Examen barou, avocat definitiv, septembrie 2015

AA a formulat o cerere de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen, prevalându-se de faptul că, timp de 2 ani și 6 luni, a exercitat funcția de magistrat asistent la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, funcție pe care continuă de altfel să o exercite și la data înregistrării cererii mai sus indicate. Consiliul baroului căruia îi este adresată cererea lui AA:

BB exercită de 7 ani o funcție de judecător la Judecătoria X. La data împlinirii acestei vechimi în magistratură, BB formulează și înregistrează la Baroul X o cerere de înscriere la proximul examen organizat pentru dobândirea titlului profesional de avocat definitiv. La această cerere, în termen legal, CC face opoziție, arătând și dovedind că, la adresa judecătorului în exercițiu BB a fost depusă o sesizare cu caracter disciplinar la Consiliul Superior al Magistraturii. Opoziția lui CC:

Avocatul care a dobândit calitatea de asociat la o societate cu răspundere limitată:

Avocatul X are calitatea de consilier județean, calitate în care a fost mandatat de Consiliul județean din județul A să îndeplinească funcția de membru în consiliul de administrație al unei companii aflate în subordinea acestuia. Avocatul X are obligația:

Avocatul X a fost desemnat de Serviciul de Asistență Judiciară al baroului să asigure asistența juridica gratuită obligatorie într-o cauză penală. Cum va proceda acesta dacă, după două termene de judecată, se prezintă în cauză un alt avocat angajat de persoana în cauză:

Avocatul AA, suspendat din exercițiul profesiei, la cererea sa, a solicitat consiliului baroului X să fie înscris pe tabloul avocaților, cu mențiunea că este avocat suspendat. Consiliul Baroului X a respins cererea lui AA cu motivarea că un avocat suspendat din exercițiul profesiei nu are nici un interes să fie trecut în tabloul avocaților. Împotriva acestei hotărâri avocatul AA a formulat o contestație, pe care Consiliul U.N.B.R.:

Fondurile financiare încredințate avocatului de către client:

Contactul dintre avocat și clientul său:

În activitatea pe care o desfășoară, avocatul:

Acordarea asistenței judiciare obligatorii se face:

Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse, printre altele, următoarelor principii:

În contractul de asistență juridică părțile pot insera clauze cu privire la:

În activitatea sa, avocatul:

În cazul în care un avocat încheie un contract de asistență juridică cu un client:

Avocatul AA a încheiat un contract de asistență juridică cu clientul X pentru a-l reprezenta pe acesta într-un dosar de apel ce se afla pe rolul Curții de Apel București. Pentru reprezentarea în fața instanței de apel se stabilește un onorariu de angajare de 3500 de lei, onorariu achitat la semnarea contractului și un onorariu de succes e 10000 de lei pentru obținerea unei soluții de respingere a apelului ca neîntemeiat. Curtea de apel, după cinci termene de judecată, respinge respectivul apel ca neîntemeiat. Avocatul angajat de clientul X nu s-a prezentat la nici un termen de judecată și nu a depus nici un act de procedură la dosarul cauzei. După pronunțarea soluției din apel, avocatul AA îl notifică pe clientul X să-i achite onorariul de succes de 10000 de lei, în caz contrar urmând a declanșa executarea silită. În acest caz:

Avocat MM a fost suspendat din exercițiul profesiei urmare a faptului că a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă ca urmare a unui accident de circulație auto. Avocat MM a atacat hotărârea de suspendare, iar Consiliul U.N.B.R. a decis:

Avocatul răspunde disciplinar pentru:

Obligația avocaților de realizare a pregătirii profesionale continue:

În ceea ce privește atribuțiile consiliul baroului:

Comisia centrală de disciplină judecă:

A, B și C au moștenit, în cote egale, un imobil - construcție, în suprafață utilă de 250 mp. Întrucât imobilul este adecvat desfășurării activității unui cabinet dentar, A și B au încheiat un contract de locațiune, pe termen de 5 (cinci) ani, cu clinica dentară Beauty Smile, la data de 1 septembrie 2014. C nu a fost este de acord cu actul încheiat de frații săi A și B și vă întreabă ce ar trebui sa știe din punct de vedere legal pentru a-și proteja drepturile. Selectați din cele de mai jos:

X, pus sub interdicție prin hotărâre judecătorească, se află în dușmănie cu vecinul său Y de multă vreme. Profitând de faptul că vecinul și familia acestuia erau plecați din țară în vacantă, X, într-un moment de furie, a pătruns în curtea vecină și a incendiat un garaj în care vecinul își ținea un autoturism de lux și diverse alte obiecte. Prejudiciul produs se ridică la peste 250.000 lei. Y vă întreabă care dintre ipotezele de mai jos este legală:

N.P. este proprietarul unei turme de 100 de oi pentru care a încheiat un contract de uzufruct cu U.Z., la data de 15 martie 2015. Acesta din urmă a plecat cu turma la munte unde are o stână și câțiva ciobani angajați care asigură paza oilor. Într-una din nopți, în timpul unei furtuni cu tunete și trăznete, animalele s-au speriat și au scăpat din adăpost iar ciobanilor le-a fost imposibil să le mai adune. Peste 60 de oi au căzut într-o prăpastie și au murit. Nudul proprietar a fost înștiințat de către uzufructuar despre nenorocire. Acesta din urmă vă cere sfatul cu privire la posibilitățile pe care le are din punct de vedere legal pentru a-și recupera turma de oi de la uzufructuar. În acest caz:

La data de 15 octombrie 2013, părtile au încheiat, prin înscris sub semnatură privată, un contract de vânzare cu privire la un teren situat în intravilanul comunei pe care cumparătorul intenționa să-și construiască o casă de locuit. La data semnării actului, vânzătorul a predat posesia terenului către cumpărător iar acesta din urmă a plătit prețul convenit. După o perioadă de timp, când cumpărătorul a încercat să facă demersuri pentru obținerea autorizaței de construire, a aflat că nu a devenit proprietarul terenului, întrucât actul trebuia încheiat în formă autentică la notar. Care dintre sfaturile juridice de mai jos credeți că este/sunt corect/e din punct de vedere legal?

În urma admiterii unei acțiuni în revendicare, locatorul a pierdut dreptul de proprietate asupra unui imobil care făcea obiectul unui contract de locațiune încheiat pe termen de 5 ani. La momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, mai erau 3 ani și 5 luni din termenul locațiunii. La data încheierii contractului, locatarul s-a asigurat că locatorul are dreptul de a închiria bunul, acesta fiind înregistrat în cartea funciară ca titular exclusiv al dreptului de proprietate. În plus, la acel moment, nu exista niciun litigiu pe rol împotriva locatorului. Selectați sfatul juridic corect din punct de vedere legal pentru locatar:

B.E. a primit o ofertă de donație, în formă autentică, de la O.D., cu privire la o casă de vacanță în Bușteni. După ce a acceptat donația în formă autentică, B.E. s-a îmbolnăvit și a neglijat să i-o comunice ofertantului. Între timp, B.E. a decedat iar moștenitorii săi au găsit și comunicat acceptarea ofertei către O.D. Din păcate, aceștia au aflat că și ofertantul decedase între timp, înainte de comunicarea acceptării. Moștenitorii lui B.E. vă întreabă în ce măsură oferta și acceptarea manifestate separat au produs efecte în sensul încheierii donației?

Minorul R, în vârstă de 17 ani și 10 luni, a făcut o mișcare bruscă în curtea școlii și a lovit-o, fără să vrea, pe colega lui de clasă, N. Din cauza loviturii, aceasta a suferit niște contuzii minore care au necesitat câteva zile de îngrijiri medicale. Tatăl minorei N a fost revoltat de întregul incident și, de față cu aceasta și alți colegi, l-a amenințat pe R cu plângere la poliție și reclamații la Inspectoratul școlar, așa încât să-l împiedice să-și dea bacalaureatul. Sub presiunea acestor amenințări R, devenit major între timp, a acceptat încheierea unei tranzacții prin care și-a asumat plata unor despăgubiri în sumă de 15.000 euro (echivalentul în lei la data plății). Cuantumul despăgubirilor era vădit excesiv față de prejudiciul real suferit de victimă și circumstanțele faptei, dar R era speriat de amenințările tatălui victimei și nu voia să rateze examenul de bacalaureat. Întrucât lui R i-a fost imposibil să procure suma menționată, a fost chemat în judecată recent pentru a fi obligat la plată. R vă cere sfatul juridic. Selectati dintre apararile de mai jos:

X a cumpărat un imobil, care se afla în proprietatea unui terț, de la Y, acesta din urmă obligându-se să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul său către X în termen de 3 luni de la încheierea contractului. X a aflat recent că Y a dobândit proprietatea asupra imobilului, dar, deși mai sunt câteva zile până la expirarea termenului de 3 luni, nu l-a înștiințat despre aceasta. Ce consultanță juridică îi acordați lui X:

D.R. locuiește în străinătate de câțiva ani și a moștenit un imobil, situat în orașul P, de la tatăl său. Întrucât nu a fost în măsură să se ocupe de această proprietate, la sfatul unui avocat, a dat o declarație în formă autentică prin care a renunțat la dreptul de proprietate iar declarația a fost înregistrată în cartea funciară, la data de 10.08.2015. Din câte știe, consiliul local al orașului P a luat act de renunțarea lui printr-o hotărâre. Recent, D.R. a găsit un posibil cumpărător al imobilului și s-a răzgândit cu privire la renunțare. Întrucât în cartea funciară este inregistrată doar declarația lui și nu figurează un alt proprietar, vă întreabă dacă poate reveni asupra declarației de renunțare pentru a vinde imobilul. Selectați răspunsul/rile pe care îl/le considerați corect/e din cele de mai jos:

L era logodnica lui V și urmau să se căsătorească în câteva luni. Cei doi locuiau împreună iar L, care era studentă, se afla în întreținerea logodnicului său care lucra într-o companie multinațională. Într-o dimineață, în timp ce se îndrepta spre locul de muncă, V a fost acroșat de un autoturism care circula haotic și în viteză și aruncat câțiva metri de la locul impactului. V a suferit traumatisme grave și a decedat în salvare, în drum spre spital. S-a dovedit că autorul accidentului era în stare de ebrietate. L a urmărit îngrozită întreaga scenă și a suferit o trauma emoțională serioasă care necesită consiliere psihologică pe termen lung. L vă întreabă dacă ar putea obține despăgubiri de la autorul accidentului, potrivit legii.

La data de 15 martie 2013, P, în calitate de locator, a încheiat un contract de locațiune pe durată nedeterminată cu C, în calitate de locatar, cu privire la un imobil situat în zona de nord a capitalei. Părțile au prevăzut dreptul fiecăreia de a denunța unilateral contractul, cu un termen de preaviz de 60 de zile, precum și încetarea contractului de locațiune în caz de înstrăinare a imobilului. Contractul a fost notat în cartea funciară. După doi ani, P a încheiat un contract de vânzare a apartamentului cu D care nu dorește continuarea locațiunii. D vrea să știe în ce măsură contractul de locațiune îi este opozabil și când ar putea obține restituirea bunului de la locatar:

Eroarea:

În materia contractului de mandat:

Prejudiciul:

Bunurile proprietate publică:

Reprezentarea succesorală operează:

În materia îmbogățirii fără justă cauză:

Rezoluțiunea:

Prescripția dreptului la acțiune:

Decăderea din beneficiul termenului:

În ceea ce privește contestația privind tergiversarea procesului:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA solicită, în contradictoriu cu pârâtul BB, constatarea nulității unui contract încheiat între aceștia, pentru cauză ilicită. În acest caz:

Prin cererea introdusă la Judecătoria Y, reclamantul AA, cu domiciliul în localitatea X, cheamă în judecată pe pârâtul BB, cu domiciliul în localitatea Y, solicitând instanței obligarea pârâtului la plata unei sume de bani reprezentând despăgubiri rezultate din săvârșirea de către pârât a unei fapte ilicite pe teritoriul localității Z. La primul termen, verificându-și competența, instanța constată din oficiu că nu este competentă teritorial și, după punerea în discuția părților a excepției necompetenței teritoriale, declină competența în favoarea Judecătoriei Z, în a cărei circumscripție s- a săvârșit fapta ilicită. În acest caz Judecătoria Y:

Clienta AA se adresează avocatului X solicitându-i să formuleze acțiune având ca obiect: ”să se constate că AA este singura moștenitoare a defunctului D, decedat la 10.11.2014, în calitate de nepoată”. Întrebată fiind, de către avocat, cine ar avea calitate de pârât, clienta a arătat că este singura moștenitoare a defunctului și nu are cu cine să se judece. În aceste condiții:

Incheierea prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară:

În ceea ce privește excepția de litispendență:

În cazul procedurii de asigurare a probelor:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA a solicitat evacuarea pârâtului BB, pentru neplata chiriei și stricăciuni aduse locuinței, proprietatea reclamantului. La al doilea termen de judecată, pârâtul BB a achitat chiria restantă și cheltuielile de întreținere. La același termen, reclamantul, observând că din probele administrate în cauză rezultă că pârâtul a întreținut locuința în mod corespunzător, a depus o precizare de acțiune prin care a solicitat evacuarea lui BB pentru lipsa titlului locativ, invocând faptul că, în realitate, acesta nu avea contract de închiriere cu proprietarul apartamentului. În acest caz:

În cazul în care intervine nulitatea unui act de procedură:

După repunerea cauzei pe rol, suspendată pentru lipsa părților, în primă instanță, pârâtul PP invocă excepția perimării și excepția litispendenței. De la termenul la care s-a dispus suspendarea cauzei din vina părților până la data repunerii pe rol au trecut mai mult de 6 luni, fără ca termenul de perimare să fi fost întrerupt sau suspendat. În acest interval reclamantul RR a introdus o nouă cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului PP, având același obiect și aceeași cauză, cerere care a fost soluționată în primă instanță și se află în curs de judecată în apel. Instanța în fața căreia se invocă cele două excepții:

Sancțiunea procedurală a decăderii nu intervine:

Procesul a fost suspendat prin încheierea dată la termenul din 4 mai 2015, pentru lipsa părților legal citate, iar una din părți decedează la data de 4 octombrie 2015. În aceste condiții:

Reclamantul AA introduce o cerere de chemare în jduecată, în contradictoriu cu pârâtul BB, având ca obiect revendicarea unui bun imobil (casă de locuit și teren aferent). La termenul din 10 martie 2015, termen de încuviințare a probelor, instanța de judecată, la cererea reclamantului, încuviințează o expertiză tehnică care avea ca obiective stabilirea datelor topometrice ale terenului și suprafața acestuia, respectiv valoarea construcției revendicate. Pentru efectuarea expertizei este desemnat expertul judiciar X. Pârâtul învederează instanței că știe că expertul X este rudă de gradul patru cu avocatul reclamantului AA, dar că are încredere în acesta, fiind un bun specialist în materie, sens în care nu se opune acestei desemnări. Pentru efectuarea expertizei și depunerea raportului de expertiză se acordă termen în data de 11 aprilie 2015. La acest termen, având în vedere că raportul de expertiză nu a fost depus, deși onorariul expertului era achitat:

Cererea de ridicare a sechestrului asigurător:

În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat:

În ceea ce privește calea de atac a apelului:

AA o introdus o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâtul BB, prin care a solicitat instanței să-l oblige pe pârât numai la plata sumei de 3500 de lei reprezentând împrumut acordat și nerestituit la scadență conform convenției încheiate între părțile litigante. Instanța admite cererea de chemare în judecată și obligă pe pârâtul BB la plata sumei de 3500 de lei reprezentând împrumut nerestituit la scadență și la plata dobânzii legale în cuantum de X lei aferente perioadei de la scadență până la momentul pronunțării hotărârii. Această hotărâre este comunicată părților în data de vineri 13 februarie 2015. Întrucât instanța, prin soluția pronunțată, a dat mai mult decât s-a cerut (dobânda legală nu fusese solicitată de AA), pârâtul BB intenționează să atace, pe acest motiv, cu revizuire, hotărârea pronunțată. În acest caz, revizuirea va putea fi formulată, sub sancțiunea decăderii:

Instanța se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii:

AA în calitate de soț, introduce o cerere de divorț în contradictoriu cu soția BB (divorț fără copii minori) prin care solicită desfacerea căsătoriei din culpă comună, revenirea soției la numele purtat anterior căsătoriei și plata unei despăgubiri de 10000 de lei, de către soția pârâtă BB, reprezentând despăgubire pentru prejudiciu moral suferit ca urmare a desfacerii căsătoriei. Pârâta BB depune, în termen legal, întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de divorț ca nefondată având în vedere faptul că motivele de divorț (neînțelegeri majore în plan financiar și ocupațional) invocate nu sunt reale, aspect ce urmează a fi dovedit prin probe. La primul termen de judecată formulează o cerere de intervenție principală CC - mama pârâtei BB, solicitând evacuarea reclamantului AA din locuința familiei având în vedere faptul că CC este proprietara imobilului care reprezenta locuința familiei și că, odată cu declanșarea procesului de divorț, nu mai este de acord ca AA să mai locuiască în acest imobil. În acest context:

AA în calitate de creditor, a început executarea silită împotriva debitorului BB, în baza hotărârii judecătorești definitive nr. X/2014, prin care debitorul fusese obligat la plata sumei de 3000 de lei. După efectuarea mai multor acte de executare silită prin care fusese recuperată parțial suma de 1500 de lei din cei 3000 de lei, executarea silită a fost desființată ca urmare a introducerii, de către debitorul BB, a unei contestații la executare. În cadrul acestei contestații la executare, debitorul BB nu a solicitat și întoarcerea executării silite. În acest context, debitorul BB:

În aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art.6 din Codul penal:

Fapta se comite din culpă atunci când:

Soțul inculpatei a venit seara acasă în stare avansată de ebrietate și a amenințat-o pe aceasta că a doua zi o va pedepsi, pentru că nu a făcut curățenie în casă. După ce soțul a adormit, inculpata i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu un corp contondent provocându-i o infirmitate. În apărare, inculpata a susținut că se temea pentru viața ei deoarece victima o agresase anterior în repetate rânduri, fiind o persoană foarte violentă. În cauză:

Recent eliberat din penitenciar, după executarea unei pedepse de trei ani închisoare pentru ucidere din culpă ( în urma comiterii unui accident de circulație), inculpatul a luat hotărârea de a exercita violențe asupra victimei ( o rudă a persoanei decedate în accident ) ori de câte ori o va întâlni. Astfel, inculpatul a lovit victima timp de trei zile consecutiv. Ultima dată, inculpatul a exercitat violențe și asupra altei persoane care o însoțea pe victimă. În cauză vor fi incidente dispozițiile privind:

Instigarea la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală:

Inculpatul a comis o tentativă la infracțiunea de omor prin depășirea limitelor stării de necesitate și se află în stare de recidivă. În cauză, limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunea de omor:

Bunurile care au fost folosite la comiterea faptei prevăzute de legea penală:

Măsura internării într-un centru de detenție:

Reprezintă pedeapsă complementară care se aplică persoanelor juridice:

În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile:

I. a participat la o petrecere, unde, profitând de un moment de neatenție, a sustras de pe o masă un telefon mobil aparținând lui V. După aproximativ două ore între I. și V. s a iscat un conflict determinat de faptul că lui I. nu i plăcea muzica pusă de V. În acest context I. i a aplicat lui V. o lovitură cu o statuetă de bronz în cap, iar acesta din urmă a decedat. Încadrarea juridică exactă a faptelor ce se vor reține în sarcina lui I. este:

X i-a aplicat cu intenție o lovitură de cuțit lui Y în brațul drept provocându i o leziune ce a necesitat inițial pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale. Din cauza unor complicații generate de vătămare, victima a decedat după 20 de zile. Fapta reprezintă infracțiunea de:

Dacă în urma unui accident rutier se constată că autorul a depășit viteza legală, fără a i se reține o altă împrejurare imputabilă, iar victima necesită pentru vindecare 90 de zile de îngrijiri medicale:

Fapta tatălui de a întreține raporturi sexuale cu fiica sa în vârstă de 5 ani reprezintă:

În urma unei înțelegeri anterioare, X și Y hotărăsc ca primul să pătrundă în sediul unui magazin cu scopul de a sustrage mărfuri, iar al doilea să asigure paza. Imediat după pătrunderea lui X în magazin, Y s-a speriat și a părăsit locul de unde trebuia să asigure paza, fapt sesizat de X doar după ce a părăsit locul cu bunurile sustrase. În această situație Y:

Există infracțiunea de tâlhărie în cazul în care:

X i-a dat cu împrumut lui Y un autoturism timp de o săptămână. La împlinirea termenului, Y a refuzat să i restituie bunul lui X, deși acesta l-a solicitat în repetate rânduri. Fapta lui Y reprezintă infracțiunea de:

Situația premisă la infracțiunea de tăinuire poate fi realizată și atunci când:

Are calitatea de funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 C.pen. și prin urmare poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită:

Fapta șoferului angajat la o persoană juridică, însărcinat să transporte marfă, de a prezenta documente false cu ajutorul cărora a ridicat de la un furnizor o cantitate mai mare de marfă, folosind o parte din ea în interes propriu reprezintă:

Apelul declarat într-o cauză penală privind o infracțiune săvârșită de un avocat se judecă de către:

Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când:

Pot renunța în mod expres la calea de atac a apelului:

Încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară hotărăște asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus, de către procuror, redeschiderea urmăririi penale:

Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal:

În cazul în care, în procedura de camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) C.proc.pen., constatând că rechizitoriul este neregulamentar întocmit iar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecații:

Tribunalul:

Instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă în caz de achitare a inculpatului:

Încheierea prin care instanța de judecată disjunge acțiunea civilă:

Prin sentința penală pronunțată de Tribunalul București, Secția penală, luni, 06 aprilie 2015, inculpatul AB a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Copia minutei a fost comunicată procurorului, părților și persoanei vătămate miercuri, 08 aprilie 2015. În această situație:

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București se află înregistrat dosarul nr. Z/301/2015 în care AB este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe - infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă (art.193 C.pen.). În cursul urmăririi penale persoana vătămată BC s-a constituit parte civilă pentru suma de 5000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului material produs prin fapta inculpatului. După citirea actului de sesizare, persoana vătămată BC și-a retras plângerea prealabilă formulată. În această situație instanța:

În cuvântul acordat părții civile AB, în cadrul dezbaterilor din cauza aflată pe rolul Curții de Apel București, Secția a II - a penală, aceasta precizează că își majorează pretențiile inițiale formulate în cererea de constituire de parte civilă de la 30.000 lei la 45.000 lei cu titlul de daune materiale, ca urmare a concluziilor raportului de expertiză întocmit în cursul judecății. Rezolvând acțiunea civilă, instanța penală:

Pe rolul Tribunalului București, Secția penală, se află cauza în care inculpatul AB a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzute de art.291 C.pen. Având în vedere legătura existentă între această cauză și cauza aflată pe rolul Curții militare de apel București în care inculpatul CD, general la data săvârșirii faptei, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.297 alin.(1) C.pen., cele două cauze au fost reunite considerându-se că reunirea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiției. Competența de a judeca cauzele reunite aparține:

Prin sentința penală pronunțată de Tribunalul Brașov, Secția penală, față de inculpatul minor AB s-a dispus internarea într-un centru de detenție pentru o perioadă de 3 ani. Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen BC, reprezentantul legal al minorului, pentru inculpat, solicitând încetarea procesului penal și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, solicitând majorarea perioadei pentru care s-a dispus internarea inculpatului minor. În această situație următoarele afirmații sunt adevărate:

În timpul efectuării urmăririi penale în cauza Z/P/2015 în care s-a început urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de distrugere în variantă agravată (art.253 alin.3 C.pen.), din probele existente în cauză au rezultat indicii rezonabile că fapta a fost săvârșită de către AB, care la data săvârșirii faptei era judecător în cadrul Curții de Apel Craiova, funcție pe care o deține și în prezent. În consecință, organul de cercetare a trimis de îndată cauza procurorului din Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, care exercita supravegherea în cauză, pentru ca acesta să sesizeze Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova ca organ competent. Având în vedere această situație:

Din probele administrate în dosarul de urmărire penală nr.Z/P/2015 a reieșit că suspectul X nu este persoana care a săvârșit infracțiunea de luare de mită pentru care se efectua urmărirea penală în cauză. Prin ordonanța din data de 5 mai 2015, față de suspectul X s-a dispus soluția clasării. Ordonanța a fost comunicată în aceeași zi lui Y, persoana care a formulat denunț în cauză. În cazul formularii unei plângeri adresate judecătorului de cameră preliminară de către Y la data de 25 mai 2015, judecătorul:

Prin încheierea pronunțată la data de 08 iulie 2015 Judecătoria Constanța a respins cererea inculpatului X de recunoaștere a învinuirii și de solicitare ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a dispus începerea cercetării judecătorești. După efectuarea actelor de cercetare judecătorească în condiții obișnuite dacă instanța va reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de inculpat:

Împotriva sentinței de condamnare nr. Z pronunțată în cauza penală X/Y/2014 de Judecătoria Sectorului 1 au formulat apel în termen inculpații AB și DC. În apelul său, inculpatul AB a solicitat desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sectorului 1, având în vedere faptul că minuta sentinței purta semnătura președintelui instanței (JS1), cu motivarea că judecătorul care a participat la dezbateri a intrat în concediu medical. În apelul său, inculpatul DC a solicitat desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sectorului 1, având în vedere faptul că judecata de fond s-a desfășurat în lipsa persoanei vătămate, nelegal citate În acest caz istanța de apel va dispune:

Împotriva sentinței Z pronunțată în cauza penală X/Y/2015 prin care inculpații AB si BC ( autor, respectiv complice) au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute si pedepsite de dispozițiile art. 244 C.pen. (înșelăciunea), au formulat apel ambii inculpați. Prin decizie, instanța a respins apelul formulat de BC ca tardiv admițând doar apelul lui AB iar, după rejudecare, instanța l- a achitat pe AB în temeiul dispozițiilor art.16 lit. b) teza I C. proc. pen. - fapta nu e prevazută de legea penală, lăsând neschimbată sentința de condamnare în ceea ce îl privește pe BC. În această situație, considerați că:

Împotriva sentinței Y pronunțată în cauza penală X/Z/2015 prin care inculpatul a fost condamnat la 12 ani închisoare și 20000 lei despăgubiri civile materiale către partea civilă BC, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de dispozițiile art.188 C.pen. (omor) a formulat apel în termen parchetul, solicitând instanței de apel pe latură civilă, reducerea la jumătate a despăgubirilor civile acordate criticând sentința în sensul că instanța acordase o sumă prea mare ca despăgubiri civile materiale, la dosar fiind probate numai 1/2 din acestea, precum și pe latura penală a cauzei, cerând condamnarea inculpatului la 15 ani închisoare. La primul termen de judecată în fața instanței de apel s-a prezentat procurorul ierarhic superior care a solicitat instanței să ia act că retrage apelul formulat de procurorul ierarhic inferior doar pe latura civilă a cauzei. Sunt corecte următoarele afirmații: