Protetică dentară (pag. 180-182)
20 de grile originale la protetică dentară, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 180-182). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Conceptul biodinamic al lui Heinz Polz, denumit și busolă ocluzală, se bazează pe următoarele principii:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Conceptul recunoaște individualitatea morfologiei ocluzale.
- B Poziția centrică reprezintă atât punct de plecare, cât și poziție de revenire în ciclul funcțional.
- C Fiecare cuspid de sprijin are traiectorii individuale protruzive și laterale pe antagonist.
- D Un tipar universal este incompatibil cu individualizarea promovată de Polz.
- E Revenirea în centric se produce în cursul ciclului masticator și în timpul deglutiției.
2.În ghidajul antero-lateral al mandibulei, dezocluzia dinților cuspidați de partea inactivă este produsă prin participarea:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Caninului superior și a altor dinți frontali de partea activă.
- Caninul superior și alți frontali de partea activă participă împreună la acest ghidaj.
Capcanele
- a) Participarea izolată a caninului caracterizează conducerea canină, în timp ce ghidajul antero-lateral implică și alți frontali.
- b) Conducerea antero-laterală se realizează prin dinții frontali activi, urmărind dezocluzia sectorului inactiv.
- d) Suprafețele participante sunt de partea activă, nu de partea inactivă.
- e) Participarea frontală este esențială în definirea ghidajului antero-lateral.
- A Participarea izolată a caninului caracterizează conducerea canină, în timp ce ghidajul antero-lateral implică și alți frontali.
- B Conducerea antero-laterală se realizează prin dinții frontali activi, urmărind dezocluzia sectorului inactiv.
- C Caninul superior și alți frontali de partea activă participă împreună la acest ghidaj.
- D Suprafețele participante sunt de partea activă, nu de partea inactivă.
- E Participarea frontală este esențială în definirea ghidajului antero-lateral.
3.În descrierea traiectoriilor individuale ale cuspizilor de sprijin din conceptul busolei ocluzale, laterosupratruzia are direcția:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) În afară, înapoi și în sus.
- Deplasarea se face în afară, posterior și superior.
Capcanele
- a) Laterosupratruzia asociază deplasarea laterală externă cu direcția posterioară și superioară.
- b) Componenta laterală este spre exterior, iar cea verticală este ascendentă.
- c) Componenta verticală a laterosupratruziei este spre superior, nu spre inferior.
- e) Laterosupratruzia este orientată spre exterior și posterior, nu spre interior și anterior.
- A Laterosupratruzia asociază deplasarea laterală externă cu direcția posterioară și superioară.
- B Componenta laterală este spre exterior, iar cea verticală este ascendentă.
- C Componenta verticală a laterosupratruziei este spre superior, nu spre inferior.
- D Deplasarea se face în afară, posterior și superior.
- E Laterosupratruzia este orientată spre exterior și posterior, nu spre interior și anterior.
4.Dezocluzia dinților cuspidați de partea de balans în lateralitate este necesară deoarece:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Forțele de partea inactivă au orientare paraaxială
- Orientarea paraaxială a forțelor de partea inactivă justifică dezocluzia.
Capcanele
- b) Contactele inactive sunt ineficiente funcțional.
- c) Condilul orbitant nu mai are sprijin în articulație.
- d) Contactele de partea inactivă generează bruxism.
- e) Forțele de această parte sunt paraaxiale.
- A Orientarea paraaxială a forțelor de partea inactivă justifică dezocluzia.
- B Contactele inactive sunt ineficiente funcțional.
- C Condilul orbitant nu mai are sprijin în articulație.
- D Contactele de partea inactivă generează bruxism.
- E Forțele de această parte sunt paraaxiale.
5.Care afirmație justifică dezocluzia dinților cuspidați de partea inactivă în mișcarea de lateralitate?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Condilul orbitant nu mai beneficiază de sprijin articular
- Pierderea sprijinului condilului orbitant constituie un motiv pentru dezocluzie.
Capcanele
- a) Contactele de partea inactivă sunt ineficiente funcțional.
- c) De partea inactivă forțele sunt orientate paraaxial.
- d) Contactele de partea inactivă generează bruxism.
- e) Condilul nelucrător, orbitant, nu mai are sprijin articular.
- A Contactele de partea inactivă sunt ineficiente funcțional.
- B Pierderea sprijinului condilului orbitant constituie un motiv pentru dezocluzie.
- C De partea inactivă forțele sunt orientate paraaxial.
- D Contactele de partea inactivă generează bruxism.
- E Condilul nelucrător, orbitant, nu mai are sprijin articular.
6.Interferențele cuspizilor de partea activă în lateralitate au potențial patogen. Care afirmații despre apariția și gravitatea lor sunt corecte?5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Potențialul patogen al impactului crește odată cu localizarea sa mai distală.
- B O morfologie ocluzală cu cuspizi prea înalți poate produce interferențe în lateralitate.
- C Un ghidaj prea plat la lucrările protetice poate genera interferențe ale cuspizilor activi.
- D Curba Spee modificată prin edentații sau migrări este o cauză posibilă de interferențe.
- E Tratamentele ortodontice eronate pot genera, nu preveni, aceste interferențe.
7.Articulația temporo-mandibulară are particularități structurale și cinematice relevante pentru determinantul posterior al ocluziei. Sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Tipul ginglimo-artroidal al ATM permite asocierea rotației cu translația.
- B Cavitatea glenoidă și condilul mandibular prezintă acoperire cu țesut fibros avascular.
- C ATM permite atât rotație, cât și translație, nu exclusiv rotație.
- D Panta tuberculului articular constituie suprafața de alunecare anterioară a condilului în deschidere și propulsie.
- E Acoperirea suprafețelor ATM este fibroasă avasculară, în contrast cu cartilajul hialin al altor articulații.
8.Atașamentul posterior meniscal, numit și zonă bilaminară, prezintă o structură diferită de zona centrală a meniscului. Sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Zona bilaminară posterioară este formată din țesut conjunctiv retromeniscal vascularizat.
- B Elasticitatea caracterizează stratul superior al atașamentului posterior.
- C Stratul inferior este colagenic și nu are proprietăți elastice.
- D Proprietățile sunt inversate: stratul superior este elastic, iar cel inferior colagenic neelastic.
- E Țesutul retromeniscal este vascularizat, spre deosebire de zona centrală avasculară a meniscului.
9.Panta tuberculului articular prezintă următoarele caracteristici dimensionale:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Variabilitatea pantei articulare se înscrie între 5° și 55°.
- B Valoarea medie a înclinației este de 33°.
- C Panta are o lungime medie de aproximativ 9 mm.
- D Cifra 9 reprezintă lungimea medie în milimetri, nu înclinația în grade.
- E Cifra 33 reprezintă înclinația medie în grade, nu lungimea în milimetri.
10.Referitor la configurația condililor mandibulari și la raportul axelor lor lungi, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Forma caracteristică a condilului mandibular este elipsoidală.
- B Diametrul transversal se situează în intervalul de 8-20 mm.
- C Axele lungi prelungite delimitează anterior un unghi de 140-160°.
- D Deschiderea unghiului este spre anterior, nu spre posterior.
- E La majoritatea subiecților, intersecția se află înaintea foramenului magnum și lateral de planul medio-sagital.
11.Anterior, meniscul articulației temporo-mandibulare oferă inserție:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- A Capsula articulară se inseră anterior pe menisc.
- B Fasciculul superior al pterigoidianului lateral se inseră pe porțiunea anterioară meniscală.
- C Inserția meniscală anterioară este atribuită fasciculului superior, nu celui inferior.
- D Atașamentul posterior se fixează posterior de menisc; anterior se inseră capsula și fasciculul muscular superior.
- E Regiunea anterioară are inserție capsulară și musculară, iar atașamentul posterior este situat posterior.
12.Printre criteriile suplimentare ale unei ocluzii funcționale se regăsesc:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Masticația funcțională utilizează direcții variate și alternează bilateral.
- B Uzura uniformă a dinților este un criteriu de funcționalitate ocluzală.
- C Echilibrul musculaturii linguo-oro-faciale participă la ocluzia funcțională.
- D Dimensiunea verticală de ocluzie trebuie să fie optimă.
- E Criteriul funcțional este absența patologiei articulare temporo-mandibulare.
13.În ceea ce privește forma și inervația zonei centrale a meniscului articulației temporo-mandibulare, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- A Meniscul prezintă configurație biconcavă.
- B Regiunea centrală care suportă presiunile este lipsită de fibre nervoase.
- C Configurația meniscală este biconcavă, nu biconvexă.
- D În zona centrală solicitată prin presiune lipsesc fibrele nervoase.
- E Forma biconcavă presupune concavitate pe ambele fețe, nu configurație plan-convexă.
14.Sunt corecte afirmațiile despre meniscul articulației temporo-mandibulare:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 181, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 181.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Meniscul amortizează presiunile exercitate asupra articulațiilor.
- B Meniscul facilitează propulsia mandibulei.
- C Transformarea suprafețelor în congruente este un rol al meniscului.
- D Meniscul separă cavitatea articulară în două compartimente.
- E Compartimentul temporo-meniscal este superior, iar cel menisco-condilian este inferior.
15.Referitor la rolul mecanic al ligamentelor articulației temporo-mandibulare în controlul mișcărilor mandibulei, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 7, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 182.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Ligamentele participă alături de musculatură la limitarea mișcărilor extreme posibile în ATM.
- B Rolul ligamentar este de limitare a mișcărilor extreme, nu de favorizare a depășirii lor.
- C Ligamentele articulare întăresc capsula ATM.
- D Capsula este întărită de ligamente, nu slăbită.
- E Limitarea mișcărilor extreme este realizată împreună cu musculatura.
16.Pentru programarea articulatoarelor în reabilitarea orală, care asociere de particularități articulare este relevantă?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 7, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 182.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Înclinația pantei tuberculului articular, configurația peretelui medial glenoidian și laxitatea ligamentelor.
- Programarea articulatorului este influențată de panta articulară, peretele medial al cavității glenoide și laxitatea ligamentară.
Capcanele
- b) Configurația peretelui medial glenoidian este importantă și nu poate fi exclusă dintre reperele menționate.
- c) Gradul de laxitate al ligamentelor articulare este un parametru relevant alături de morfologia glenoidiană.
- d) Înclinația pantei tuberculului articular este esențială în caracterizarea cinematicii articulare.
- e) Laxitatea ligamentară este importantă pentru programare, alături de morfologia articulară.
- A Programarea articulatorului este influențată de panta articulară, peretele medial al cavității glenoide și laxitatea ligamentară.
- B Configurația peretelui medial glenoidian este importantă și nu poate fi exclusă dintre reperele menționate.
- C Gradul de laxitate al ligamentelor articulare este un parametru relevant alături de morfologia glenoidiană.
- D Înclinația pantei tuberculului articular este esențială în caracterizarea cinematicii articulare.
- E Laxitatea ligamentară este importantă pentru programare, alături de morfologia articulară.
17.Mușchii sistemului cranio-mandibular descriși de Slavicek au un comportament funcțional caracteristic. Sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 7, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 182.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Activitatea acestor mușchi este prezentă în poziția de postură.
- B Mușchii respectivi nu sunt activi în timpul mișcărilor dinamice excentrice.
- C Închiderea gurii este una dintre situațiile în care acești mușchi sunt activi.
- D Vectorii lor au orientare generală antero-superioară.
- E Particularitatea lor este rolul postural de stabilizare a ATM.
18.Atașamentul posterior meniscal are următoarele roluri funcționale:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 7, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 182.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Protecția structurilor articulare este o funcție a atașamentului posterior meniscal.
- B Componenta vasculară oferă un sprijin hidrodinamic tridimensional pentru complexul condilo-meniscal.
- C Sprijinul hidrodinamic susține poziționarea corectă în timpul masticației și fonației.
- D Atașamentul permite poziționarea habituală fără influența factorului muscular și fără interferențe.
- E Sprijinul vascular hidrodinamic este o funcție explicită a acestei structuri.
19.Fixarea meniscului articular pe polii condilieni se realizează:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 7, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 182.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Strâns, atât medial, cât și lateral.
- Meniscul este strâns atașat de polul medial și de polul lateral corespunzător.
Capcanele
- b) Atașarea nu este limitată la polul medial; există și fixare laterală.
- c) Polul medial are și el o atașare meniscală strânsă.
- d) Ambele regiuni polare condiliene au legătură directă cu meniscul.
- e) Fixarea polară meniscală este strânsă, nu descrisă ca o legătură laxă bilaterală.
- A Meniscul este strâns atașat de polul medial și de polul lateral corespunzător.
- B Atașarea nu este limitată la polul medial; există și fixare laterală.
- C Polul medial are și el o atașare meniscală strânsă.
- D Ambele regiuni polare condiliene au legătură directă cu meniscul.
- E Fixarea polară meniscală este strânsă, nu descrisă ca o legătură laxă bilaterală.
20.Menținerea posturii mandibulare implică în principal:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 7, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 182.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) pântecul posterior digastric
- Pântecul posterior al digastricului este unul dintre principalii mușchi ai menținerii posturii mandibulare.
Capcanele
- b) Pterigoidianul medial este inclus în grupul mobilizatorilor mandibulari.
- c) Pântecul anterior al digastricului aparține mobilizatorilor, spre deosebire de pântecul posterior.
- d) Geniohioidianul aparține mușchilor mobilizatori.
- e) Milohioidianul este inclus în grupul mușchilor mobilizatori.
- A Pântecul posterior al digastricului este unul dintre principalii mușchi ai menținerii posturii mandibulare.
- B Pterigoidianul medial este inclus în grupul mobilizatorilor mandibulari.
- C Pântecul anterior al digastricului aparține mobilizatorilor, spre deosebire de pântecul posterior.
- D Geniohioidianul aparține mușchilor mobilizatori.
- E Milohioidianul este inclus în grupul mușchilor mobilizatori.
← pag. 177-180pag. 182-185 →Protetică dentară
Alte capitole
ParodontologiePedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facială
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.