Parodontologie (pag. 352-357)

Răspuns: B, D

• A Mini Five sunt disponibile în variante rigide și de finisare.
• B Partea activă scurtă îmbunătățește adaptarea inclusiv în șanțurile de dezvoltare.
• C Mini Five sunt utile tocmai pentru inserarea și adaptarea în pungi adânci și înguste.
• D Varianta flexibilă de finisare este indicată în terapia de menținere.
• E Lungimea părții active este redusă la jumătate față de After Five.

Răspuns: A, B, C

• A Dispozitivele sonice lucrează în intervalul de 2.000-6.500 de cicluri pe secundă.
• B Energia pentru dispozitivele sonice provine din sursa de aer a unitului dentar.
• C Vârful ansei sonice urmează o traiectorie eliptică sau orbitală.
• D Ansele sonice au un diametru mai mare și un design universal.
• E Intervalul de 18.000-50.000 de cicluri pe secundă corespunde dispozitivelor ultrasonice descrise.

Răspuns: A, B, C

• A Ansele voluminoase, universale, sunt destinate depozitelor mari și aderente.
• B Vârful drept este potrivit pentru gingivită și controlul plăcii în terapia de menținere.
• C Angulațiile laterale facilitează accesul și adaptarea la rădăcină.
• D Pentru ansele cu diametru mare sunt recomandate frecvențe medii sau medii spre înalte.
• E Ansele cu diametru mic pot fi specifice sitului tratat.

Răspuns: A, C, E

• A Aerosolii produși în timpul instrumentării reprezintă un dezavantaj.
• B Sensibilitatea tactilă față de suprafața radiculară este redusă.
• C Instrumentarea poate afecta temporar auzul.
• D Vizibilitatea este redusă în timpul instrumentării.
• E Particulele de apă pot produce disconfort pacientului.

Răspuns: B, C, E

• A Instrumentele produc un zgomot neplăcut.
• B Percepția tactilă a suprafeței radiculare este redusă.
• C Vizibilitatea redusă îngreunează instrumentarea.
• D Particulele de apă pot provoca disconfort și nu sunt eliminate.
• E Auzul poate fi afectat temporar în timpul utilizării.

Răspuns: A, B, C

• A Instrumentarea ultrasonică folosește priza de tip creion și sprijinul extraoral.
• B Presiunea aplicată trebuie să fie ușoară.
• C Depozitele sunt abordate progresiv dinspre coronar spre apical.
• D În ambrazuri, pentru depozitele coronare se recomandă orientarea orizontală sau transversală a vârfului.
• E Placa și depozitele mai puțin consistente sunt îndepărtate prin mișcări blânde.

Răspuns: A, B, C

• A Datele privind o rugozitate radiculară mai mare decât după instrumentarea manuală nu permit o concluzie fermă.
• B Instrumentele sonice și ultrasonice pot crește rugozitatea restaurărilor din compozit.
• C Creșterea posibilă a rugozității glass ionomerului impune finisarea după detartrajul ultrasonic.
• D Compozitul poate deveni mai rugos, astfel că netezirea sa nu este un efect obligatoriu.
• E Restaurările din glass ionomer trebuie finisate după instrumentarea ultrasonică.

Răspuns: A, B, C

• A Lama se adaptează pe suprafața dentară cu o angulație sub 90°.
• B Muchia activă trebuie poziționată sub limita apicală a depozitului supragingival.
• C Mișcările sunt scurte, puternice și orientate coronal, suprapuse vertical sau oblic.
• D Activarea se face în sens coronal, nu apical.
• E Instrumentarea continuă până când suprafața este lipsită vizual și tactil de depozite supragingivale.

Răspuns: A, B, C

• A Pilele diamantate vestibulo-linguale se adaptează bine în furcații și pe alte suprafețe radiculare.
• B Pilele diamantate pot elimina depozitele reziduale de tartru.
• C Utilizarea excesivă poate crea concavități și șanțuri pe suprafața radiculară.
• D Forțele excesive pot îndepărta o cantitate prea mare de țesut dur radicular.
• E Finisarea urmărește obținerea unei suprafețe netede, curate și bine lustruite.

Răspuns: A, B, C

• A Cupele de cauciuc sunt montate la piesa de mână de profilaxie prevăzută cu un unghi special.
• B Pentru curățare și lustruire se utilizează o pastă cu fluor.
• C Pasta umedă limitează căldura generată prin frecare și rotirea cupei.
• D Uscarea pastei nu este măsura de limitare a căldurii; pasta trebuie menținută umedă.
• E Aplicarea agresivă cu pastă abrazivă poate îndepărta cementul cervical, care este subțire.

Răspuns: A, B, C, E

• A Suspensia îndepărtează colorațiile extrinseci prin acțiune abrazivă mecanică.
• B Apa din suspensie asigură clătirea și spălarea suprafeței tratate.
• C Aceste pulberi pot avea un efect abraziv cu pierdere semnificativă de substanță dură dentară.
• D Restaurările din compozit, precum și alte materiale restauratoare, pot deveni mai rugoase.
• E Glicina și eritritolul sunt utilizate în pulberi destinate îndepărtării biofilmului de pe suprafețele radiculare subgingivale.

Răspuns: B, D, E

• A Evidențierea biofilmului prin colorarea plăcii este un pas al protocolului.
• B Motivarea pacientului urmează evaluării și evidențierii biofilmului.
• C Airflow este folosit pentru biofilm și colorații până la adâncimea de 4 mm.
• D Perioflow îndepărtează biofilmul din pungi mai adânci de 4 mm.
• E Terapia de suport este programată în funcție de riscul parodontal.

Răspuns: A, C, D

• A Airflow îndepărtează biofilmul și colorațiile supra- și subgingivale până la 4 mm.
• B Perioflow este destinat biofilmului din pungi mai adânci de 4 mm.
• C Tartrul rezidual este îndepărtat prin instrumentare manuală și ultrasonică.
• D Verificarea finală urmărește detectarea biofilmului și tartrului rămas.
• E Programarea terapiei de menținere depinde de evaluarea riscului parodontal.

Răspuns: A, B, C

• A Decompresia creată de pulsații facilitează pătrunderea apei sau soluției subgingival.
• B Unul dintre tipurile de capete se utilizează supragingival la un unghi de 90°.
• C Pentru capetele deasupra marginii gingivale, penetrarea medie în pungile parodontale este de 50%.
• D Există capete supragingivale și subgingivale; cele subgingivale se folosesc în general după igienizarea cavității orale.
• E Pulsațiile favorizează accesul lichidului subgingival prin faza de decompresie.