Bacalaureat 2021 la română: simulare, profil real
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Eu mă consider fiu al Iașului, pentru că acolo am crescut și m-am format, până am plecat în lume. De Burdujeni nu-mi aduc aminte decât vag de tot; niște frânturi de amintiri. Prima imagine care mi-a rămas e din timpul războiului cu turcii, din 1877. Tatăl meu, fiind militar, a plecat în război și îmi amintesc jalea din casă cu ocazia acestui eveniment. Aceste lucruri le-am descris în Scrisorile tatii. Pe urmă îmi aduc aminte cum ședeam cu toții ai casei în jurul unei lămpi cu abajur verde și făceam scamă*. Pe vremea aceea, nu era vată pentru pansamente, ca astăzi, ci scamă. Toți ai casei făceau scamă, ce se trimitea la Crucea Roșie. De atunci am o amintire pe care am descris-o, dar e bine s-o repet în două cuvinte: îmi aduc aminte cum poștașul aduce într-o zi un mic pachet. Îl primesc eu și-l duc mamei. Era în el ceasul tatii. Eu nu-mi dădeam seama, pentru că eram prea mic, dar o văd pe mama că începe să plângă: credea că a fost ucis în război și în acel pachet se trimiteau familiei lucrurile găsite la el. A doua zi a venit o scrisoare de la tata și, natural, cu aceasta bucuria pentru întreaga familie. E o scenă care mi-a rămas din primii ani ai copilăriei. […] Clasele primare le-am făcut bineînțeles la Iași și în clasa a doua primară am avut de profesor chiar pe celebrul scriitor Ion Creangă. Eram prea mic, dar mi-l aduc bine aminte: un om gros și gras, cu o pălărie mare gri; mișca mult, sufla greu și se ștergea mereu cu o batistă mare de popă. După cum știți, a fost și el preot și prieten cu preotul Enăchescu, cu care a lucrat împreună Învățătorul copiilor*. Și ce mi-a rămas în minte știu că saluta pe copii, pe când ceilalți dascăli nici nu se uitau la ei. De câte ori îl salutam, el își scotea pălăria lui cea mare și noi, pentru asta, treceam de zece ori prin fața lui. Îi plăceau copiii și știu asta pentru că prin clasa a patra primară nu-l mai aveam pe el - ședeam în Sărărie, pe când el ședea în Țicău. Pe panta aceea ne dădeam cu săniuța și treceam chiar prin fața casei lui. El ieșea în poartă îmbrăcat într-un fel de cațaveică* de vulpe și uneori se suia cu noi în sanie și ne arăta cum trebuie să cârmuim; nu se supăra deloc când se răsturna sania cu noi și cu el. […] Domnilor, am trăit în mediul Iașului și cei care n-au trăit în Iași greu își pot da seama de acea atmosferă ieșeană. Am trecut și eu pe sub „plopii fără soț”. Am visat și eu la Grădina Copoului; chiar sub teiul lui Eminescu. Am văzut pe Eminescu; n-am vorbit cu el, pentru că eram copil. […] Și astăzi când mă duc la Iași, când și când, cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului, oprindu-mă la fiecare colț, căci îmi aduc aminte locurile unde am copilărit și întreaga istorie a Iașului. Jean Bart, Mărturisiri literare *scamă - (învechit, cu sens colectiv) fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate și întrebuințate la pansamente *Învățătorul copiilor - abecedar scris de Ion Creangă și de Gh. Enăchescu *cațaveică - haină lungă
Jean Bart, Mărturisiri literare
I.A.16 p
Indică sensul din text al secvenței în două cuvinte.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Secvența „în două cuvinte” are, în text, sensul „pe scurt”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează titlul lucrării în care Jean Bart evocă atmosfera din familia sa, ca urmare a plecării tatălui în război, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Jean Bart evocă atmosfera familiei după plecarea tatălui în război în lucrarea „Scrisorile tatii”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează o stare trăită de autor la revenirea în Iași, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
La revenirea în Iași, autorul trăiește încântare, după cum arată secvența „cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care scrisoarea tatălui creează bucurie familiei.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Scrisoarea tatălui bucură familia deoarece dovedește că acesta este în viață. Pachetul cu ceasul său provocase teama că fusese ucis în război, iar vestea directă înlătură această bănuială dureroasă.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, atitudinea lui Ion Creangă față de copii, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ion Creangă are o atitudine prietenoasă față de copii. Le răspunde cu respect la salut și participă la jocurile lor, arătându-le cum să cârmuiască sania. Faptul că nu se supără când se răstoarnă împreună arată apropiere și răbdare.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă e importantă sau nu implicarea civică în perioadele de criză, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Mărturisiri literare de Jean Bart, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că implicarea civică este importantă în perioadele de criză, deoarece transformă grija pentru ceilalți într-un sprijin concret. Acțiunile potrivite posibilităților fiecăruia pot completa ajutorul oferit de instituții.
În primul rând, participarea mai multor oameni poate răspunde unor nevoi urgente. În mărturisirea lui Jean Bart, membrii familiei pregătesc împreună scamă pentru pansamente și o trimit la Crucea Roșie. Deși nu se află pe front, ei contribuie astfel la îngrijirea răniților. Gestul arată că solidaritatea nu se măsoară numai prin acțiuni spectaculoase: o muncă repetată, aparent modestă, devine utilă când răspunde unei nevoi reale.
În al doilea rând, implicarea reduce sentimentul de neputință și întărește relațiile comunității. De exemplu, într-o campanie școlară pentru familii afectate de inundații, elevii pot sorta materiale solicitate de organizația care coordonează ajutorul. Fiecare înțelege ce are de făcut și vede că rezultatul depinde de colaborare. Dintr-o asemenea experiență învățăm să ascultăm nevoile beneficiarilor și să verificăm informațiile, în loc să acționăm doar din impuls.
În concluzie, implicarea civică în criză aduce resurse și încredere. Ea este cu adevărat folositoare când rămâne organizată, responsabilă și adaptată nevoilor celor care primesc sprijinul.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
În București, la Leonida.
O odaie modestă de mahala. [...] la dreapta, o ușă; la stânga, o fereastră. De-o parte și de alta a scenei,
câte un pat de culcare. În mijlocul odăii, o masă împrejurul căreia sunt așezate scaune de paie. Pe masă, o
lampă cu gaz; pe globul lămpii un abat-jour* cusut pe canava*. În planul întâi, la stânga, o sobă cu ușa deschisă
și cu câțiva tăciuni pâlpâind. Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte; Efimița în camizol*, fustă de
flanelă roșie și legată la cap cu tulpan alb. Amândoi șed de vorbă la masă.
SCENA I
LEONIDA: Așa cum îți spusei, mă scol într-o dimineață și, știi obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe
Aurora democratică, să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țin minte ca acuma:
„11/23 Făurar...”.
I. L. Caragiale, Conu Leonida față cu reacțiunea
*abat-jour - (în franceză, în original) abajur - dispozitiv fixat în jurul unei lămpi, destinat să dirijeze lumina într-o
anumită direcție
*canava - țesătură rară din fire groase de bumbac, folosită pentru broderii
*camizol - haină de casă scurtă, cu mâneci, pe care o purtau femeile
I. L. Caragiale, Conu Leonida față cu reacțiunea
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Notațiile autorului stabilesc decorul și caracterizează personajele prin înfățișare. Menționarea Bucureștiului și a odăii modeste fixează cadrul social și spațial. Poziția ușii, a ferestrei, a paturilor și a mesei oferă indicații precise pentru scenografie. Îmbrăcămintea de casă a lui Leonida și a Efimiței, alături de scufia de noapte și soba cu tăciuni, creează atmosfera intimă a conversației. Didascaliile îi ajută astfel pe actori și pe scenograf să transforme textul într-o situație vizibilă, sugerând totodată condiția modestă a cuplului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Ioan Slavici. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; - comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici, publicată în volumul Novele din popor din 1881, urmărește degradarea unui om care dorește să își îmbunătățească viața, dar ajunge dependent de un câștig primejdios. Opera este realistă prin lumea socială concretă și psihologică prin analiza transformării lui Ghiță. Tema centrală este conflictul dintre dorința de îmbogățire și păstrarea echilibrului moral. Distrugerea familiei arată că bunăstarea nu poate fi separată de felul în care este obținută și apărată.
O primă trăsătură realistă este legătura dintre personaj și condițiile sociale. Ghiță pleacă de la meseria de cizmar pentru a lua în arendă un han, sperând la venituri mai bune pentru familie. Alegerea lui are o motivație concretă și poate fi înțeleasă, fără ca urmările sale să fie acceptate moral. O a doua trăsătură este prezentarea verosimilă a raporturilor de putere. Lică Sămădăul controlează oamenii prin teamă, informație și dependență economică. Naratorul urmărește efectele acestei puteri asupra comportamentului și conștiinței hangiului, astfel încât conflictul exterior se transformă într-unul interior.
Prima secvență semnificativă este venirea lui Lică la han. Acesta își impune autoritatea și arată că Ghiță nu poate desfășura afacerea ca și cum locul ar fi lipsit de stăpânire informală. Hangiul înțelege pericolul, dar nu renunță la posibilitatea câștigului. Episodul marchează începutul compromisului: el vrea să păstreze beneficiile fără să accepte că relația cu Lică îi va limita libertatea. Alegerea nu produce imediat catastrofa, însă schimbă raporturile din familie și pregătește treptat izolarea. Neliniștea începe să ocupe locul încrederii dintre soți.
A doua secvență relevantă este finalul, când Ghiță o folosește pe Ana în încercarea de a-l prinde pe Lică și apoi o ucide. Dorința de a câștiga confruntarea îl face să transforme persoana apropiată într-un mijloc al planului său. Crima nu rezolvă situația, ci confirmă prăbușirea morală. Moartea lui Ghiță și distrugerea hanului închid traseul început prin speranța unei vieți mai bune. Episodul arată că pierderea controlului asupra compromisului afectează tocmai familia pe care personajul pretindea că vrea să o protejeze. Răul nu rămâne în afara casei.
Un element important de construcție este titlul, care devine ironic în raport cu desfășurarea faptelor. Locul numit al norocului promite prosperitate, dar ajunge spațiul pierderii libertății și al morții. Diferența dintre nume și rezultat concentrează tema aparenței înșelătoare a câștigului. Un al doilea element este compoziția simetrică, prin intervențiile bătrânei de la început și de la sfârșit. Avertismentul inițial despre valoarea liniștii este verificat dureros de acțiune. Replica finală poate exprima resemnarea supraviețuitorului, dar faptele nu trebuie reduse la un destin fără cauze. Nuvela urmărește alegeri, dependențe și responsabilități concrete.
Prin analiza transformării lui Ghiță, Slavici arată că degradarea morală nu începe direct cu o faptă extremă. Ea este pregătită de justificări, tăceri și cedări succesive. Forța nuvelei vine din această evoluție, care unește mediul social cu viața interioară. Moara cu noroc face vizibil prețul unei bunăstări pentru care omul renunță treptat la încredere, la libertate și la relațiile ce dădeau sens existenței sale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.