozitele de cimentare sunt materiale de elecție.
• D Preparațiile scurte pot beneficia de cimenturi compozite; nu reprezintă o contraindicație generală.
• E Utilizarea cimenturilor compozite este laborioasă, cu multe etape și sensibilitate deosebită la tehnică.

Răspuns: B, C

• A Priza se produce printr-o reacție acid-bază.
• B Aceste cimenturi realizează adeziune chimică la smalț și dentină.
• C Eliberarea fluorului constituie un avantaj al acestor cimenturi.
• D Fluidele acide pot solubiliza cimentul ionomer de sticlă.
• E Expunerea precoce la umezeală favorizează solubilizarea cimentului.

Răspuns: A, B, D, E

• A Adeziunea se realizează atât la smalț, cât și la dentină.
• B Controlul umidității este necesar în timpul cimentării, mai ales la începutul prizei.
• C Cimenturile ionomer de sticlă eliberează fluor.
• D Potențialul iritant pulpar se numără printre dezavantajele acestor cimenturi.
• E Deformarea plastică scăzută constituie un avantaj al materialului.

Răspuns: A, C, D

• A Presiunea mare poate reține și aglomera particulele solide ocluzal.
• B Distribuția este inversă: particulele solide se acumulează ocluzal, iar marginal ajunge numai partea lichidă.
• C Separarea componentelor prin filtrare determină pierderea omogenității cimentului.
• D În zonele unde se acumulează particulele solide, filmul poate atinge 60-435 microni.
• E Filtrarea modifică negativ proprietățile finale prin separarea componentelor și pierderea omogenității.

Răspuns: A, C, D

• A Canalele interne de refluare se practică sub forma unor șanțuri pe pereții axiali ai bontului.
• B Șanțurile interne nu trebuie să ajungă până la limita preparațiilor.
• C Creșterea retenției coroanelor asociată canalelor interne este de 32%.
• D Perforarea ocluzală a coroanei reprezintă realizarea unui canal de refluare extern.
• E Canalele externe comportă riscuri mecanice și de solubilizare a cimentului în zona perforațiilor.

Răspuns: A, B, C

• A Acidul fluorhidric trebuie îndepărtat prin spălare minuțioasă după realizarea gravării.
• B Acidul fosforic 35%, aplicat 5 secunde, este recomandat pentru îndepărtarea sărurilor ceramice formate prin gravare.
• C Baia de ultrasunete este recomandabilă pentru curățarea finală, după care restaurarea se spală și se usucă.
• D Silanii fac suprafața ceramică mai reactivă și permit formarea legăturilor chimice cu cimentul compozit.
• E Sărurile ceramice formate prin gravare trebuie îndepărtate prin curățare ulterioară.

Răspuns: A, B, C

• A Pentru disilicatul de litiu armat cu zirconia, gelul HF 4-5% se aplică 30 de secunde.
• B Ceramica feldspatică necesită 60 de secunde de gravare cu gel HF 4-5%.
• C Ceramica pe bază de leucită se gravează timp de 60 de secunde.
• D Pentru ceramica pe bază de fluor-apatită durata este de 120 de secunde.
• E Durata de 120 de secunde corespunde fluor-apatitei; pentru disilicatul armat cu zirconia sunt indicate 30 de secunde.

Răspuns: B, C, E

• A Gravarea acidă nu are efect asupra zirconiei.
• B Pregătirea intradosului coroanelor din zirconia include sablarea cu oxid de aluminiu de 30-50 microni.
• C Sablarea se efectuează la maximum 2 bari.
• D Primerul care conține MDP se aplică timp de 5 minute.
• E Ceramicile pe bază de alumină și zirconia beneficiază de tratamentul tribochimic cu silice, deoarece gravarea acidă este ineficientă.

Răspuns: A, B, D

• A Primerul cu MDP se aplică după sablarea intradosului.
• B Sablarea coroanei din zirconia se efectuează timp de 20-30 de secunde.
• C Zirconia nu este modificată de gravarea acidă.
• D Primerul cu MDP trebuie aplicat timp de 5 minute.
• E Presiunea recomandată este de maximum 2 bari, nu de minimum 4 bari.