Protetică dentară (pag. 177-180)
20 de grile originale la protetică dentară, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 177-180). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.În aprecierea raporturilor frontale interarcadice, termenii overbite și overjet desemnează dimensiuni diferite. Sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 178.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Overbite este măsura supraacoperirii incisive în plan vertical.
- B Supraacoperirea verticală este overbite, în timp ce overjet privește decalajul sagital.
- C Overjet descrie decalajul în plan sagital al grupurilor frontale antagoniste.
- D Decalajul sagital este overjet, nu overbite.
- E Reperele pentru overjet sunt fețele palatinale ale frontalilor superiori și cele vestibulare ale frontalilor inferiori.
2.În cazul stopurilor ocluzale de clasa a III-a, ce raport de contact prezintă cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 178.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Contactează fosetele centrale antagoniste, constituind excepția față de contactarea distală obișnuită.
- Pentru cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori, sprijinul se realizează în foseta centrală antagonistă.
Capcanele
- a) Cuspizii mezio-palatinali molari reprezintă excepția și contactează fosetele centrale antagoniste.
- c) Raporturile sunt inversate: ceilalți cuspizi palatinali contactează fosete distale, iar cei mezio-palatinali molari fosete centrale.
- d) Cuspizii palatinali premolari contactează fosete distale, dar cei mezio-palatinali molari contactează fosete centrale.
- e) Contactul cu foseta centrală este tocmai particularitatea cuspizilor mezio-palatinali molari.
- A Cuspizii mezio-palatinali molari reprezintă excepția și contactează fosetele centrale antagoniste.
- B Pentru cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori, sprijinul se realizează în foseta centrală antagonistă.
- C Raporturile sunt inversate: ceilalți cuspizi palatinali contactează fosete distale, iar cei mezio-palatinali molari fosete centrale.
- D Cuspizii palatinali premolari contactează fosete distale, dar cei mezio-palatinali molari contactează fosete centrale.
- E Contactul cu foseta centrală este tocmai particularitatea cuspizilor mezio-palatinali molari.
3.Din punctul de vedere al localizării și al contactării antagoniste, cuspizii denumiți inactivi prezintă următoarele particularități:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 178.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A La maxilar, cuspizii inactivi sunt vestibulari, nu palatinali.
- B Cuspizii linguali mandibulari sunt cei denumiți inactivi.
- C Contactarea cuspidului inactiv se face cu un singur versant cuspidian antagonist.
- D Cuspizii vestibulari maxilari se situează de partea opusă cuspizilor activi și sunt inactivi.
- E Pentru cuspizii inactivi este caracteristic contactul cu un singur versant, nu tripodarea obligatorie.
4.Adoptarea schemelor ocluzale simplificate bazate pe conceptul freedom in centric urmărește:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 178.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Libertatea ocluzală din schemele simplificate favorizează adaptarea musculaturii masticatorii.
- B Articulațiile temporo-mandibulare beneficiază de o adaptare mai bună la iregularități.
- C Organizarea simplificată a contactelor facilitează ajustarea ulterioară a raporturilor ocluzale.
- D Adaptarea articulară este favorizată de acest concept, nu împiedicată.
- E Ușurința ajustărilor ulterioare este unul dintre avantajele schemei simplificate.
5.În schema ocluzală simplificată cu contact cuspidian palatinal, cuspizii inactivi sunt:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 178.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) ușor separați de antagoniști
- O ușoară inocluzie a cuspizilor inactivi permite ajustarea ulterioară a relațiilor ocluzale.
Capcanele
- b) Tripodarea contactelor definește schema gnatologică; simplificarea folosește contacte punctiforme între cuspizii activi și fose.
- c) Contactele de sprijin sunt realizate de cuspizii activi, în timp ce cei inactivi rămân în ușoară inocluzie.
- d) Angrenarea fermă a cuspizilor inactivi contrazice separarea lor ușoară în această schemă.
- e) Contactul continuu al cuspizilor inactivi este incompatibil cu ușoara lor inocluzie.
- A O ușoară inocluzie a cuspizilor inactivi permite ajustarea ulterioară a relațiilor ocluzale.
- B Tripodarea contactelor definește schema gnatologică; simplificarea folosește contacte punctiforme între cuspizii activi și fose.
- C Contactele de sprijin sunt realizate de cuspizii activi, în timp ce cei inactivi rămân în ușoară inocluzie.
- D Angrenarea fermă a cuspizilor inactivi contrazice separarea lor ușoară în această schemă.
- E Contactul continuu al cuspizilor inactivi este incompatibil cu ușoara lor inocluzie.
6.În modelarea ocluziei simplificate, fosa antagonistă cuspidului activ trebuie să fie:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 178.
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) concavă, permițând traiectorii mandibulare
- Concavitatea fosei permite traiectoriile protruzive, de laterotruzie și de mediotruzie.
Capcanele
- a) Fosa are o formă concavă și trebuie să permită deplasarea protruzivă a cuspidului activ.
- b) Depresiunea antagonistă trebuie să permită deplasările protruzive și laterale, fără blocarea cuspidului într-o poziție restrictivă.
- c) Modelarea urmărește o depresiune concavă care permite atât laterotruzia, cât și mediotruzia.
- e) Mediotruzia trebuie permisă de depresiunea concavă, nu blocată printr-o suprafață convexă.
- A Fosa are o formă concavă și trebuie să permită deplasarea protruzivă a cuspidului activ.
- B Depresiunea antagonistă trebuie să permită deplasările protruzive și laterale, fără blocarea cuspidului într-o poziție restrictivă.
- C Modelarea urmărește o depresiune concavă care permite atât laterotruzia, cât și mediotruzia.
- D Concavitatea fosei permite traiectoriile protruzive, de laterotruzie și de mediotruzie.
- E Mediotruzia trebuie permisă de depresiunea concavă, nu blocată printr-o suprafață convexă.
7.Un pacient prezintă ghidaj anterior abrupt. Ce raport între acest ghidaj și posibilitățile articulare favorizează funcționalitatea musculară fiziologică?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 179.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Articulațiile trebuie să permită mișcări predominant verticale, corelate cu ghidajul anterior.
- Un ghidaj anterior abrupt trebuie corelat cu posibilități articulare de mișcare predominant verticală.
Capcanele
- b) Tendința exagerată la mișcări orizontale poate genera interferențe în prezența ghidajului abrupt.
- c) Înclinarea fețelor palatinale frontale trebuie corelată cu înclinația pantei tuberculilor articulari.
- d) Mișcările orizontale exagerate cresc riscul de interferențe și disfuncții când ghidajul anterior este abrupt.
- e) Între morfologia ocluzală a dinților cuspidați și ghidajul anterior trebuie să existe armonie.
- A Un ghidaj anterior abrupt trebuie corelat cu posibilități articulare de mișcare predominant verticală.
- B Tendința exagerată la mișcări orizontale poate genera interferențe în prezența ghidajului abrupt.
- C Înclinarea fețelor palatinale frontale trebuie corelată cu înclinația pantei tuberculilor articulari.
- D Mișcările orizontale exagerate cresc riscul de interferențe și disfuncții când ghidajul anterior este abrupt.
- E Între morfologia ocluzală a dinților cuspidați și ghidajul anterior trebuie să existe armonie.
8.La evaluarea computerizată a ocluziei, timpul de ocluzie OT este definit prin intervalul:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 179.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) De la prima contactare dentară la intercuspidarea maximă, în cursul închiderii gurii.
- OT măsoară intervalul dintre debutul contactării dentare și atingerea intercuspidării maxime la închidere.
Capcanele
- b) Ordinea reperelor este inversată: prima contactare precedă intercuspidarea maximă în măsurarea OT.
- c) Dezocluzia în propulsie este evaluată prin DT, nu prin OT.
- d) Dezocluzia în lateralitate aparține măsurării DT.
- e) OT se încheie la intercuspidarea maximă, după ce a început la prima contactare.
- A OT măsoară intervalul dintre debutul contactării dentare și atingerea intercuspidării maxime la închidere.
- B Ordinea reperelor este inversată: prima contactare precedă intercuspidarea maximă în măsurarea OT.
- C Dezocluzia în propulsie este evaluată prin DT, nu prin OT.
- D Dezocluzia în lateralitate aparține măsurării DT.
- E OT se încheie la intercuspidarea maximă, după ce a început la prima contactare.
9.Stopurile ocluzale stabile și simultane, conform criteriilor școlii din Florida, au următoarele efecte:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 179.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Stabilitatea și simultaneitatea stopurilor permit deplasarea mandibulei fără impacte.
- B Distribuția favorabilă a contactelor reduce constrângerile individuale asupra dinților.
- C Stopurile funcționale contribuie la producerea uzurii fiziologice dentare.
- D Elementele de sprijin trebuie găzduite într-un lăcaș ocluzal adecvat.
- E Efectul urmărit este diminuarea constrângerilor și absența impactelor, nu amplificarea lor.
10.Ocluzia lingualizată:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 179.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) reduce forțele laterale nocive în protezarea pe implanturi
- Reducerea forțelor laterale nocive justifică alegerea ei pentru implanturi.
Capcanele
- b) Ocluzia lingualizată reduce solicitările mecanice asupra șeilor terminale.
- c) Rezorbțiile avansate ale crestelor edentate constituie o indicație.
- d) Diferențele de mărime ale arcadelor prin rezorbție și atrofie constituie o indicație.
- e) Forțele laterale nocive sunt reduse mult sau eliminate.
- A Reducerea forțelor laterale nocive justifică alegerea ei pentru implanturi.
- B Ocluzia lingualizată reduce solicitările mecanice asupra șeilor terminale.
- C Rezorbțiile avansate ale crestelor edentate constituie o indicație.
- D Diferențele de mărime ale arcadelor prin rezorbție și atrofie constituie o indicație.
- E Forțele laterale nocive sunt reduse mult sau eliminate.
11.În ocluzia lingualizată:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 18, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 179.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) solicitările mecanice asupra șeilor terminale sunt reduse
- Tiparul reduce solicitările șeilor terminale ale protezelor parțiale cu atașamente.
Capcanele
- a) Forțele laterale nocive sunt reduse sau eliminate.
- c) Rezorbțiile avansate ale crestelor edentate reprezintă o indicație.
- d) Diferențele dimensionale ale arcadelor prin atrofie sunt o indicație.
- e) Acest tipar este de elecție în protezarea pe implanturi.
- A Forțele laterale nocive sunt reduse sau eliminate.
- B Tiparul reduce solicitările șeilor terminale ale protezelor parțiale cu atașamente.
- C Rezorbțiile avansate ale crestelor edentate reprezintă o indicație.
- D Diferențele dimensionale ale arcadelor prin atrofie sunt o indicație.
- E Acest tipar este de elecție în protezarea pe implanturi.
12.În examinarea propulsiei cu contact dentar, care afirmații despre contactele deflective și poziția cap la cap sunt corecte?5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Contactele frontale care determină devierea mandibulei în propulsie sunt interferențe active.
- B Interferențele pasive sunt contactele deflective din zonele laterale sau distale.
- C Susținerea fiziologică în cap la cap necesită cel puțin două perechi de frontali antagoniști.
- D Contactul pe un singur dinte în cap la cap este prematur lucrător și necesită corectare prin șlefuire selectivă.
- E Contactul din zonele laterale în cap la cap frontal este prematur nelucrător.
13.Conducerea canină reprezintă o modalitate frecventă de ghidare a lateralității mandibulare. Sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A În conducerea canină, fața palatinală a caninului superior de partea activă ghidează lateralitatea.
- B Caninul ocupă curbura arcadei, la limita dintre grupurile frontal și lateral.
- C Suprafața de ghidaj este palatinală și aparține caninului de partea activă.
- D Conducerea canină este frecvent asociată pantelor palatinale abrupte.
- E Caninul superior este descris ca dintele cu rădăcina cea mai puternică, potrivită rolului de ghidaj.
14.În conceptul ghidajului secvențial cu predominanță canină promovat de Slavicek, unghiul traiectoriei dentare de ghidaj față de planul Frankfurt:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Scade progresiv de la incisivi spre canini, premolari și molari.
- Unghiul traiectoriei dintre punctele inițial și final de ghidaj descrește dinspre incisivi către molari.
Capcanele
- b) Succesiunea incisivi, canini, premolari, molari este însoțită de scăderea unghiului, nu de creșterea sa.
- c) Ghidajul secvențial presupune valori unghiulare diferite, descrescătoare posterior.
- d) Ordinea valorilor este opusă: unghiurile sunt mai mari anterior și mai mici posterior.
- e) Scăderea continuă și între canini, premolari și molari.
- A Unghiul traiectoriei dintre punctele inițial și final de ghidaj descrește dinspre incisivi către molari.
- B Succesiunea incisivi, canini, premolari, molari este însoțită de scăderea unghiului, nu de creșterea sa.
- C Ghidajul secvențial presupune valori unghiulare diferite, descrescătoare posterior.
- D Ordinea valorilor este opusă: unghiurile sunt mai mari anterior și mai mici posterior.
- E Scăderea continuă și între canini, premolari și molari.
15.Necesitatea dezangrenării dinților cuspidați în propulsie se explică prin următoarele particularități:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Incizia alimentelor este asigurată de frontali, fără participare funcțională a dinților cuspidați.
- B Pierderea susținerii ferme condiliene în propulsie reduce stabilitatea contactelor laterale.
- C Suprapunerea porțiunii mandibulare mai largi peste cea maxilară mai îngustă contribuie la nocivitatea contactelor laterale.
- D Poziția propulsată nu oferă susținerea condiliană fermă necesară stabilității contactelor laterale.
- E Rolul de secționare revine frontalilor, adaptați prin poziție, rădăcini și suport osos.
16.Ghidajul de grup în lateralitate implică următoarele suprafețe de ghidaj:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 43, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 180.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Ghidajul de grup include componenta palatinală canină și poate implica incisivii.
- B Pantele orale ale cuspizilor vestibulari maxilari sunt pantele laterotrusive care participă la ghidajul de grup.
- C Conducerea exclusiv canină reprezintă o altă modalitate de ghidaj.
- D Participarea simultană a pantelor frontale și laterale caracterizează ghidajul de grup.
- E Ghidajul urmărește dezocluzia părții nelucrătoare, nu conducerea exclusivă prin contactele acesteia.
Grile de exersare pe capitol
17.În clasificarea elementelor morfologice de sprijin ocluzal, sunt corecte următoarele încadrări:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 177
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Cuspizii vestibulari posteriori mandibulari sunt elementele de sprijin din clasa I.
- B Sprijinul frontal mandibular, canin și incisiv, formează clasa a II-a.
- C Cuspizii palatinali posteriori maxilari constituie clasa a III-a.
- D Cuspizii palatinali superiori se încadrează în clasa a III-a, nu în clasa I.
- E Marginile incizale mandibulare aparțin clasei a II-a, nu clasei a III-a.
18.În raporturile normale de ocluzie, sprijinul marginilor libere ale frontalilor inferiori pe antagoniștii superiori se realizează:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 177
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Pe fețele palatinale, infracingular.
- Marginile frontale inferioare se sprijină pe zona infracingulară a fețelor palatinale superioare.
Capcanele
- a) Sprijinul frontal inferior se realizează palatinal, sub cingulum, nu vestibular și supracingular.
- c) Raportul normal descris este infracingular, nu supracingular.
- d) Fața de sprijin antagonistă este palatinală, nu vestibulară.
- e) Sprijinul infracingular presupune contact cu fața palatinală superioară, nu doar cu marginea incizală.
- A Sprijinul frontal inferior se realizează palatinal, sub cingulum, nu vestibular și supracingular.
- B Marginile frontale inferioare se sprijină pe zona infracingulară a fețelor palatinale superioare.
- C Raportul normal descris este infracingular, nu supracingular.
- D Fața de sprijin antagonistă este palatinală, nu vestibulară.
- E Sprijinul infracingular presupune contact cu fața palatinală superioară, nu doar cu marginea incizală.
19.În raporturile normale de ocluzie, cuspizii premolarilor inferiori realizează puncte de sprijin pe următoarea pereche de creste marginale antagoniste:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 177
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Mezială a omologului și distală a dintelui situat mezial.
- Această pereche de creste primește sprijinul cuspizilor premolarilor inferiori.
Capcanele
- a) Contactul folosește creasta mezială a omologului și creasta distală a vecinului său mezial.
- b) Pentru dintele vecin situat mezial, creasta implicată este cea distală.
- c) La omolog, sprijinul se realizează pe creasta marginală mezială.
- e) Al doilea dinte participant este situat mezial față de omolog, nu distal.
- A Contactul folosește creasta mezială a omologului și creasta distală a vecinului său mezial.
- B Pentru dintele vecin situat mezial, creasta implicată este cea distală.
- C La omolog, sprijinul se realizează pe creasta marginală mezială.
- D Această pereche de creste primește sprijinul cuspizilor premolarilor inferiori.
- E Al doilea dinte participant este situat mezial față de omolog, nu distal.
20.Suprafața ocluzală a unui dinte posterior situată în afara tablei ocluzale este reprezentată de:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 177
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Versanții externi ai cuspizilor.
- Versanții externi cuspidieni constituie suprafața ocluzală din afara tablei.
Capcanele
- a) Aria dintre vârfurile cuspizilor aparține tablei ocluzale; exteriorul acesteia este dat de versanții externi.
- b) Aria intercuspidiană este tabla ocluzală, nu suprafața situată în afara ei.
- d) Regiunea centrală intercuspidiană nu reprezintă exteriorul tablei ocluzale.
- e) Excluderea versanților externi elimină tocmai componentele suprafeței aflate în afara tablei.
- A Aria dintre vârfurile cuspizilor aparține tablei ocluzale; exteriorul acesteia este dat de versanții externi.
- B Aria intercuspidiană este tabla ocluzală, nu suprafața situată în afara ei.
- C Versanții externi cuspidieni constituie suprafața ocluzală din afara tablei.
- D Regiunea centrală intercuspidiană nu reprezintă exteriorul tablei ocluzale.
- E Excluderea versanților externi elimină tocmai componentele suprafeței aflate în afara tablei.
← pag. 175-177pag. 180-182 →Protetică dentară
Alte capitole
ParodontologiePedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facială
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.