Odontoterapie (pag. 46-52)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 46-52). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.În indexul radiologic al cariei proximale, stadiul III se caracterizează prin:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 48.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Limitarea la jumătatea externă a smalțului corespunde stadiului I, fără extensie dentinară.
- B Stadiul III asociază un triunghi în smalț cu unul mai amplu în dentină.
- C Triunghiul dentinar are baza orientată către joncțiunea smalț-dentină și vârful către camera pulpară.
- D În stadiul III, radiotransparența dentinară se găsește în jumătatea externă a grosimii dentinei.
- E Pierderea individualității celor două componente și extensia în dentina internă caracterizează stadiul IV.
2.Pentru vizibilitatea radiologică a unei leziuni carioase, pragurile minime de demineralizare menționate pentru senzorii clasici și digitali sunt, respectiv:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 48.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) 30% și 5-10%.
- Vizibilitatea necesită minimum 30% demineralizare la senzorii clasici și minimum 5-10% la cei digitali.
Capcanele
- b) Valorile sunt inversate; senzorii digitali au pragul menționat mai redus.
- c) Pragul de 30% este cel indicat pentru senzorii clasici, nu pentru cei digitali.
- d) Intervalul 5-10% corespunde senzorilor digitali; pentru cei clasici este indicat minimum 30%.
- e) Perechea nu corespunde pragurilor: acestea sunt 30% pentru senzorii clasici și 5-10% pentru cei digitali.
- A Vizibilitatea necesită minimum 30% demineralizare la senzorii clasici și minimum 5-10% la cei digitali.
- B Valorile sunt inversate; senzorii digitali au pragul menționat mai redus.
- C Pragul de 30% este cel indicat pentru senzorii clasici, nu pentru cei digitali.
- D Intervalul 5-10% corespunde senzorilor digitali; pentru cei clasici este indicat minimum 30%.
- E Perechea nu corespunde pragurilor: acestea sunt 30% pentru senzorii clasici și 5-10% pentru cei digitali.
3.Radiotransparența cariei simple de pe fețele vestibulare sau orale prezintă, în general:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 48.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Formă rotundă în cazul leziunilor carioase mici
- Leziunile mici au în general radiotransparență rotundă.
Capcanele
- b) Forma ovalară este asociată leziunilor mai mari.
- c) Aceste carii devin evidente radiologic în stadii cu interesare mare a dentinei.
- d) Leziunile mai mari au forme ovalare sau semilunare.
- e) Forma semilunară se asociază leziunilor mai mari, nu celor mici.
- A Leziunile mici au în general radiotransparență rotundă.
- B Forma ovalară este asociată leziunilor mai mari.
- C Aceste carii devin evidente radiologic în stadii cu interesare mare a dentinei.
- D Leziunile mai mari au forme ovalare sau semilunare.
- E Forma semilunară se asociază leziunilor mai mari, nu celor mici.
4.Care este aspectul radiologic caracteristic cariei simple de pe suprafețele vestibulare sau orale?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 48.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Leziunile carioase mai mari pot avea radiotransparențe ovalare
- Forma ovalară este una dintre formele leziunilor mai mari.
Capcanele
- a) Forma obișnuită a leziunilor mici este rotundă.
- b) Vizibilitatea radiologică apare în stadii cu interesare mare a dentinei.
- d) Leziunile mari sunt ovalare sau semilunare.
- e) Leziunile mici au în general formă rotundă.
- A Forma obișnuită a leziunilor mici este rotundă.
- B Vizibilitatea radiologică apare în stadii cu interesare mare a dentinei.
- C Forma ovalară este una dintre formele leziunilor mai mari.
- D Leziunile mari sunt ovalare sau semilunare.
- E Leziunile mici au în general formă rotundă.
5.Modificările de structură din distrofiile dentare stabile se caracterizează prin:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 20, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 52.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Hipoplazia rezultă din producerea unei cantități mai mici de matrice organică.
- B Hipomineralizarea exprimă mineralizarea insuficientă, deci o modificare calitativă.
- C În distrofiile stabile, structura celulelor formatoare este normală, însă activitatea lor este perturbată.
- D Acțiunea limitată în timp a factorului perturbator afectează de obicei anumite zone și grupe dentare.
- E Leziunile hipoplazice pot forma depresiuni sau șanțuri paralele cu marginea incizală ori ocluzală, simetric pe dinții omologi.
6.Care caracteristică descrie dintele din taurodontism?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 20, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 52.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Cameră pulpară neobișnuit de lungă, fără constricție la joncțiunea smalț-cement.
- Taurodontismul asociază alungirea camerei pulpare cu absența constricției la joncțiunea smalț-cement.
Capcanele
- b) Rădăcinile sunt scurte, iar aspectul clinic al dintelui este normal.
- c) Camera pulpară este alungită, iar constricția cervicală lipsește.
- d) Aspectul clinic poate fi normal, în prezența unei anatomii pulpare modificate.
- e) Configurația caracteristică include rădăcini scurte și cameră pulpară alungită, fără constricția cervicală.
- A Taurodontismul asociază alungirea camerei pulpare cu absența constricției la joncțiunea smalț-cement.
- B Rădăcinile sunt scurte, iar aspectul clinic al dintelui este normal.
- C Camera pulpară este alungită, iar constricția cervicală lipsește.
- D Aspectul clinic poate fi normal, în prezența unei anatomii pulpare modificate.
- E Configurația caracteristică include rădăcini scurte și cameră pulpară alungită, fără constricția cervicală.
Grile de exersare pe capitol
7.Pentru o leziune proximală încadrată ICDAS 6, sunt caracteristice:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 46
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Codul 6 proximal descrie pierdere structurală evidentă, cu o cavitate profundă sau larg extinsă.
- B La codul 6 dentina este expusă și vizibilă direct în cavitate, nu doar ca umbră prin smalț.
- C Expunerea dentinei cuprinde atât pereții, cât și baza cavității.
- D Creasta marginală poate fi afectată sau poate rămâne neafectată în codul 6.
- E Extinderea cavitară poate cuprinde cel puțin o jumătate din suprafața dintelui; este posibilă și afectarea pulpei coronare.
8.Pentru identificarea vizuală a unei leziuni proximale ICDAS 2, sunt caracteristice:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 46
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Codul proximal 2 presupune o modificare distinctă a smalțului umed, neconcordantă cu smalțul sănătos.
- B Leziunea proximală de cod 2 poate fi observată direct dinspre oral sau vestibular.
- C Dinspre ocluzal, modificarea de cod 2 poate apărea ca o umbră localizată în smalțul crestei marginale.
- D Modificarea absentă pe dintele umed și evidențiată după uscare intensă caracterizează codul proximal 1.
- E Umbra de origine dentinară caracterizează codul proximal 4; la codul 2 umbra observată ocluzal este localizată în smalț.
9.Pe radiografia unui dinte normal, sunt corecte următoarele descrieri ale structurilor coronare:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 47
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Densitatea radiologică a smalțului produce cea mai intensă nuanță albă a coroanei.
- B Dentina coronară este mai puțin radioopacă decât smalțul și are o nuanță albă mai puțin intensă.
- C Camera pulpară este reprezentată central printr-o zonă radiotransparentă întunecată.
- D Spre joncțiunea cu cementul, grosimea smalțului scade progresiv, cu aspect ascuțit în direcție apicală.
- E În condiții normale, limitele camerei pulpare și conturul periferic al coroanei sunt bine definite.
10.O cavitate adiacentă unei restaurări prezintă dentină expusă și o lipsă de substanță dură mai mare de 0,5 mm. Cărui cod ICDAS pentru leziuni asociate restaurărilor îi corespunde această descriere?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 47
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Codului 5.
- Expunerea dentinei într-o cavitate vecină restaurării, cu pierdere de țesut peste 0,5 mm, definește codul 5.
Capcanele
- a) Codul 3 asociat restaurărilor descrie leziuni de dimensiuni sub 0,5 mm, nu defectul mai mare din enunț.
- b) Codul 4 poate arăta dentină necrotică prin smalț aparent integru sau limitat distrus, fără dentină expusă.
- d) Codul 6 descrie o cavitate extinsă în suprafață sau profunzime, cu dentină vizibilă pe pereți și la nivel pulpar ori parapulpar; nu este definit de pragul sub 0,5 mm.
- e) În codul 4 dentina nu este vizibilă direct printr-o expunere; aspectul provine de la dentina subiacentă.
- A Codul 3 asociat restaurărilor descrie leziuni de dimensiuni sub 0,5 mm, nu defectul mai mare din enunț.
- B Codul 4 poate arăta dentină necrotică prin smalț aparent integru sau limitat distrus, fără dentină expusă.
- C Expunerea dentinei într-o cavitate vecină restaurării, cu pierdere de țesut peste 0,5 mm, definește codul 5.
- D Codul 6 descrie o cavitate extinsă în suprafață sau profunzime, cu dentină vizibilă pe pereți și la nivel pulpar ori parapulpar; nu este definit de pragul sub 0,5 mm.
- E În codul 4 dentina nu este vizibilă direct printr-o expunere; aspectul provine de la dentina subiacentă.
11.Referitor la examenul radiologic în evaluarea proceselor carioase, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 47
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Examinarea radiologică poate contribui la detecție, diagnostic, evaluare și urmărirea evoluției proceselor carioase.
- B Rezoluția și corectitudinea imaginii condiționează fundamental valoarea examenului radiologic.
- C Interpretarea realizată de medic contribuie fundamental la eficiența metodei.
- D Radiografia este o reprezentare bidimensională a unor structuri tridimensionale.
- E O imagine cu rezoluție sau corectitudine insuficientă poate reduce eficiența examinării.
12.În semiologia radiologică a cariei simple cavitare, sunt corecte următoarele asocieri:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 47
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Radiotransparența corespunde unei intensități radiologice reduse, exprimată prin nuanțe închise.
- B Radioopacitatea are intensitate radiologică crescută și apare în nuanțe deschise.
- C Caracterul net sau șters descrie conturul unei imagini radiologice.
- D Omogenitatea exprimă uniformitatea sau neuniformitatea intensității în zona examinată.
- E Albul intens și intensitatea radiologică crescută descriu radioopacitatea, nu radiotransparența.
13.Imaginea radiologică a recidivei de carie poate prezenta:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 49
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Recidiva poate apărea ca o zonă radiotransparentă de mici dimensiuni, interpusă între restaurare și dentină.
- B Interfața cu materialul de obturație este radiologic clar delimitată.
- C Spre dentină, conturul este șters, iar intensitatea se pierde progresiv, fără o delimitare bruscă.
- D Radiotransparența recidivei poate avea un traseu curbiliniu sau o formă de semilună.
- E Leziunea de sub obturație este radiotransparentă; radioopacitatea intensă poate caracteriza anumite materiale restauratoare.
14.Care descriere radiologică este caracteristică unei obturații de durată din amalgam?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 49
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Radioopacitate intensă, cu limite nete și formă corespunzătoare unei cavități retentive.
- Amalgamul produce o imagine foarte radioopacă, cu contur precis, care reflectă preparația retentivă.
Capcanele
- b) Radioopacitatea moderată cu geometrie neretentivă este descrisă pentru anumite restaurări compozite, nu pentru amalgam.
- c) Amalgamul are o radioopacitate mai intensă decât materialele aderente radioopace.
- d) Conturul relativ net și geometria neretentivă corespund restaurărilor cu materiale aderente radioopace.
- e) Această combinație descrie o bază din material radioopac; obturația de amalgam are geometria cavității retentive.
- A Amalgamul produce o imagine foarte radioopacă, cu contur precis, care reflectă preparația retentivă.
- B Radioopacitatea moderată cu geometrie neretentivă este descrisă pentru anumite restaurări compozite, nu pentru amalgam.
- C Amalgamul are o radioopacitate mai intensă decât materialele aderente radioopace.
- D Conturul relativ net și geometria neretentivă corespund restaurărilor cu materiale aderente radioopace.
- E Această combinație descrie o bază din material radioopac; obturația de amalgam are geometria cavității retentive.
15.Fenomenul radiologic de burn-out la nivelul coletului se caracterizează prin:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 49
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) O voalare cenușiu-închisă care poate genera diagnostice false de carie cervicală.
- Burn-out produce înnegrirea sau voalarea cenușiu-închisă a coletului și poate fi confundat cu o leziune carioasă.
Capcanele
- b) Aspectul este întunecat, nu alb intens, și poate determina erori de diagnostic.
- c) Înnegrirea produsă de burn-out poate mima caria; ea nu confirmă obligatoriu o leziune reală.
- d) Fenomenul descris se localizează la colet, nu exclusiv în centrul camerei pulpare.
- e) Burn-out este o posibilă sursă de diagnostic fals de carie simplă cervicală.
- A Burn-out produce înnegrirea sau voalarea cenușiu-închisă a coletului și poate fi confundat cu o leziune carioasă.
- B Aspectul este întunecat, nu alb intens, și poate determina erori de diagnostic.
- C Înnegrirea produsă de burn-out poate mima caria; ea nu confirmă obligatoriu o leziune reală.
- D Fenomenul descris se localizează la colet, nu exclusiv în centrul camerei pulpare.
- E Burn-out este o posibilă sursă de diagnostic fals de carie simplă cervicală.
16.Radiologic, caria secundară marginală se poate prezenta prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 49
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Localizarea marginală față de obturație și dimensiunile variabile caracterizează imaginea cariei secundare marginale.
- B Extinderea leziunii marginale se poate orienta spre camera pulpară.
- C La contactul cu materialul de obturație, radiotransparența prezintă contur net.
- D În restul delimitării, contururile leziunii sunt șterse.
- E Leziunea apare radiotransparentă și are contur net numai la limita cu obturația, cu limite șterse în rest.
17.În legătură cu anomaliile de formă dens in dente și dens evaginatus, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 51
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Invaginarea smalțului creează o cavitate în interiorul dintelui.
- B Incisivii laterali maxilari reprezintă localizarea predominantă a acestei invaginări.
- C Proeminența cuprinde smalț, dentină și țesut pulpar, nu doar smalț.
- D Suprafața ocluzală a premolarilor mandibulari este o localizare caracteristică a evaginării.
- E Zona de comunicare este retentivă; apropierea de camera pulpară favorizează complicarea cariilor apărute aici.
18.Care afirmație diferențiază corect dintele fuzionat de dintele geminat?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 51
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Fuziunea a doi dinți vecini reduce cu unu numărul dinților.
- Unirea a doi dinți vecini la nivel coronar și radicular face ca numărul dinților să fie mai mic cu unu.
Capcanele
- b) Dintele geminat are cel mai frecvent o singură porțiune radiculară; două porțiuni radiculare apar rar.
- c) Fuziunea implică atât coroana, cât și rădăcina celor doi dinți vecini.
- d) Geminarea prezintă un șanț longitudinal, care separă parțial sau complet două porțiuni coronare.
- e) Fuziunea reduce numărul dinților, deoarece doi dinți vecini se unesc.
- A Unirea a doi dinți vecini la nivel coronar și radicular face ca numărul dinților să fie mai mic cu unu.
- B Dintele geminat are cel mai frecvent o singură porțiune radiculară; două porțiuni radiculare apar rar.
- C Fuziunea implică atât coroana, cât și rădăcina celor doi dinți vecini.
- D Geminarea prezintă un șanț longitudinal, care separă parțial sau complet două porțiuni coronare.
- E Fuziunea reduce numărul dinților, deoarece doi dinți vecini se unesc.
19.În raport cu momentul apariției modificărilor, distrofiile dentare se caracterizează prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 51
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Perturbarea procesului de formare a dintelui determină distrofiile primare.
- B Modificările secundare apar ulterior, la distanță de momentul erupției.
- C Dinții cu distrofii secundare au inițial aspect normal pe arcadă.
- D Aspectul la erupție este normal în distrofiile secundare; modificările devin evidente ulterior.
- E Distrofiile primare sunt legate de perioada formării dintelui, nu de modificări exclusiv posteruptive.
20.Pentru dinții supranumerari incluși, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 51
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Deplasarea unor dinți poate semnala prezența unui dinte supranumerar inclus.
- B Bombarea crestei alveolare reprezintă un posibil semn al incluziei.
- C Un dinte temporar persistent poate orienta către existența unui supranumerar inclus.
- D Examenele paraclinice, inclusiv radiografia sau CT, permit diagnosticul de precizie al supranumerarilor neerupți.
- E Meziodensul se află între incisivii centrali superiori, fiind supranumerarul cel mai frecvent.
← pag. 41-45pag. 52-56 →Odontoterapie
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.