Odontoterapie (pag. 52-56)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 52-56). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Sindromul de hipomineralizare molar-incisiv se caracterizează prin:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 20, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 52.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Zone afectate bine delimitate de smalțul sănătos
- Zonele hipomineralizate au limite clare față de cele sănătoase.
Capcanele
- b) Porozitatea favorizează impregnarea și apariția cariilor.
- c) În stadii avansate suprafața petelor devine rugoasă.
- d) Leziunile pot fi asimetrice, cu afectare diferită între cadrane.
- e) MIH poate determina sensibilitate la periaj.
- A Zonele hipomineralizate au limite clare față de cele sănătoase.
- B Porozitatea favorizează impregnarea și apariția cariilor.
- C În stadii avansate suprafața petelor devine rugoasă.
- D Leziunile pot fi asimetrice, cu afectare diferită între cadrane.
- E MIH poate determina sensibilitate la periaj.
2.În sindromul de hipomineralizare molar-incisiv, care afirmație este corectă?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 20, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 52.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Sensibilitatea la rece și la periaj poate avea intensitate variabilă
- Sensibilitatea poate fi ușoară, moderată sau accentuată, în funcție de smalțul superficial.
Capcanele
- a) Afectarea molarilor de șase ani poate fi asociată sau nu cu afectarea incisivilor.
- c) Petele avansate au suprafață rugoasă și pot deveni galben-brune.
- d) Zonele afectate sunt bine delimitate.
- e) Suprafețele afectate se pot distruge prin uzură în timpul contactelor dentare.
- A Afectarea molarilor de șase ani poate fi asociată sau nu cu afectarea incisivilor.
- B Sensibilitatea poate fi ușoară, moderată sau accentuată, în funcție de smalțul superficial.
- C Petele avansate au suprafață rugoasă și pot deveni galben-brune.
- D Zonele afectate sunt bine delimitate.
- E Suprafețele afectate se pot distruge prin uzură în timpul contactelor dentare.
3.La evaluarea leziunilor de uzură cervicale, sunt corecte următoarele asocieri:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 167, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 54.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Leziunile cervicale ușoare au o adâncime mai mică de 1 mm.
- B Intervalul de 1-2 mm definește severitatea moderată a leziunii cervicale.
- C O adâncime peste 2 mm încadrează leziunea în categoria celor adânci.
- D Biocoroziunea se asociază cu o suprafață netedă a leziunii.
- E Rugozitățile sunt caracteristice abraziunii suplimentare prin factori externi, spre deosebire de netezimea asociată biocoroziunii.
4.Distribuția eroziunilor acide poate orienta diagnosticul etiologic astfel:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 167, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 54.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Contactul acid de origine digestivă interesează cu predilecție suprafețele orale.
- B Menținerea citricelor în zonele laterale poate eroda suprafețele ocluzale și vestibulare expuse.
- C Identificarea expunerilor acide prin anamneză este esențială pentru precizarea cauzei.
- D Predilecția descrisă pentru regurgitații este orală, nu vestibulară.
- E Expunerea laterală la citrice poate afecta ocluzal și vestibular, fără o limitare orală.
5.Sursele exogene ale acizilor implicați în eroziuni includ:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 167, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 54.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Regurgitațiile acide reprezintă o sursă endogenă.
- B Alcoolul poate constitui o sursă exogenă de acizi din dietă.
- C Anorexia nervoasă este încadrată între afecțiunile asociate surselor endogene.
- D Degustarea profesională a vinului reprezintă expunere exogenă.
- E Bulimia nervoasă este asociată surselor endogene de acizi.
6.În eroziunile acide, au origine exogenă:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 167, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 54.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Menținerea feliilor de citrice în contact cu dinții reprezintă expunere exogenă.
- B Activitatea înotătorilor profesioniști poate furniza acizi din surse exogene.
- C Regurgitațiile acide reprezintă o sursă endogenă.
- D Bulimia nervoasă este asociată unei surse endogene.
- E Băuturile carbogazoase sunt surse alimentare exogene.
7.Un traumatism a produs o fractură coronară cu deschiderea camerei pulpare. În clasificarea traumatismelor dentare, această leziune reprezintă:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 77, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 55.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) O fractură coronară penetrantă sau complicată.
- Deschiderea camerei pulpare definește fractura coronară penetrantă, numită și complicată.
Capcanele
- b) Fractura nepenetrantă păstrează camera pulpară închisă, indiferent că este localizată coronar.
- c) Fisura coronară interesează smalțul fără pierdere de substanță dură dentară.
- d) Expunerea pulpei încadrează fractura ca fiind complicată; fractura necomplicată nu deschide camera pulpară.
- e) Comunicarea cu camera pulpară aparține fracturii penetrante, nu fisurii de smalț.
- A Deschiderea camerei pulpare definește fractura coronară penetrantă, numită și complicată.
- B Fractura nepenetrantă păstrează camera pulpară închisă, indiferent că este localizată coronar.
- C Fisura coronară interesează smalțul fără pierdere de substanță dură dentară.
- D Expunerea pulpei încadrează fractura ca fiind complicată; fractura necomplicată nu deschide camera pulpară.
- E Comunicarea cu camera pulpară aparține fracturii penetrante, nu fisurii de smalț.
8.Pentru o pată situată pe o suprafață dentară netedă și lucioasă, natura extrinsecă este susținută de:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 77, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 55.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Îndepărtarea petei prin zgârierea suprafeței pe care se află.
- O depunere colorată superficială poate fi îndepărtată prin zgâriere, ceea ce susține caracterul extrinsec.
Capcanele
- b) Colorațiile extrinseci se îndepărtează prin curățare profesională, înaintea examenului odontal.
- c) Depunerile extrinseci pot apărea și pe dinți cu morfologie corectă.
- d) Suprafețele lucioase pot purta depuneri extrinseci, chiar dacă sunt netede.
- e) Discromia extrinsecă este produsă de depuneri pe suprafața dintelui, nu de cantonarea obligatorie în interiorul țesuturilor.
- A O depunere colorată superficială poate fi îndepărtată prin zgâriere, ceea ce susține caracterul extrinsec.
- B Colorațiile extrinseci se îndepărtează prin curățare profesională, înaintea examenului odontal.
- C Depunerile extrinseci pot apărea și pe dinți cu morfologie corectă.
- D Suprafețele lucioase pot purta depuneri extrinseci, chiar dacă sunt netede.
- E Discromia extrinsecă este produsă de depuneri pe suprafața dintelui, nu de cantonarea obligatorie în interiorul țesuturilor.
9.Leziunile de uzură din bruxism, produse prin contacte dento-dentare directe, se caracterizează prin:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 77, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 55.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Uzura patologică din bruxism interesează marginile incizale sau suprafețele ocluzale.
- B Discordanța dintre uzură și vârsta biologică permite recunoașterea caracterului patologic.
- C Bruxismul poate prezenta și alte leziuni asociate uzurii.
- D Uzura din bruxism nu corespunde vârstei biologice; concordanța cu vârsta caracterizează uzura fiziologică.
- E Leziunile produse de contactele directe în bruxism sunt incizale sau ocluzale, nu exclusiv cervicale.
10.Abraziunile cervicale asociate igienei orale pot fi favorizate de:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 77, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 55.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Tehnica de igienizare incorectă poate produce pierdere patologică de țesut la nivel cervical.
- B Periajul prea frecvent se numără printre împrejurările favorizante ale abraziunii cervicale.
- C Perii tari ai periuțelor manuale pot contribui la abraziunea cervicală.
- D Folosirea incorectă a pastelor excesiv de abrazive favorizează, nu împiedică, leziunile.
- E Creșterea frecvenței periajului poate participa la producerea abraziunilor și nu are un efect exclusiv protector.
11.În leziunile de abfracție se pot constata:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 77, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 55.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Camera pulpară își poate reduce semnificativ dimensiunile în evoluția abfracției.
- B Adâncimea leziunilor este variabilă.
- C Suprafața internă este foarte lucioasă și rezistentă la atacul carios.
- D Dinții afectați își păstrează frecvent vitalitatea.
- E Pierderea progresivă de structură poate ajunge până la decapitarea coroanei.
12.Morfologia și distribuția abfracțiilor pot include:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 77, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 55.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Cele două planuri ale leziunii se intersectează pe o linie mezio-distală.
- B Un plan privește ocluzal sau incizal, iar celălalt cervical, delimitând un unghi diedru variabil.
- C Abfracția poate afecta un singur dinte sau mai mulți dinți.
- D Suprafața internă este foarte lucioasă.
- E Abfracțiile multiple se identifică frecvent la pacienții cu bruxism.
13.Discromia tetraciclinică prezintă următoarele caracteristici:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 162, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 56.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Dentina în formare fixează cea mai mare parte a tetraciclinei care produce discromia.
- B Tetraciclina se fixează și în smalțul în formare, dar mai puțin decât în dentină.
- C Oxidarea compușilor poate transforma nuanța galbenă spre maro sau griul spre gri închis.
- D Doza de antibiotic administrată în perioada formării țesuturilor influențează intensitatea discromiei.
- E Durata expunerii și derivatul de tetraciclină sunt factori care condiționează gradul de colorare.
14.Sunt corecte următoarele asocieri privind discromiile congenitale:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 162, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 56.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Icterul neonatal poate fi asociat discromiilor congenitale verzui.
- B Incompatibilitatea Rh maternofetală este o cauză de discromie congenitală verzuie.
- C Cardiopatia cianogenă la copil este asociată aspectului alb-albăstrui.
- D Asocierea caracteristică a icterului neonatal este cu nuanța verzuie.
- E Pentru cardiopatia cianogenă, asocierea descrisă este cu nuanța alb-albăstruie.
15.Discromiile necarioase apărute după formarea dintelui pot fi:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 162, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 56.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Depunerea dentinei secundare produce discromii fiziologice.
- B Dentina terțiară determină categoria patologică, nu fiziologică.
- C Dentina terțiară se depune ca răspuns de apărare și produce discromie patologică.
- D Depunerea dentinei secundare aparține senescenței fiziologice.
- E Discromia de senescență este legată de dentina secundară.
16.După formarea dintelui, discromiile necarioase pot rezulta din:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 162, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 56.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Dentina terțiară este asociată discromiilor patologice.
- B Dentina secundară se depune fiziologic în senescență.
- C Discromiile patologice sunt asociate dentinei terțiare.
- D Dentina terțiară reprezintă un răspuns de apărare la caria simplă.
- E După formarea dintelui există atât discromii fiziologice, cât și patologice.
Grile de exersare pe capitol
17.În fluoroza dentară, intensitatea expunerii la fluor influențează aspectul clinic astfel:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 53
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Creșterea moderată a fluorului sanguin poate genera hipomineralizare cu puține pete alb-cretoase.
- B La valori mari ale fluorului sanguin, zonele de hipomineralizare devin mai numeroase și mai extinse.
- C Expunerile mari pot determina și defecte hipoplazice, pe lângă hipomineralizare.
- D Hipomineralizarea poate rămâne sub un strat superficial de smalț sănătos, a cărui grosime variază.
- E Durata intervalului cu exces sanguin de fluor contribuie la expresia clinică a fluorozei.
18.În dentinogeneza imperfectă, desprinderea smalțului în cursul contactelor dento-dentare se explică prin:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 53
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) O legătură deficitară între smalțul nemodificat și dentina anormală.
- Defectul de unire cu dentina permite desprinderea smalțului, deși acesta nu este modificat structural.
Capcanele
- b) Smalțul este prezent și lucios, iar dentina colorată transpare prin el.
- c) Aspectul cafeniu-rugos caracterizează forma hipocalcificată a amelogenezei imperfecte, nu mecanismul desprinderii din dentinogeneza imperfectă.
- d) Dentinogeneza imperfectă este o anomalie genetică a dentinei; smalțul poate fi nemodificat.
- e) Smalțul are aspect lucios, prin care se observă culoarea anormală a dentinei.
- A Defectul de unire cu dentina permite desprinderea smalțului, deși acesta nu este modificat structural.
- B Smalțul este prezent și lucios, iar dentina colorată transpare prin el.
- C Aspectul cafeniu-rugos caracterizează forma hipocalcificată a amelogenezei imperfecte, nu mecanismul desprinderii din dentinogeneza imperfectă.
- D Dentinogeneza imperfectă este o anomalie genetică a dentinei; smalțul poate fi nemodificat.
- E Smalțul are aspect lucios, prin care se observă culoarea anormală a dentinei.
19.Modificările de structură dentară produse de factori locali care afectează dinții temporari:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 53
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Consecințele locale ale afecțiunilor temporarilor se regăsesc la permanenții care îi înlocuiesc.
- B Defectele determinate în cursul dezvoltării sunt vizibile de la erupția succesorilor.
- C Distribuția acestor leziuni este localizată la succesorii afectați, fără simetrie pe omologi.
- D Aceste leziuni sunt stabile și nu au tendință de evoluție.
- E Antecedentul unui traumatism în regiunea respectivă susține originea locală a defectului.
20.În amelogeneza imperfectă, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 53
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Amelogeneza imperfectă afectează atât dentiția temporară, cât și pe cea permanentă.
- B În marea majoritate a formelor clinice, leziunile nu sunt prezente la erupție și progresează rapid posteruptiv.
- C Aspectul alb-opac până la gălbui, cu luciu păstrat, caracterizează forma hipoplazică.
- D Forma hipocalcificată prezintă zone cafenii cu suprafață rugoasă.
- E Interesarea ambelor dentiții exclude limitarea afecțiunii la permanenți.
← pag. 46-52pag. 57-63 →Odontoterapie
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.