Bacalaureat 2021 la română: iunie, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Copilăria și adolescența lui Caragiale se caracterizează prin zburdălnicie, independență [...]. Luca și Ecaterina au avut de luptat cu temperamentul rebel, greu de stăpânit al lui Iancu*. Ei au adoptat, în împrejurare, cea mai bună metodă, a îngăduinții relative, care dă rezultate mai bune decât constrângerea. [...] Dacă este adevărat că a absolvit și clasa a V-a secundară, probabil în capitală, lucrul arată că școlarul, chiar dacă se lăsa greu, nu era o fire cu totul neînfrânată. La moartea tatălui, însă, Iancu [...] începe a-și impune voința în fața văduvei. Strămutarea familiei la București este a doua biruință a tânărului voluntar*, înlesnită probabil de sfaturile rudelor bucureștene. Din acest moment, un fiu rău s-ar fi emancipat cu totul de obligațiile familiale, părăsindu-și mama și sora. Iancu s-a arătat vrednic de îndatoririle unui pretimpuriu șef de familie. De la vârsta generoasă a celor 18 ani, s-a purtat bărbătește, căutând să-și găsească mijloacele de întreținere pentru dânsul și ai lui. Ca sufleur de al doilea și copist în trupa lui Pascaly, concesionară* a Teatrului Național din București, suficient retribuit, a putut face față nevoilor. Pentru Caragiale, datoria, credem noi, nu era atât un comandament etic, cât elanul afectiv al inimii. Iancu se simțea legat de ai lui organic, fără să-și bată capul cu principiile morale. La 20 de ani, cum îi încredințează mai târziu lui Vlahuță, este sănătos și robust și duce bine la tăvăleală*, în feluritele îndeletniciri, muncind și alergând toată ziua și sfârșind cu lucrul de noapte al corectorului. Nu s-au păstrat scrisori de familie din vremea când Caragiale locuia, desigur, împreună cu Ecaterina și Lenci*. Numai când nevoile profesionale l-au despărțit de ele, le-a dat prilejul să-i scrie. Scrisorile datează din anii revizoratului său (1881 și următorii). Sunt mărturii impresionante, prin confirmarea calităților filiale. Femeile nu aveau alt sprijin decât în Iancu. Mai toate scrisorile rostesc mulțumiri calde pentru ajutoarele bănești, trimise neprecupețit. Din leafa modestă de revizor școlar, Caragiale găsește mijlocul să asigure mamei și surorii o viață așezată, chiria și întreținerea unei slujnice. […] Mai în termen, mai cu întârziere, Iancu trimite cât i se cere. Niciuna din solicitările bănești nu rămâne nesatisfăcută. Ecaterina mulțumește în cuvinte mișcătoare: „Îți mulțumesc, dragă, de parale, că nu mă uiți niciodată, nici pe tine, dragu’ mamii, să nu te uite Dumnezeu și tot binele din lume”. Sau: „Îți mulțumesc, scumpu’ meu fiu, de toate, să trăiești, să-ți dea Dumnezeu toate fericirile”. Altă dată se minunează de activitatea rodnică a fiului ei: „Iancule dragă, scump și neprețuitu-meu fiu, te sărut dulce, dulce! Am priimit cu multă veselie epistola ta, împreună cu 70 lei noi. Domnul să-ți sporească în toată vremea, dragul meu copil! Dar activ ai fost, domnule, nu glumă, ce să zici, fă-mă, mamă, să-ți semăn.” Scrisoarea se încheie cu recomandările din care se vede că afecțiunea mamelor nu ține seamă de vârsta copiilor: „Iancule dragă, păzești-te de timpul ăsta, nu scoate flanela de pe tine că te-nșală vântul de primăvară”. Șerban Cioculescu, Viața lui I. L. Caragiale *Iancu - apelativ pentru I. L. Caragiale *voluntar - care acționează din proprie inițiativă *concesionar - care are dreptul de a utiliza anumite bunuri ale statului *a (o) duce (sau ține) la tăvăleală - a fi rezistent la eforturi fizice *Lenci - fiica Ecaterinei și a lui Luca, sora lui I. L. Caragiale
Șerban Cioculescu, Viața lui I. L. Caragiale
I.A.16 p
Indică sensul din text al secvenței în toată vremea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Secvența „în toată vremea” înseamnă, în text, „întotdeauna”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează două dintre îndeletnicirile care îi asigură venituri tânărului I. L. Caragiale, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Tânărul I.L. Caragiale obține venituri lucrând ca sufleur și copist.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează principiul pe care părinții îl aplică în educarea lui Iancu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Părinții aplică principiul îngăduinței relative, după cum arată secvența „a îngăduinții relative, care dă rezultate mai bune decât constrângerea”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care I. L. Caragiale ajunge să comunice prin scrisori cu mama și cu sora sa.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Caragiale începe să comunice prin scrisori cu mama și sora sa deoarece obligațiile profesionale îl despart de ele. Corespondența le permite să păstreze legătura și să îi transmită nevoile familiei chiar când locuiesc separat.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui I. L. Caragiale, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Caragiale dovedește generozitate și dragoste față de familie. Muncește în mai multe îndeletniciri pentru a-și întreține mama și sora, iar din salariul modest le trimite ajutoarele cerute. Dificultățile materiale nu îi anulează grija constantă pentru siguranța celor apropiate.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă greutățile vieții pot determina sau nu neglijarea responsabilităților față de familie, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Viața lui I. L. Caragiale de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, încadrarea în numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că greutățile vieții pot face mai dificilă îndeplinirea responsabilităților familiale, dar nu duc în mod inevitabil la neglijarea lor. Atitudinea persoanei și sprijinul disponibil contează alături de dificultatea situației.
În primul rând, lipsurile pot fi întâmpinate prin efort și solidaritate. În biografia lui Șerban Cioculescu, tânărul Caragiale își asumă întreținerea mamei și a surorii după moartea tatălui. Lucrează ca sufleur, copist sau corector, iar ulterior trimite bani din salariul modest de revizor. Exemplul său arată că o situație grea poate întări responsabilitatea atunci când legătura afectivă motivează găsirea unor soluții concrete.
În al doilea rând, problemele pot reduce timpul și energia disponibile, fără să justifice renunțarea la orice grijă pentru ceilalți. De exemplu, un părinte aflat temporar fără loc de muncă poate fi foarte preocupat de căutarea unui venit. Discuțiile sincere cu familia și împărțirea sarcinilor pot preveni izolarea și neglijarea copiilor. Din experiența unei echipe școlare, am observat că cererea ajutorului în perioade aglomerate permite respectarea angajamentelor mai bine decât ascunderea dificultății.
În concluzie, greutățile pot crea riscul neglijării, dar nu hotărăsc singure comportamentul. Responsabilitatea se păstrează prin efort, comunicare și acceptarea sprijinului, în limitele reale ale fiecărei situații.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
Limpede vârtej în cerul nostru,
anii ca un stol ne însoțesc.
Fragede au fost potecile.
Acum privirea ta luminează înainte.
Ascultă cum îngână fântânile
cuvintele rămase din trecut.
Ce cuminte mâna ta pe umăr
în acest țărm cu singur drum,
unde vremea ne poartă ca un cântec de leagăn!
Ion Vinea, Drum
Ion Vinea, Drum
II10 p
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ideea poetică este parcurgerea vieții împreună cu ființa apropiată, într-un amestec de amintire și încredere. Comparația anilor cu „un stol” sugerează trecerea lor și prezența trecutului în drumul celor doi. Personificarea fântânilor, care îngână cuvinte vechi, face auzită memoria. În contrast, privirea celeilalte persoane „luminează înainte”, oferind orientare spre viitor. Comparația finală cu un „cântec de leagăn” îmblânzește curgerea vremii. Mijloacele artistice exprimă astfel rolul apropierii afective în acceptarea drumului vieții.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; - evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale nuvelei studiate, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ghiță, protagonistul nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici, este un personaj realist și complex, construit printr-un proces de degradare morală. Nuvela din 1881 nu îl prezintă de la început ca pe un om rău. El dorește o situație mai bună pentru familie, însă ajunge să păstreze câștigul cu prețul unor compromisuri tot mai grave. Interesul autorului se îndreaptă către felul în care o dorință inițial explicabilă poate modifica relațiile, judecata și conștiința unui om.
Social, Ghiță este un cizmar cu posibilități modeste, devenit cârciumar la Moara cu noroc. Noul statut îi oferă venituri, dar îl expune autorității lui Lică Sămădăul. Psihologic, trece de la încrederea în propriul plan la teamă, suspiciune și izolare. Moral, este prins între valorile familiei și atracția banului, pe care încearcă să le împace prin justificări. Trăsătura dominantă este atașamentul tot mai puternic față de câștig. Acesta nu elimină imediat iubirea pentru cei apropiați, ci intră în conflict cu ea și ajunge să o deformeze.
Prima secvență care evidențiază această trăsătură este întâlnirea inițială cu Lică. Ghiță înțelege că relația propusă îi amenință independența și că omul din fața sa nu poate fi tratat ca un simplu client. Cu toate acestea, rămâne la han și încearcă să păstreze avantajele afacerii. Refuzul de a renunța arată că posibilitatea îmbogățirii cântărește deja mai mult decât liniștea. El își imaginează că poate controla pericolul, dar acceptarea raportului inegal îi reduce treptat libertatea. Dorința de câștig pregătește astfel dependența și neîncrederea.
A doua secvență relevantă este finalul, în care o lasă pe Ana în apropierea lui Lică pentru a obține prinderea acestuia, iar apoi o ucide. Ghiță ajunge să folosească relația conjugală ca instrument al unui plan și să îi ceară soției să suporte urmările propriilor alegeri. Întoarcerea violentă împotriva Anei nu reprezintă o restabilire a onoarei, ci punctul extrem al degradării. Omul care își justifica ambiția prin binele familiei distruge tocmai familia. Episodul arată că dependența de câștig și de confruntarea cu Lică a înlocuit capacitatea de a proteja și de a avea încredere.
Un element esențial de construcție este conflictul interior. Ghiță oscilează între dorința de a rămâne cinstit și dorința de a nu pierde ceea ce a obținut. Ezitările și justificările îl fac credibil, fiindcă prăbușirea nu apare ca o schimbare inexplicabilă. Un al doilea element este caracterizarea indirectă prin comportament și prin relația cu Ana. Înstrăinarea, iritarea și ascunderea adevărului arată degradarea mai puternic decât o etichetă morală. Accesul naratorului la viața interioară completează faptele și permite urmărirea mecanismului prin care personajul își slăbește singur rezistența la rău.
Ghiță are un destin tragic deoarece vede primejdia, dar nu găsește puterea de a rupe la timp legătura care îl ține captiv. Responsabilitatea sa nu este anulată de influența lui Lică. Nuvela îl prezintă ca pe un om capabil de afecțiune și luciditate, ale cărui alegeri succesive fac însă ca aceste resurse să devină insuficiente în fața compromisului acceptat.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.