Bacalaureat 2021 la română: iunie, profil real
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Copilăria și adolescența lui Caragiale se caracterizează prin zburdălnicie, independență [...]. Luca și Ecaterina au avut de luptat cu temperamentul rebel, greu de stăpânit al lui Iancu*. Ei au adoptat, în împrejurare, cea mai bună metodă, a îngăduinții relative, care dă rezultate mai bune decât constrângerea. [...] Dacă este adevărat că a absolvit și clasa a V-a secundară, probabil în capitală, lucrul arată că școlarul, chiar dacă se lăsa greu, nu era o fire cu totul neînfrânată. La moartea tatălui, însă, Iancu [...] începe a-și impune voința în fața văduvei. Strămutarea familiei la București este a doua biruință a tânărului voluntar*, înlesnită probabil de sfaturile rudelor bucureștene. Din acest moment, un fiu rău s-ar fi emancipat cu totul de obligațiile familiale, părăsindu-și mama și sora. Iancu s-a arătat vrednic de îndatoririle unui pretimpuriu șef de familie. De la vârsta generoasă a celor 18 ani, s-a purtat bărbătește, căutând să-și găsească mijloacele de întreținere pentru dânsul și ai lui. Ca sufleur de al doilea și copist în trupa lui Pascaly, concesionară* a Teatrului Național din București, suficient retribuit, a putut face față nevoilor. Pentru Caragiale, datoria, credem noi, nu era atât un comandament etic, cât elanul afectiv al inimii. Iancu se simțea legat de ai lui organic, fără să-și bată capul cu principiile morale. La 20 de ani, cum îi încredințează mai târziu lui Vlahuță, este sănătos și robust și duce bine la tăvăleală*, în feluritele îndeletniciri, muncind și alergând toată ziua și sfârșind cu lucrul de noapte al corectorului. Nu s-au păstrat scrisori de familie din vremea când Caragiale locuia, desigur, împreună cu Ecaterina și Lenci*. Numai când nevoile profesionale l-au despărțit de ele, le-a dat prilejul să-i scrie. Scrisorile datează din anii revizoratului său (1881 și următorii). Sunt mărturii impresionante, prin confirmarea calităților filiale. Femeile nu aveau alt sprijin decât în Iancu. Mai toate scrisorile rostesc mulțumiri calde pentru ajutoarele bănești, trimise neprecupețit. Din leafa modestă de revizor școlar, Caragiale găsește mijlocul să asigure mamei și surorii o viață așezată, chiria și întreținerea unei slujnice. […] Mai în termen, mai cu întârziere, Iancu trimite cât i se cere. Niciuna din solicitările bănești nu rămâne nesatisfăcută. Ecaterina mulțumește în cuvinte mișcătoare: „Îți mulțumesc, dragă, de parale, că nu mă uiți niciodată, nici pe tine, dragu’ mamii, să nu te uite Dumnezeu și tot binele din lume”. Sau: „Îți mulțumesc, scumpu’ meu fiu, de toate, să trăiești, să-ți dea Dumnezeu toate fericirile”. Altă dată se minunează de activitatea rodnică a fiului ei: „Iancule dragă, scump și neprețuitu-meu fiu, te sărut dulce, dulce! Am priimit cu multă veselie epistola ta, împreună cu 70 lei noi. Domnul să-ți sporească în toată vremea, dragul meu copil! Dar activ ai fost, domnule, nu glumă, ce să zici, fă-mă, mamă, să-ți semăn.” Scrisoarea se încheie cu recomandările din care se vede că afecțiunea mamelor nu ține seamă de vârsta copiilor: „Iancule dragă, păzești-te de timpul ăsta, nu scoate flanela de pe tine că te-nșală vântul de primăvară”. Șerban Cioculescu, Viața lui I. L. Caragiale *Iancu - apelativ pentru I. L. Caragiale *voluntar - care acționează din proprie inițiativă *concesionar - care are dreptul de a utiliza anumite bunuri ale statului *a (o) duce (sau ține) la tăvăleală - a fi rezistent la eforturi fizice *Lenci - fiica Ecaterinei și a lui Luca, sora lui I. L. Caragiale
Șerban Cioculescu, Viața lui I. L. Caragiale
I.A.16 p
Indică sensul din text al secvenței în toată vremea.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Secvența „în toată vremea” înseamnă, în text, „întotdeauna”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează două dintre îndeletnicirile care îi asigură venituri tânărului I. L. Caragiale, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Tânărul I.L. Caragiale obține venituri lucrând ca sufleur și copist.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează principiul pe care părinții îl aplică în educarea lui Iancu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Părinții aplică principiul îngăduinței relative, după cum arată secvența „a îngăduinții relative, care dă rezultate mai bune decât constrângerea”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care I. L. Caragiale ajunge să comunice prin scrisori cu mama și cu sora sa.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Caragiale începe să comunice prin scrisori cu mama și sora sa deoarece obligațiile profesionale îl despart de ele. Corespondența le permite să păstreze legătura și să îi transmită nevoile familiei chiar când locuiesc separat.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui I. L. Caragiale, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Caragiale dovedește generozitate și dragoste față de familie. Muncește în mai multe îndeletniciri pentru a-și întreține mama și sora, iar din salariul modest le trimite ajutoarele cerute. Dificultățile materiale nu îi anulează grija constantă pentru siguranța celor apropiate.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă greutățile vieții pot determina sau nu neglijarea responsabilităților față de familie, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Viața lui I. L. Caragiale de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, încadrarea în numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că greutățile vieții pot face mai dificilă îndeplinirea responsabilităților familiale, dar nu duc în mod inevitabil la neglijarea lor. Atitudinea persoanei și sprijinul disponibil contează alături de dificultatea situației.
În primul rând, lipsurile pot fi întâmpinate prin efort și solidaritate. În biografia lui Șerban Cioculescu, tânărul Caragiale își asumă întreținerea mamei și a surorii după moartea tatălui. Lucrează ca sufleur, copist sau corector, iar ulterior trimite bani din salariul modest de revizor. Exemplul său arată că o situație grea poate întări responsabilitatea atunci când legătura afectivă motivează găsirea unor soluții concrete.
În al doilea rând, problemele pot reduce timpul și energia disponibile, fără să justifice renunțarea la orice grijă pentru ceilalți. De exemplu, un părinte aflat temporar fără loc de muncă poate fi foarte preocupat de căutarea unui venit. Discuțiile sincere cu familia și împărțirea sarcinilor pot preveni izolarea și neglijarea copiilor. Din experiența unei echipe școlare, am observat că cererea ajutorului în perioade aglomerate permite respectarea angajamentelor mai bine decât ascunderea dificultății.
În concluzie, greutățile pot crea riscul neglijării, dar nu hotărăsc singure comportamentul. Responsabilitatea se păstrează prin efort, comunicare și acceptarea sprijinului, în limitele reale ale fiecărei situații.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
Limpede vârtej în cerul nostru,
anii ca un stol ne însoțesc.
Fragede au fost potecile.
Acum privirea ta luminează înainte.
Ascultă cum îngână fântânile
cuvintele rămase din trecut.
Ce cuminte mâna ta pe umăr
în acest țărm cu singur drum,
unde vremea ne poartă ca un cântec de leagăn!
Ion Vinea, Drum
Ion Vinea, Drum
II10 p
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ideea poetică este parcurgerea vieții împreună cu ființa apropiată, într-un amestec de amintire și încredere. Comparația anilor cu „un stol” sugerează trecerea lor și prezența trecutului în drumul celor doi. Personificarea fântânilor, care îngână cuvinte vechi, face auzită memoria. În contrast, privirea celeilalte persoane „luminează înainte”, oferind orientare spre viitor. Comparația finală cu un „cântec de leagăn” îmblânzește curgerea vremii. Mijloacele artistice exprimă astfel rolul apropierii afective în acceptarea drumului vieții.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unei nuvele studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea nuvelei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; - comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema nuvelei studiate; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru nuvela studiată (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici, publicată în volumul Novele din popor din 1881, urmărește degradarea unui om care dorește să își îmbunătățească viața, dar ajunge dependent de un câștig primejdios. Opera este realistă prin lumea socială concretă și psihologică prin analiza transformării lui Ghiță. Tema centrală este conflictul dintre dorința de îmbogățire și păstrarea echilibrului moral. Distrugerea familiei arată că bunăstarea nu poate fi separată de felul în care este obținută și apărată.
O primă trăsătură realistă este legătura dintre personaj și condițiile sociale. Ghiță pleacă de la meseria de cizmar pentru a lua în arendă un han, sperând la venituri mai bune pentru familie. Alegerea lui are o motivație concretă și poate fi înțeleasă, fără ca urmările sale să fie acceptate moral. O a doua trăsătură este prezentarea verosimilă a raporturilor de putere. Lică Sămădăul controlează oamenii prin teamă, informație și dependență economică. Naratorul urmărește efectele acestei puteri asupra comportamentului și conștiinței hangiului, astfel încât conflictul exterior se transformă într-unul interior.
Prima secvență semnificativă este venirea lui Lică la han. Acesta își impune autoritatea și arată că Ghiță nu poate desfășura afacerea ca și cum locul ar fi lipsit de stăpânire informală. Hangiul înțelege pericolul, dar nu renunță la posibilitatea câștigului. Episodul marchează începutul compromisului: el vrea să păstreze beneficiile fără să accepte că relația cu Lică îi va limita libertatea. Alegerea nu produce imediat catastrofa, însă schimbă raporturile din familie și pregătește treptat izolarea. Neliniștea începe să ocupe locul încrederii dintre soți.
A doua secvență relevantă este finalul, când Ghiță o folosește pe Ana în încercarea de a-l prinde pe Lică și apoi o ucide. Dorința de a câștiga confruntarea îl face să transforme persoana apropiată într-un mijloc al planului său. Crima nu rezolvă situația, ci confirmă prăbușirea morală. Moartea lui Ghiță și distrugerea hanului închid traseul început prin speranța unei vieți mai bune. Episodul arată că pierderea controlului asupra compromisului afectează tocmai familia pe care personajul pretindea că vrea să o protejeze. Răul nu rămâne în afara casei.
Un element important de construcție este titlul, care devine ironic în raport cu desfășurarea faptelor. Locul numit al norocului promite prosperitate, dar ajunge spațiul pierderii libertății și al morții. Diferența dintre nume și rezultat concentrează tema aparenței înșelătoare a câștigului. Un al doilea element este compoziția simetrică, prin intervențiile bătrânei de la început și de la sfârșit. Avertismentul inițial despre valoarea liniștii este verificat dureros de acțiune. Replica finală poate exprima resemnarea supraviețuitorului, dar faptele nu trebuie reduse la un destin fără cauze. Nuvela urmărește alegeri, dependențe și responsabilități concrete.
Prin analiza transformării lui Ghiță, Slavici arată că degradarea morală nu începe direct cu o faptă extremă. Ea este pregătită de justificări, tăceri și cedări succesive. Forța nuvelei vine din această evoluție, care unește mediul social cu viața interioară. Moara cu noroc face vizibil prețul unei bunăstări pentru care omul renunță treptat la încredere, la libertate și la relațiile ce dădeau sens existenței sale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.