Bacalaureat 2021 la română: simulare, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Eu mă consider fiu al Iașului, pentru că acolo am crescut și m-am format, până am plecat în lume. De Burdujeni nu-mi aduc aminte decât vag de tot; niște frânturi de amintiri. Prima imagine care mi-a rămas e din timpul războiului cu turcii, din 1877. Tatăl meu, fiind militar, a plecat în război și îmi amintesc jalea din casă cu ocazia acestui eveniment. Aceste lucruri le-am descris în Scrisorile tatii. Pe urmă îmi aduc aminte cum ședeam cu toții ai casei în jurul unei lămpi cu abajur verde și făceam scamă*. Pe vremea aceea, nu era vată pentru pansamente, ca astăzi, ci scamă. Toți ai casei făceau scamă, ce se trimitea la Crucea Roșie. De atunci am o amintire pe care am descris-o, dar e bine s-o repet în două cuvinte: îmi aduc aminte cum poștașul aduce într-o zi un mic pachet. Îl primesc eu și-l duc mamei. Era în el ceasul tatii. Eu nu-mi dădeam seama, pentru că eram prea mic, dar o văd pe mama că începe să plângă: credea că a fost ucis în război și în acel pachet se trimiteau familiei lucrurile găsite la el. A doua zi a venit o scrisoare de la tata și, natural, cu aceasta bucuria pentru întreaga familie. E o scenă care mi-a rămas din primii ani ai copilăriei. […] Clasele primare le-am făcut bineînțeles la Iași și în clasa a doua primară am avut de profesor chiar pe celebrul scriitor Ion Creangă. Eram prea mic, dar mi-l aduc bine aminte: un om gros și gras, cu o pălărie mare gri; mișca mult, sufla greu și se ștergea mereu cu o batistă mare de popă. După cum știți, a fost și el preot și prieten cu preotul Enăchescu, cu care a lucrat împreună Învățătorul copiilor*. Și ce mi-a rămas în minte știu că saluta pe copii, pe când ceilalți dascăli nici nu se uitau la ei. De câte ori îl salutam, el își scotea pălăria lui cea mare și noi, pentru asta, treceam de zece ori prin fața lui. Îi plăceau copiii și știu asta pentru că prin clasa a patra primară nu-l mai aveam pe el - ședeam în Sărărie, pe când el ședea în Țicău. Pe panta aceea ne dădeam cu săniuța și treceam chiar prin fața casei lui. El ieșea în poartă îmbrăcat într-un fel de cațaveică* de vulpe și uneori se suia cu noi în sanie și ne arăta cum trebuie să cârmuim; nu se supăra deloc când se răsturna sania cu noi și cu el. […] Domnilor, am trăit în mediul Iașului și cei care n-au trăit în Iași greu își pot da seama de acea atmosferă ieșeană. Am trecut și eu pe sub „plopii fără soț”. Am visat și eu la Grădina Copoului; chiar sub teiul lui Eminescu. Am văzut pe Eminescu; n-am vorbit cu el, pentru că eram copil. […] Și astăzi când mă duc la Iași, când și când, cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului, oprindu-mă la fiecare colț, căci îmi aduc aminte locurile unde am copilărit și întreaga istorie a Iașului. Jean Bart, Mărturisiri literare *scamă - (învechit, cu sens colectiv) fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate și întrebuințate la pansamente *Învățătorul copiilor - abecedar scris de Ion Creangă și de Gh. Enăchescu *cațaveică - haină lungă
Jean Bart, Mărturisiri literare
I.A.16 p
Indică sensul din text al secvenței în două cuvinte.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Secvența „în două cuvinte” are, în text, sensul „pe scurt”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează titlul lucrării în care Jean Bart evocă atmosfera din familia sa, ca urmare a plecării tatălui în război, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Jean Bart evocă atmosfera familiei după plecarea tatălui în război în lucrarea „Scrisorile tatii”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează o stare trăită de autor la revenirea în Iași, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
La revenirea în Iași, autorul trăiește încântare, după cum arată secvența „cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care scrisoarea tatălui creează bucurie familiei.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Scrisoarea tatălui bucură familia deoarece dovedește că acesta este în viață. Pachetul cu ceasul său provocase teama că fusese ucis în război, iar vestea directă înlătură această bănuială dureroasă.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, atitudinea lui Ion Creangă față de copii, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ion Creangă are o atitudine prietenoasă față de copii. Le răspunde cu respect la salut și participă la jocurile lor, arătându-le cum să cârmuiască sania. Faptul că nu se supără când se răstoarnă împreună arată apropiere și răbdare.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă e importantă sau nu implicarea civică în perioadele de criză, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Mărturisiri literare de Jean Bart, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că implicarea civică este importantă în perioadele de criză, deoarece transformă grija pentru ceilalți într-un sprijin concret. Acțiunile potrivite posibilităților fiecăruia pot completa ajutorul oferit de instituții.
În primul rând, participarea mai multor oameni poate răspunde unor nevoi urgente. În mărturisirea lui Jean Bart, membrii familiei pregătesc împreună scamă pentru pansamente și o trimit la Crucea Roșie. Deși nu se află pe front, ei contribuie astfel la îngrijirea răniților. Gestul arată că solidaritatea nu se măsoară numai prin acțiuni spectaculoase: o muncă repetată, aparent modestă, devine utilă când răspunde unei nevoi reale.
În al doilea rând, implicarea reduce sentimentul de neputință și întărește relațiile comunității. De exemplu, într-o campanie școlară pentru familii afectate de inundații, elevii pot sorta materiale solicitate de organizația care coordonează ajutorul. Fiecare înțelege ce are de făcut și vede că rezultatul depinde de colaborare. Dintr-o asemenea experiență învățăm să ascultăm nevoile beneficiarilor și să verificăm informațiile, în loc să acționăm doar din impuls.
În concluzie, implicarea civică în criză aduce resurse și încredere. Ea este cu adevărat folositoare când rămâne organizată, responsabilă și adaptată nevoilor celor care primesc sprijinul.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
În București, la Leonida.
O odaie modestă de mahala. [...] la dreapta, o ușă; la stânga, o fereastră. De-o parte și de alta a scenei,
câte un pat de culcare. În mijlocul odăii, o masă împrejurul căreia sunt așezate scaune de paie. Pe masă, o
lampă cu gaz; pe globul lămpii un abat-jour* cusut pe canava*. În planul întâi, la stânga, o sobă cu ușa deschisă
și cu câțiva tăciuni pâlpâind. Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte; Efimița în camizol*, fustă de
flanelă roșie și legată la cap cu tulpan alb. Amândoi șed de vorbă la masă.
SCENA I
LEONIDA: Așa cum îți spusei, mă scol într-o dimineață și, știi obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe
Aurora democratică, să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țin minte ca acuma:
„11/23 Făurar...”.
I. L. Caragiale, Conu Leonida față cu reacțiunea
*abat-jour - (în franceză, în original) abajur - dispozitiv fixat în jurul unei lămpi, destinat să dirijeze lumina într-o
anumită direcție
*canava - țesătură rară din fire groase de bumbac, folosită pentru broderii
*camizol - haină de casă scurtă, cu mâneci, pe care o purtau femeile
I. L. Caragiale, Conu Leonida față cu reacțiunea
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Notațiile autorului stabilesc decorul și caracterizează personajele prin înfățișare. Menționarea Bucureștiului și a odăii modeste fixează cadrul social și spațial. Poziția ușii, a ferestrei, a paturilor și a mesei oferă indicații precise pentru scenografie. Îmbrăcămintea de casă a lui Leonida și a Efimiței, alături de scufia de noapte și soba cu tăciuni, creează atmosfera intimă a conversației. Didascaliile îi ajută astfel pe actori și pe scenograf să transforme textul într-o situație vizibilă, sugerând totodată condiția modestă a cuplului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a personajului într-un text narativ studiat, aparținând lui Ioan Slavici. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; - evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ghiță, protagonistul nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici, este un personaj realist și complex, construit printr-un proces de degradare morală. Nuvela din 1881 nu îl prezintă de la început ca pe un om rău. El dorește o situație mai bună pentru familie, însă ajunge să păstreze câștigul cu prețul unor compromisuri tot mai grave. Interesul autorului se îndreaptă către felul în care o dorință inițial explicabilă poate modifica relațiile, judecata și conștiința unui om.
Social, Ghiță este un cizmar cu posibilități modeste, devenit cârciumar la Moara cu noroc. Noul statut îi oferă venituri, dar îl expune autorității lui Lică Sămădăul. Psihologic, trece de la încrederea în propriul plan la teamă, suspiciune și izolare. Moral, este prins între valorile familiei și atracția banului, pe care încearcă să le împace prin justificări. Trăsătura dominantă este atașamentul tot mai puternic față de câștig. Acesta nu elimină imediat iubirea pentru cei apropiați, ci intră în conflict cu ea și ajunge să o deformeze.
Prima secvență care evidențiază această trăsătură este întâlnirea inițială cu Lică. Ghiță înțelege că relația propusă îi amenință independența și că omul din fața sa nu poate fi tratat ca un simplu client. Cu toate acestea, rămâne la han și încearcă să păstreze avantajele afacerii. Refuzul de a renunța arată că posibilitatea îmbogățirii cântărește deja mai mult decât liniștea. El își imaginează că poate controla pericolul, dar acceptarea raportului inegal îi reduce treptat libertatea. Dorința de câștig pregătește astfel dependența și neîncrederea.
A doua secvență relevantă este finalul, în care o lasă pe Ana în apropierea lui Lică pentru a obține prinderea acestuia, iar apoi o ucide. Ghiță ajunge să folosească relația conjugală ca instrument al unui plan și să îi ceară soției să suporte urmările propriilor alegeri. Întoarcerea violentă împotriva Anei nu reprezintă o restabilire a onoarei, ci punctul extrem al degradării. Omul care își justifica ambiția prin binele familiei distruge tocmai familia. Episodul arată că dependența de câștig și de confruntarea cu Lică a înlocuit capacitatea de a proteja și de a avea încredere.
Un element esențial de construcție este conflictul interior. Ghiță oscilează între dorința de a rămâne cinstit și dorința de a nu pierde ceea ce a obținut. Ezitările și justificările îl fac credibil, fiindcă prăbușirea nu apare ca o schimbare inexplicabilă. Un al doilea element este caracterizarea indirectă prin comportament și prin relația cu Ana. Înstrăinarea, iritarea și ascunderea adevărului arată degradarea mai puternic decât o etichetă morală. Accesul naratorului la viața interioară completează faptele și permite urmărirea mecanismului prin care personajul își slăbește singur rezistența la rău.
Ghiță are un destin tragic deoarece vede primejdia, dar nu găsește puterea de a rupe la timp legătura care îl ține captiv. Responsabilitatea sa nu este anulată de influența lui Lică. Nuvela îl prezintă ca pe un om capabil de afecțiune și luciditate, ale cărui alegeri succesive fac însă ca aceste resurse să devină insuficiente în fața compromisului acceptat.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.