Examen barou, avocat definitiv, septembrie 2014

Obligația avocatului de a păstra secretul profesional:

Actele întocmite de avocat pentru ținerea evidențelor profesionale cerute de lege, precum și pentru legitimarea față de terți a calității de reprezentant

Avocatul:

Avocatul definitiv X își exercită activitatea în cadrul cabinetului său de avocatură. Care dintre cele trei situații sunt nelegale?

Cabinetele individuale de avocați:

Onorariul de succes:

Pentru asigurarea secretului profesional:

Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului:

În activitatea sa avocatul X a încheiat contracte prin care a asigurat serviciile sale clientului în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalți avocați prin prețuri reduse, fie pentru a determina clientul să racoleze și alți clienți pentru avocat. Săvârșirea unei astfel de fapte constituie:

Clientul R. s-a adresat avocatului T. pentru introducerea unei cereri în pretenții împotriva societății S.C. B. S.R.L. După redactarea și depunerea cererii de chemare în judecată avocatul a constațat că specializarea în domeniul penal nu îi asigură cunoștințele și practica necesară susținerii acțiunii în fața instanțelor competente și a renunțat în mod unilateral la contractul de asistență juridică, solicitând clientului plata onorariului aferent serviciilor juridice prestate până la momentul renunțării, precum și a cheltuielilor efectuate în interesul clientului. Clientul R. a refuzat achitarea sumelor solicitate de avocat. Solicitarea avocatului:

Cabinetul individual de avocat I. din circumscripția Baroului A. a solicitat Baroului B. la data de 12 iulie 2014 stabilirea unui sediu secundar în circumscripția acestuia, motivând că în perioada ianuarie 2014 - iunie 2014 majoritatea angajamentelor profesionale ale cabinetului au fost realizate în raza de competență a Baroului B. Baroul B., analizând cererea, a respins-o, motivând că nu sunt îndeplinite cerințele legale. În legătură cu solicitările Cabinetului individual I.

Avocatul A., a fost judecător la Tribunalul București - Secția Comercială în perioada 2008-2010, iar în perioada 2011-2012 a fost judecător la Curtea de Apel București. La data de 11 august 2014 a încheiat contract de asistență juridică cu I., judecat de Tribunalul București pentru o faptă prevăzută și sancționată de legea penală. Avocatul A.:

Consiliul Baroului V. a suspendat din exercițiul profesiei pe avocatul.D. ca urmare a condamnării. acestuia de către Judecătoria F. pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. Împotriva sentinței Judecătoriei F. avocatul D. a promovat calea de atac prevăzută de lege. Consiliul Baroului V.:

N. a formulat o plângere la Consiliul Baroului B. prin care reclamă că, prin contractul de asistență juridică încheiat la data de 10 februarie 2013 cu Societatea profesională cu răspundere limitată "V. și Asociații", deși obligația de asistență și reprezentare a fost stabilita în sarcina avocatului M., fără alte precizări înscrise în contract, la termenul din data de 15 martie 2014, când au fost puse concluzii în dosarul său la Tribunalul B., s-a prezentat avocatul H. din cadrul societății respective, acțiunea reclamantului N. fiind respinsă. Având în vedere situația reclamată de N., plângerea urmează a fi:

Avocatul D, constatând că clientul său nu i-a plătit în totalitate onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică, a refuzat să-i returneze, la sfârșitul procesului, actele de stare civilă în original, motivând că i le va returna după ce va plăti diferența de onorariu. În cazul în care se datorează restanțe din onorarii, Statutul profesiei de avocat prevede că:

Avocatul B. a săvârșit o abatere disciplinară, punând concluzii la o instanță în condițiile în care era suspendat din profesie. Procedura anchetării abaterii disciplinare presupune:

Avocatul:

În cazul cabinetelor asociate de avocați:

Formele de exercitare a profesiei de avocat:

În activitatea desfășurată pentru clientela personală:

Actul juridic constatat, potrivit voinței părților, printr-un înscris autentic, prin care A remite lui B un împrumut cu dobândă pe termen de 3 ani, este un contract:

Sub sancțiunea nulității absolute, sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse:

În cazul revocării donației pentru ingratitudine:

La data de 1 februarie 2014, A l-a notificat pe B fie să confirme contractul anulabil pentru vicierea consimțământului prin dol, fie să exercite acțiunea în anulare, în termen de 6 luni de la notificare. B nu a confirmat expres contractul dar și-a executat voluntar obligația în termenul menționat. Ulterior, la data de 1 septembrie 2014, B a introdus o acțiune prin care solicită anularea contractului și obligarea lui A la plata unor daune-interese suferite ca urmare a vicierii consimțământului său la data încheierii contractului. Care credeți că va fi soluția instanței și motivarea acesteia?

Nulitatea:

În urma unui incendiu produs accidental la casa lui A, aflat în vacanță în străinătate, vecinul B a întreprins activități de localizare și stingere a focului iar, ulterior, lucrări de reparații la acoperiș și structura de rezistență afectate de incendiu. După câteva zile, în urma unui cutremur, imobilul lui A a suferit din nou avarii serioase. B i-a solicitat lui A cheltuielile necesare și utile efectuate cu reparațiile, cu dobânzile aferente, însă A a refuzat, motivând că imobilul a fost avariat serios la cutremur. Ce sfat juridic îi dați lui B?

Dacă la data încheierii unui contract de vânzare a unui bun individual determinat, vânzătorul este coproprietar al bunului în cotă egală cu altă persoană și nu își îndeplinește obligația de a asigura transmiterea proprietății întregului bun către cumpărător, care sunt opțiunile juridice ale cumpărătorului?

X a dăruit lui Y o suma de bani cu obligația acestuia din urmă de a-și plăti studiile la o facultate privată. Y nu s-a înscris la facultate și a investit banii într-un autoturism. X consideră că Y s-a îmbogățit fără justă cauză și ar dori să i se restituie suma. Ce consultanță juridică îi dați lui X?

Dacă o sumă de bani nu este plătită la scadență:

Reclamantului i s-a admis acțiunea în revendicare a unui imobil construcție împotriva pârâtului care, în calitate de posesor de bună-credință, a făcut cheltuieli utile la imobil și l-a închiriat printr-un contract pe durată nedeterminată. Pârâtul a cerut, pe cale reconvențională, plata cheltuielilor utile făcute la imobil și a cheltuielilor făcute pentru culegerea fructelor și recunoașterea unui drept de retenție până la restituirea acestora. Pe lângă obligarea pârâtului la restituirea bunului, instanța a mai dispus, la cererea părților:

Dacă defunctul a lăsat un legat cu titlu particular fiului său, după ce acesta din urmă a fost condamnat pentru tentativă de omor asupra propriului frate, faptă pentru care a intervenit amnistia după condamnare:

În cazul în care vânzătorul a cunoscut cauza evicțiunii la data încheierii contractului de vânzare și nu a comunicat-o cumpărătorului iar acesta din urmă, după efectuarea unor lucrări voluptuare, a fost evins de bunul a cărui valoare crescuse între timp:

Mandatarul:

Un minor, în vârstă de 17 ani, a agresat un consumator în restaurantul în care lucra cu contract de muncă temporară și i-a produs leziuni care au necesitat câteva zile de îngrijiri medicale. Victima ar dori să obțină despăgubiri și vă întreabă împotriva cui să se îndrepte, având în vedere că autorul faptei ilicite este minor?

Cesiunea de creanță:

Reducțiunea liberalităților excesive:

A, în calitate de creditor al întreținerii, a încheiat cu B un contract de întreținere viager în care s-a stipulat că, în cazul neexecutării fără justificare a obligațiilor de către B, A are dreptul la rezoluțiunea unilaterală a contractului. A se plânge de încălcarea obligațiilor, fără justificare, de către B și ar dori să notifice rezoluțiunea unilaterală a contractului, dar se teme ca B să nu-i ceară restituirea prestațiilor deja executate. Care dintre sfaturile juridice de mai jos este corect în situația dată:

Pactul comisoriu:

Prejudiciul nepatrimonial

Renunțarea la moștenire:

În ceea ce privește dreptul la apărare

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 247.000 lei, reprezentând: debit principal (150.000 lei), penalități contractuale (90.000 lei), cheltuieli de judecată (7000 lei). Cererea a fost introdusă la judecătoria locului prevăzut în contract pentru executarea obligației de plată (altul decât domiciliul pârâtului). În acest context vi se solicită o consultanță juridică, de către pârât, în vedere invocării prin întâmpinare a unei excepții de necompetență materială și teritorială în sensul că cererea de chemare în judecată trebuia introdusă la tribunalul de la domiciliul pârâtului. În acest caz:

Excepția de litispendență

În calitate de avocat, vi se solicită o consultanță juridică în legătură cu următoarea situație: pârâtul nu a fost legal citat și nici prezent la primul termen de judecată. Instanța nu a sesizat această neregularitate și a încuviințat probele solicitate de reclamant, acordând un nou termen în vederea administrării acestora. În acest caz:

În cazul transmisiunii, în condițiile legii, a calității procesuale:

Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat ca pârâtul să fie obligat, prin hotărâre judecătorească, să restituie suma de 10 000 lei, ce îi datorează în baza contractului de împrumut încheiat între părți. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat contractul de împrumut, autentificat la B.N.P. „D.C." sub nr.2/2012, prin care debitorul pârât se obliga să restituie suma împrumutată la data de 01.11.2013. Deoarece debitorul nu și-a îndeplinit obligația la scadență, creditorul s-a adresat unui executor judecătoresc, cu o cerere de executare silită. Văzând că .. procedura de executare silită nu dă rezultatele așteptate, în sensul că nu își poate recupera banii, creditorul s-a adresat instanței de judecată, prin prezenta acțiune în pretenții. În aceste condițji:

Sunt admisibile următoarele acțiuni în constatare:

Cererea de asigurare a probelor:

AB a introdus o acțiune în revendicare, în contradictoriu cu pârâtul CD cu privire la imobilul (teren) aflat în localitatea X. La primul termen de judecată, terțul TT formulează o cerere de intervenție voluntară principală, în contradictoriu cu reclamantul și pârâtul, invocând un drept propriu de proprietate cu privire la imobilul (teren) aflat în localitatea X, cerere care este admisă în principiu. La al doilea termen de judecată, reclamantul AB își modifică cererea de chemare în judecată, în sensul că înțelege să formuleze o acțiunea posesorie, în contradictoriu cu pârâtul CD, cu privire la același imobil. Pârâtul CD își dă acordul expres cu privire la această modificare a cererii de chemare în judecată, iar intervenientul TT nu își exprimă nici un punct de vedere la această modificare făcută la al doilea termen de judecată. În acest caz:

În ceea ce privește administrarea probelor de către avocați:

Una dintre părți a formulat contestație în anulare împotriva hotărârii prin care s-a soluționat cererea de strămutare, pe motiv că nu a fost legal citată și nici prezentă la termenul când a fost judecată aceasta cerere. În acest context vi se solicită o consultanță juridică referitoare la admisibilitatea contestației în anulare și instanța competentă să o soluționeze. În acest caz:

În cazul în care se dispune disjungerea de cererea de chemare în judecată:

AA a chemat în judecată pe BB și CC, solicitând constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul proprietatea reclamantului. În cursul judecății în primă instanță, DD a formulat cerere de intervenție accesorie, arătând că înțelege să susțină apărarea pârâtului BB, cumpărătorul imobilului. În motivarea cererii, DD a susținut că este proprietarul apartamentului vecin celui în litigiu, situația juridică a celor două locuințe fiind similară, iar prin hotărâre judecătorească definitivă s-a respins o cerere a aceluiași reclamant, cu obiect similar, formulată împotriva sa. În acest context:

Competența după valoarea cererii de chemare în judecată se va stabili după următoarele reguli:

Prin cererea formulată la Judecătoria Sectorului 4 București, AA a chemat în judecată pe BB solicitând instanței să dispună desfacerea căsătoriei soților din culpa exclusivă a lui BB și partajarea bunurilor comune. La al doilea termen de judecată, pârâtul BB a formulat cerere reconvențională solicitând ca pentru aceleași fapte prezentate de reclamantă în cererea de chemare în judecată instanța să dispună desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a lui AA. Reclamanta a invocat excepția de tardivitate a cererii reconvenționale, arătând că aceasta trebuia făcută cel mai târziu la primul termen de judecată la care pârâtul a fost citat legal, sub sancțiunea decăderii. De asemenea, în cauză s-a formulat o cerere de intervenție voluntară principală de către CC. Intervenientul CC a solicitat să fie scos din masa bunurilor de împărțit autoturismul care îi fusese vândut printr-un act sub semnătură privată de către AA. Reclamanta s-a opus la admiterea în principiu a cererii de intervenție motivând că pricina are un caracter personal. În acest context:

Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești:

Comunicarea actului procedural s-a făcut la data de 29 august 2014 (zi de vineri) când a fost înmânat părții. Exercitarea căii de atac este de 15 zile de la comunicare. Care este ultima zi a termenului pentru introducerea căii de atac și cum se calculează:

În ceea ce privește înscrisul autentic

Hotărârea prin care se soluționează contestația la executare:

Soțul RR a introdus acțiune de divorț, solicitând desfacerea căsătoriei din culpa comună a soților. La rândul său, soția PP a formulat cerere reconvențională solicitând divorțul din culpa exclusivă a soțului. În apel, soțul reclamant și-a manifestat intenția de a salva căsătoria; în aceste condiții, el are posibilitatea:

Înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal inculpatul a comis două infracțiuni. Pentru una dintre ele a fost condamnat definitiv la detențiune pe viață. Pentru această faptă noul Cod prevede numai pedeapsa închisorii. Cu privire la cea de a doua faptă, judecată după intrarea în vigoare a noului cod, se constată că limita minimă a pedepsei este mai mică în legea veche dar, limita maximă este aceeași. În această situație sunt incidente dispozițiile privind:

Legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de un cetățean român:

Este în legitimă apărare sau se prezumă a fi în legitimă apărare:

Există tentativă atunci când:

În baza aceleiași rezoluții infracționale, timp de o săptămână, în fiecare noapte, inculpatul a sustras diverse bunuri din locuința aceleiași persoane. Anterior acestor fapte inculpatul fusese condamnat definitiv pentru o faptă comisă cu intenție la pedeapsa de un an închisoare. În cauză:

X îl determină pe Y să îl ucidă pe Z. Văzând că Y nu reușește, X îl imobilizează pe Z, iar Y îi aplică o lovitură care provoacă decesul victimei:

Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi începe:

Următoarele împrejurări constituie circumstanțe agravante:

Instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite următoarele condiții:

Amnistia:

X îl convinge pe Y, prin oferirea unei sume de bani, să îi ucidă soția, pretinzând în mod neadevărat că aceasta este însărcinată și el nu mai dorește un copil. În realitate, X urmărea să încaseze polița de asigurare a victimei. Pentru realizarea omorului X îi pune la dispoziție lui Y o armă, iar acesta ucide victima. În speță:

Urmărind să obțină o răscumpărare, X l-a răpit pe minorul Y și l-a închis într-un beci, deși știa că minorul suferă de astm într-o formă severă. Y a decedat după trei zile de suferințe, pe fondul unor complicații apărute la nivelul aparatului respirator, nefiindu-i administrat un medicament ce-l lua în mod regulat. Care din următoarele infracțiuni se vor reține în sarcina lui X:

Fapta inculpatului de a-i aplica victimei o lovitură cu piciorul în zona abdominală, lovitură ce i-a pus în pericol viața și care a produs leziuni ce au necesitat 10 zile de îngrijiri medicale, reprezintă:

X și Y constrâng o tânără să îi urmeze în apartamentul unuia din ei și în timp ce X imobilizează victima, Y are cu aceasta un raport sexual. În speță:

Xși Y se decid să sustragă bunuri dintr-un autoturism. Ambii forțează încuietoarea portierei și reușesc să o deschidă dar, văzând că au fost reperați de un echipaj de poliție, cei doi fug de la locul faptei. După un timp, X se întoarce singur la autoturism, fără ca Y să știe, reușește să deschidă din nou portiera, sustrage bunuri din interiorul autoturismului dar, este surprins imediat, lângă mașină, cu bunurile asupra sa, de același echipaj de poliție. În speță:

În timp ce victima se afla în autoturismul staționat la semafor, X sparge brusc și violent geamul de la portiera din față, de pe partea dreaptă, și sustrage de acolo o geantă de damă, în care se afla, printre altele, un laptop. Ulterior, X îi vinde lui Y laptopul, împreună cu geanta în care se afla, contra unei sume derizorii. Din cauza sumei solicitate și a faptului că laptopul se afla într-o geantă de damă, Y a prevăzut că bunurile au o proveniență infracțională. În speță:

Elementul material al infracțiunii de delapidare constă în:

În cazul infracțiunii de mărturie mincinoasă:

X, funcționar la primărie, i-a solicitat lui Y 5000 de lei, pentru eliberarea unei autorizații de construcție. Y a promis că îi va da banii, dar nu și-a îndeplinit promisiunea ci, a denunțat imediat fapta organelor de urmărire penală. În speță:

Fapta de a lipi pe un pașaport emis pe numele altei persoane propria fotografie și de a se prezenta la graniță cu un asemenea act reprezintă:

Hotărârea prin care instanța penală soluționează fondul cauzei se redactează:

Nu constituie caz de nulitate absolută încălcarea dispozițiilor referitoare la:

Nu poate fi formulată contestație în anulare împotriva unei hotărâri penale definitive:

Împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura reținerii, suspectul sau inculpatul poate face:

Judecătorul de camera preliminară se pronunță asupra plângerii formulate împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, prin încheiere motivată

Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal în caz de

Când hotărârea prin care instanța penală soluționează fondul cauzei se pronunță în ziua în care a avut loc judecata:

Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal:

Instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă în caz de încetare a procesului penal în baza:

Chiar fără acordul inculpatului, partea civilă poate, până la terminarea cercetării judecătorești

Pot face apel:

Înalta Curte de Casație și Justiție:

La ultimul termen de judecată al cauzei penale X/Y/2014, la finalul cercetării judecătorești, instanța de judecată, din oficiu, fără a pune aceasta în discuția părților, a schimbat încadrarea juridică a faptei imputate inculpatului din furt calificat (prev. și ped. de disp art. 229 C.pen.) în abuz de încredere (prev. și ped. de disp art. 238 C.pen. infracțiune pedepsită la plângerea prealabilă a persoanei vătămate). Profitând de prezența părții vătămate în sala de ședință, instanța a luat act de faptul că aceasta înțelege să facă plângere prealabilă, luându-se un supliment de declarație părții vătămate în acest sens, și a dat apoi cuvântul pe fond. Prin sentință, instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an și jumătate pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere. Având în vedere datele din speță, care din următoarele afirmații sunt corecte:

În cauza penală X/Y/2014, având ca obiect judecarea în fond a infracțiunii prev. și ped. de disp. art. 188 C.pen. - omorul, săvârșită de AB, în cursul cercetării judecătorești, instanța a dispus audierea martorului BC. În declarație, deși în cursul urmăririi penale declarase că l-a văzut pe AB atacând-o și înjunghind-o pe victimă, în fața instanței de judecată, acesta a declarat că nu a văzut când s-a produs înjunghierea victimei, el ajungând la locul săvârșirii faptei ulterior, victima fiind la acel moment deja decedată. În aceste împrejurări, instanța de judecată, constatând săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de disp. art. 273 C.pen. - mărturie mincinoasă, prin încheiere a pus în' mișcare acțiunea penală împotriva martorului BC. Având în vedere datele din speță, care din următoarele afirmații sunt corecte:

În cauza penală X/P/2014, având ca obiect desfășurarea urmăririi penale față de AB și BC pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de disp. art. 244 C.pen. - înșelăciunea, procurorul, constatând că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, a emis rechizitoriu prin care a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a lui AB. Prin același rechizitoriu procurorul a dispus soluția clasării în baza disp. art. 16 alin. (1) lit. d) C.p.p. cu privire la BC, deoarece materialul de urmărire penală proba existența constrângerii morale a acestuia la săvârșirea faptei (cauza de neimputabilitate prev de art 25 C.pen). În calitate de avocați ai lui AB, puteți invoca în procedura camerei preliminare următoarele aspecte din speță:

Organul de cercetare penală a fost sesizat prin plângere cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de disp. art. 194 alin. (1) lit b) C.pen.- vătămare corporală (producerea unor leziuni traumatice care au necesitat pt vindecare mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale), cu autori necunoscuți. Constatând că plângerea îndeplinește condițiile prevăzute de lege și că nu există vreunul din cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) C.p.p, organul de cercetare penala a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă: Ulterior, după audierea mai multor martori, organul de cercetare penală, prin ordonanță a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de AB și AC, coautori. Care dintre următoarele afirmații o considerați corectă în funcție de datele speței?

Prin sentința penală nr. 778/2014 a Judecătoriei Deva s-a dispus condamnarea inculpatului X la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de disp. art. 196 C.pen. (vătămare corporală din culpă). La penultimul termen de judecată inculpatul a formulat cerere de strămutare a cauzei în temeiul existenței unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită calității părților, cerere care nu a fost soluționată până la pronunțarea sentinței. Împotriva sentinței penale pronunțate de Judecătoria Deva inculpatul a declarat apel. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Hunedoara. La al doilea termen de judecată Tribunalul Hunedoara a constatat că prin încheierea nr. 20/2014 a Curții de Apel Alba Iulia s-a admis cererea de strămutare a cauzei la Judecătoria Sibiu, cu menținerea actelor îndeplinite la instanța de la care s-a strămutat judecarea cauzei. Având în vedere datele speței arătați care din următoarele afirmații sunt corecte:

Împotriva sentinței Z pronunțată în cauza penală X/Y/2014 prin care inculpatul a fost condamnat la w ani închisoare și v lei despăgubiri civile către partea civilă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de disp. art. 188 C.pen. (omorul), a formulat apel în termen Parchetul, criticând sentința în sensul că instanța acordase o sumă prea mare ca despăgubiri civile materiale părții civile, la dosar fiind probate numai 1/2 din acestea, și solicitând astfel instanței de apel reducerea acestora la jumătate în urma rejudecării. La primul termen de judecată al apelului, procurorul ierarhic superior celui care a formulat apel a solicitat instanței să ia act că retrage apelul formulat de inferiorul său. . Inculpatul prezent în sală a solicitat instanței să ia act că își însușește apelul retras de procuror. Instanța a admis ambele cereri, și în urma rejudecării cauzei, prin decizie, l-a obligat pe inculpat la o sumă de două ori mai mare decât suma la care fusese obligat de instanța de fond cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă. Având în vedere datele din speță, arătați care din variantele de mai jos este corectă:

Împotriva sentinței Z pronunțată în cauza penală X/Y/2014, prin care inculpatul AB a fost condamnat și obligat la despăgubiri pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de disp. art. 228 C.pen.(furtul), a formulat apel în termen numai procurorul. În apelul său, acesta critica faptul că, deși procurorul de ședință a fost prezent la judecarea cauzei în fond la termenul din 07.03.2014 și deși conform încheierii de ședință acesta a cerut, în repetate rânduri, să i se dea cuvântul pe cele două cereri de probe formulate de inculpat și admise de instanță, i-a fost refuzat acest lucru, astfel încât a fost în imposibilitate să pună concluzii pe acele cereri. Instanța de apel a respins apelul ca nefondat, cu motivarea că procurorul fusese prezent la ședința de judecată și astfel nu s-a încălcat nicio dispoziție legală. Având în vedere datele din speță, arătați care din variantele de mai jos este corectă:

În cauza penală X/Y/2014 având ca obiect judecarea infracțiunii prev. și ped. de disp. art. 196 C.pen. (vătămare din culpă), săvârșită de X și Y, Tribunalul Neamț l-a achitat pe inculpatul X și l-a condamnat pe inculpatul Y, obligându-l la despăgubiri către partea civilă Z. Împotriva sentinței a declarat apel pentru Y - fără a avea procură în acest sens - soția inculpatului Y. Totodată împotriva sentinței a declarat apel și Parchetul, acesta criticând faptul că minuta sentinței, în loc să fie semnată de judecătorul A, cel care a participat la toate termenele de judecată și la dezbateri, este semnată de președintele instanței cu motivarea că A se afla în concediu medical. Având în vedere datele din speță, arătați care din variantele de mai jos este corectă: