Bacalaureat 2021 la română: model, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
14 iulie 1943, Predeal Dinu drag, Sunt fericită că-mi scrii despre noile revelații pe care le ai în legătură cu romanul tău. Aceasta mă face să reînnoiesc ceea ce ți-am spus într-o zi, că niciodată să nu disperi atunci când întruchiparea ideilor tale întârzie să vină, căci timpul și viața trăită la rând îți măresc puterea de înțelegere, îmbogățindu-ți sufletul, dându-i mereu posibilitatea altor renașteri și cuprinsul altor lumini. Ți-am mărturisit mereu că mă încred deplin în talentul tău și afirmarea spuselor mele nu întârzie să vină. Aș prefera acum să ne plimbăm pe marginea lacurilor noastre și să-ți împărtășesc descoperirile și întrebările mele din ultimul timp. Pentru că zilele acestea a plouat teribil, norii vătuindu-mi și munții, și pădurile, am fost nevoită să stau în casă, să fac focul în sobă și, instalată cât mai comod, să citesc ca să uit de timp. Am început bineînțeles cu L’Idiot*. Probabil că vei fi dezamăgit de felul în care am înțeles această carte și de ecourile pe care le-a putut găsi în sufletul meu. Este totuși foarte natural să fie așa. Senzația pe care am simțit-o în decursul lecturii a fost aceea de chin, înăbușire, apăsare. Deseori simțeam nevoia să deschid fereastra și să respir cât mai mult aer. Dostoievski probabil a coborât în iad să-și adune personagiile, le-a botezat creștinește și apoi le-a dat drumul în lume. Și recunosc că iadul este și pe pământ și că de cele mai multe ori îl descopăr și în sufletul meu. Prințul Mîșkin nu a reușit decât în parte să-mi elibereze sufletul de înlănțuirea suferinței și a păcatelor celorlalte personagii. Și aceasta din următoarele motive: I. Am înțeles prea mult suferința și structura sufletească a celorlalte personagii principale, Nastasia Philipovna și Aglae, pentru ca să nu le aprob acțiunile. [...] De Mîșkin cred că m-aș fi îndrăgostit și eu nebunește, dacă aș fi luat parte la acțiunea romanului lui Dostoievski. II. În legătură cu Mîșkin am să-ți pun câteva întrebări pe care nu știu dacă am dreptul să ți le pun. Dacă Mîșkin ar fi posedat o inteligență mai complexă decât inteligența sufletească, ar fi putut fi tot așa cum era? Ce folos și ce mângâiere au adus Mîșkin și sacrificiul său sufletelor chinuite de celelalte personaje? De ce Mîșkin și toți eroii romanului au trebuit să sfârșească așa cum au sfârșit? Probabil că nici Dostoievski nu a crezut în posibilitatea vreunei îndreptări sau a unui alt sfârșit pentru sufletul omenesc. [...] Are o forță și o putere de pătrundere de parcă ar fi Dumnezeu. Probabil că ceea ce ți-am scris te va îndurera. Îmi pare teribil de rău că am simțit și înțeles astfel romanul lui Dostoievski. De fapt, bănuiesc că nu l-am înțeles deloc și mă întreb dacă voi ajunge să-l pătrund cu alt suflet și altă minte vreodată. Nelli Dinu & Nelli Pillat, Biruința unei iubiri *L’Idiot (limba franceză) - Idiotul, roman scris de F. M. Dostoievski. Ca majoritatea intelectualilor epocii, Nelli citește mai ales în limba franceză și folosește ortografia franceză a numelor.
Dinu & Nelli Pillat, Biruința unei iubiri
I.A.16 p
Indică sensul din text al secvenței decât în parte.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Secvența „decât în parte” înseamnă, în text, „parțial”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează numele a două personaje din romanul Idiotul de Dostoievski, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Două personaje ale romanului „Idiotul” sunt Mîșkin și Nastasia Philipovna.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează efectul pe care îl are lectura romanului asupra lui Nelli, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Lectura îi provoacă lui Nelli apăsare sufletească: „Senzația pe care am simțit-o în decursul lecturii a fost aceea de chin, înăbușire, apăsare.”
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care impasul creator nu ar trebui să-l descurajeze pe Dinu, în viziunea lui Nelli.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În viziunea lui Nelli, Dinu nu trebuie să se descurajeze deoarece timpul și experiențele trăite îi pot îmbogăți înțelegerea și resursele creatoare. Întârzierea formei potrivite pentru ideile sale nu înseamnă lipsă de talent, ci poate pregăti o nouă etapă a creației.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, o trăsătură a expeditoarei scrisorii, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Expeditoarea scrisorii are o fire analitică. Nu se limitează la a spune dacă romanul i-a plăcut, ci cercetează reacțiile proprii, motivele personajelor și sensul deznodământului. Întrebările adresate lui Dinu arată o lectură atentă și dorința de a înțelege mai profund.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă lectura este sau nu o modalitate de a te detașa de realitate, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Biruința unei iubiri de Dinu & Nelli Pillat, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte Notă În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că lectura poate fi o modalitate de detașare de realitatea imediată, chiar dacă nu ne eliberează întotdeauna de emoții dificile. Ea mută atenția într-o altă lume și ne oferă un alt ritm al experienței.
În primul rând, cartea poate suspenda pentru o vreme preocupările cotidiene. În scrisoarea lui Nelli, vremea ploioasă o obligă să rămână în casă, iar lectura este aleasă pentru a uita de timp. Romanul lui Dostoievski îi absoarbe apoi atenția prin conflictele și suferințele personajelor. Deși trăiește apăsare, ea nu mai este concentrată pe plictiseala zilelor de ploaie. Detașarea de împrejurările exterioare nu trebuie confundată, așadar, cu o stare obligatorie de veselie.
În al doilea rând, lectura creează un spațiu de reflecție diferit de ritmul obișnuit. De exemplu, după o zi aglomerată, câteva pagini dintr-un roman mă ajută să las deoparte notificările și grijile legate de program. Urmăresc alegerile personajelor și îmi pun întrebări pe care în grabă nu le-aș formula. La încheiere, problemele personale există încă, dar le pot privi cu mai multă distanță.
În concluzie, lectura permite o desprindere temporară de realitatea imediată. Valoarea acestei experiențe constă și în întoarcerea la viața proprie cu o perspectivă îmbogățită.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
Sunt solitarul pustiilor piețe
Cu tristele becuri cu pală lumină -
Când sună arama în noaptea deplină,
Sunt solitarul pustiilor piețe.
Tovarăș mi-i râsul hidos, și cu umbra
Ce sperie câinii pribegi prin canale;
Sub tristele becuri cu razele pale,
Tovarăș mi-i râsul hidos, și cu umbra.
Sunt solitarul pustiilor piețe
Cu jocuri de umbră ce dau nebunie;
Pălind în tăcere și-n paralizie, -
Sunt solitarul pustiilor piețe...
George Bacovia, Pălind
George Bacovia, Pălind
II10 p
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Poezia exprimă însingurarea apăsătoare a eului liric într-un spațiu urban nocturn. Repetiția „Sunt solitarul pustiilor piețe” transformă singurătatea într-o stare obsesivă. Epitetul „tristele becuri” proiectează tristețea asupra decorului, iar lumina pală nu oferă protecție. Umbra și „râsul hidos” sunt singurii tovarăși, accentuând înstrăinarea. Imaginile sonore ale aramei și atmosfera de tăcere tensionată susțin neliniștea. Astfel, mijloacele artistice nu descriu doar o piață goală, ci fac vizibilă fragilitatea și suferința interioară a vocii poetice.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un basm cult studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al celor două personaje; - evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru evoluția relației dintre personaje (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, relația dintre erou și Spân organizează o mare parte a drumului de maturizare. Cei doi nu reprezintă numai binele și răul într-o confruntare fantastică. Raportul lor arată cum lipsa de experiență poate duce la pierderea libertății și cum identitatea trebuie recuperată prin probe și prin descoperirea adevărului. Spânul este antagonistul care îi uzurpă locul tânărului și îl supune unor încercări menite să îl înlăture.
La început, fiul craiului are un statut social superior, dar o experiență redusă. El cunoaște sfatul tatălui, fără să știe încă să îl aplice într-o situație concretă. Psihologic, este vulnerabil prin încredere și nesiguranță, iar moral își păstrează omenia. Spânul are, în schimb, experiența manipulării și folosește minciuna pentru a obține putere. După episodul fântânii, raportul social se inversează în aparență: fiul de crai devine slugă, iar impostorul se prezintă drept nepot de împărat. Diferența morală rămâne însă constantă.
Prima secvență esențială este coborârea în fântână. Spânul transformă un loc al răcoririi și al încrederii într-o capcană. Îl obligă pe tânăr să jure că îi va fi slugă și îi ia identitatea, dându-i numele Harap-Alb. Relația este întemeiată astfel pe constrângere și pe amenințare, nu pe o înțelegere liberă. Eroul începe să cunoască diferența dintre aparența binevoitoare și intenția reală. Schimbarea de nume face vizibilă pierderea statutului, iar jurământul explică de ce el nu poate rezolva imediat situația printr-o simplă dezvăluire.
A doua secvență importantă este confruntarea finală, când fata împăratului Roș arată cine este adevăratul nepot. Spânul îl ucide pe Harap-Alb, încercând să păstreze prin violență o putere deja demascată. Calul îl pedepsește pe antagonist, iar fata îl readuce pe erou la viață cu mijloacele fantastice pregătite în poveste. Moartea și revenirea au și o semnificație de prag: vechea identitate de slugă este depășită. Adevărul nu se restabilește prin imitarea răutății Spânului, ci prin ajutorul celor cu care eroul a construit relații de încredere.
Un element de structură relevant este conflictul exterior dintre adevăratul moștenitor și impostor. Probele cerute de Spân ar trebui să îl distrugă pe erou, dar devin etape ale formării acestuia. Rolul lor în maturizare nu transformă abuzul antagonistului într-un comportament moral acceptabil. Un al doilea element este caracterizarea prin contrast. Spânul urmărește folosul propriu și își tratează semenii ca instrumente; Harap-Alb ajută și primește sprijin. Opoziția explică rezultatele diferite: puterea izolată prin frică se prăbușește, în timp ce bunătatea eroului produce solidaritate. Titlul păstrează, până la final, urma numelui impus în această relație inegală.
Relația evoluează de la încrederea înșelată la robie și apoi la demascare. Harap-Alb nu devine matur pentru că ar fi fost de la început lipsit de slăbiciuni, ci pentru că învață din experiențe fără să renunțe la valorile sale. Spânul face vizibil pericolul aparențelor, iar înlăturarea lui permite recunoașterea unei autorități întemeiate pe identitate și pe calități morale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.