Protetică dentară (pag. 216-218)

Răspuns: A, B, D

• A Convexitatea vestibulo-orală permite realizarea măsurilor de igienizare în zona conectorilor.
• B Conturul mezio-distal trebuie să asigure continuitate lină și estetică între elementele punții.
• C În regiunea frontală, amplasarea este ușor spre ambrazura linguală, pentru avantajul fizionomic.
• D Secțiunea transversală a conectorilor metalici pornește de la 4 mm².
• E Pentru conectorii ceramici sunt indicate secțiuni de 6, 9 și 12 mm² în regiunile frontală, premolară și molară.

Răspuns: A, C, E

• A Rezistența ușoară la trecerea aței necerate corespunde unui contact proximal normal.
• B Un contact prea strâns, nu unul slab, împiedică introducerea aței dentare.
• C Pacienții cu un contact proximal excesiv de strâns pot acuza tensiune în dinții vecini.
• D Contactul slab favorizează impactul alimentar și traumatizarea papilei, în loc să o protejeze.
• E Traumatizarea papilei prin impact alimentar asociat contactului slab poate fi urmată de resorbție osoasă subiacentă.

Răspuns: A, B, C

• A Dezinfectarea prin soluții de sterilizare la rece cu acțiune rapidă precedă proba intraorală.
• B După dezinfecție, piesa protetică se spală și se usucă.
• C Resturile de ciment provizoriu trebuie îndepărtate de pe stâlpi.
• D Dinții stâlpi se curăță inclusiv de tartru și placă bacteriană.
• E Între dezinfecție și proba intraorală sunt necesare spălarea și uscarea.

Răspuns: A, B, C, D

• A Amestecul de roșu de Paris cu terebentină poate marca interferențele dintre bont și intrados.
• B Sprayurile ocluzale permit depistarea contactelor care împiedică așezarea completă.
• C Siliconii fluizi special concepuți pentru controlul adaptării pot identifica aceste contacte.
• D Ceara poate fi folosită pentru evidențierea contactelor intradosului cu bontul.
• E Controlul contactelor interne include materiale de marcare, fără a fi limitat la sondare.

Răspuns: A, C, E

• A La pragul subgingival, controlul marginal se realizează cu sonda.
• B O coroană prea scurtă trebuie refăcută.
• C Excesul de grosime marginală este perceput la sondare ca o treaptă retentivă.
• D Șanțul dintre prag și marginea restaurării trebuie remediat.
• E O coroană prea lungă poate produce ischemie gingivală, manifestată prin albire.

Răspuns: B, C

• A Pragul subgingival se controlează cu sonda; inspecția vizuală se folosește la cel supragingival.
• B Scurtarea coronară față de limita preparației impune refacerea coroanei.
• C Pragul supragingival permite control prin inspecție vizuală.
• D Coroana prea lungă poate determina ischemie gingivală, manifestată prin albirea gingiei.
• E Șanțul dintre prag și marginea restaurării este inacceptabil clinic și trebuie remediat.

Răspuns: A, B, C

• A O lucrare pasivă nu generează forțe nefavorabile asupra suportului său.
• B Necesitatea pasivității este subliniată în mod special pentru protezările pe implanturi.
• C Adaptarea parodontală compensează de obicei lipsa pasivității în protezările pe dinți naturali.
• D Tensiunea inițială puternică resimțită în dinții stâlpi dispare de obicei în maximum două ore.
• E Inducerea forțelor nefavorabile și a tensiunii nu definește pasivitatea; aceasta presupune evitarea lor.

Răspuns: A, C, D

• A Raportul normal presupune circumscrierea cuspizilor vestibulari mandibulari de către cei maxilari.
• B Raportul cap la cap este nefavorabil mai ales posterior, prin riscul de mușcare a țesuturilor moi.
• C În ocluzia inversă nu se aplică raportul obișnuit de circumscriere maxilară.
• D Examinarea raportului cuspidian urmărește posibilitatea traumatizării mucoasei jugale sau a limbii prin mușcare.
• E Sensul normal al circumscrierii este de la cuspizii vestibulari maxilari spre cei mandibulari.

Răspuns: A, B, D

• A Scheletul metalic sau ceramic de mare rezistență se probează și pentru evaluarea spațiului rezervat placajului fizionomic.
• B Adaptarea cervicală și stabilitatea sunt obiective ale probei structurii.
• C A doua probă uzuală se efectuează cu ceramica de placaj neglazurată.
• D Proba placajului neglazurat include verificarea stabilității, funcționalității și esteticii.
• E Punctele de contact se verifică în timpul probei ceramicii de placaj neglazurate.

Răspuns: A, B, C

• A Treimea gingivală trebuie să evite supraconturarea.
• B Colereta metalică nu trebuie să se manifeste printr-un lizereu cenușiu vizibil gingival.
• C Culoarea restaurării trebuie armonizată cu dinții naturali rămași.
• D Ambrazurile interproximale și cervicale se verifică pentru absența triunghiurilor negre.
• E Vizibilitatea coleretei printr-un lizereu cenușiu reprezintă un aspect estetic de evitat.

Răspuns: A, B, E

• A Intercuspidarea maximă este prima poziție controlată la verificarea ocluziei.
• B Contactele premature pot fi depistate cu folie de articulație de 8-12 microni.
• C Un contact puternic adevărat produce un semn cu centrul șters.
• D O lucrare prea înaltă permite extragerea benzii Mylar din zonele stopurilor preexistente.
• E Discrepanțele majore care îngreunează adaptarea necesită remontarea modelelor în articulator.

Răspuns: A, C, E

• A Centrul șters al marcajului caracterizează contactul puternic și adevărat.
• B Frezele pentru metal au lamele elicoidale fără striații transversale, pentru o suprafață netedă.
• C Pietrele din oxid de aluminiu sunt utilizate pentru ceramică.
• D Lucrarea trebuie să asigure contacte stabile fără interferențe sau contacte premature.
• E Verificarea ocluzală cuprinde IM, RC, propulsia și lateralitatea.

Răspuns: A, B, D

• A Curățarea cimentului fosfat de zinc este recomandată după finalizarea prizei.
• B Curățarea prematură poate trage cimentul de sub marginile coroanelor și poate produce pierderea sigilării.
• C Fosfatul de zinc nu aderă chimic la substrat și realizează închiderea marginală exclusiv mecanic.
• D În absența adeziunii chimice, geometria și suprafața preparației sunt critice pentru menținerea lucrării.
• E Cimentul fosfat de zinc nu eliberează fluor, ceea ce constituie un dezavantaj.

Răspuns: A, B, D

• A Cimenturile policarboxilate fac priză prin reacție acid-bază între pulberea de oxizi și soluția vâscoasă de acid poliacrilic.
• B În faza elastică, îndepărtarea excesului poate antrena cimentul situat sub marginile coroanelor.
• C După priză, elasticitatea este mult mai mare decât a cimentului fosfat de zinc.
• D Elasticitatea ridicată contraindică folosirea policarboxilaților la punți întinse.
• E Forțele ocluzale mari constituie o contraindicație din cauza elasticității crescute după priză.

Răspuns: A, B, C

• A Eugenolul inhibă priza rășinilor acrilice și compozite, ceea ce limitează utilizarea acestor cimenturi.
• B În cimenturile pe bază de oxid de zinc fără eugenol, alt ulei volatil substituie uleiul de cuișoare.
• C Hidroxidul de calciu este indicat în special când bonturile vitale sunt hipersensibile.
• D Cimenturile provizorii siliconice rămân elastice.
• E Eugenolul este iritant și poate cauza reacții alergice.

Răspuns: A, B, C

• A Un timp de lucru lung facilitează manipularea, iar priza scurtă limitează durata fixării.
• B Activitatea bactericidă și efectul cariostatic sunt cerințe pentru cimentul ideal.
• C Solubilitatea redusă favorizează menținerea sigilării.
• D Raportul dorit este invers: timp de lucru lung și priză scurtă.
• E Cimentul ideal trebuie să fie netoxic pentru pulpă.

Răspuns: A, B, C

• A Cimentarea temporară poate fi utilizată pentru evaluarea funcțională masticatorie și fonatorie.
• B Confortul și absența sensibilității fac parte din evaluarea funcțională.
• C Descimentarea poate fi dificilă și poate deteriora lucrarea.
• D Microinfiltrarea marginală poate produce inflamația pulpei dinților stâlpi vitali.
• E După cimentarea provizorie pot apărea dificultăți suplimentare de pregătire a intradosului.