Protetică dentară (pag. 175-177)
20 de grile originale la protetică dentară, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 175-177). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Referitor la zona neutră și la stabilitatea poziției dentare după erupție, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 53, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 175.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Zona neutră corespunde echilibrului forțelor exercitate de grupele musculare internă și externă.
- B Echilibrul muscular continuă să influențeze poziția dintelui și după erupție.
- C Dezechilibrul dintre forțele musculare poate iniția deplasarea dintelui până la reechilibrare.
- D Culoarul muscular presupune echilibru între grupele antagoniste, nu predominanța uneia.
- E Forțele musculare participă la poziționarea dinților atât în timpul erupției, cât și ulterior.
2.Un instrument de suflat, precum clarinetul, este interpus între frontalii antagoniști. Ce efect asupra poziției dentare este descris pentru forțele astfel dezvoltate?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 53, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 175.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Pot deplasa frontalii maxilari spre vestibular, efect întâlnit și în sugerea degetului.
- Interpunerea clarinetului poate vestibulariza frontalii maxilari, iar sugerea degetului poate avea același efect.
Capcanele
- b) Efectul descris este o posibilă vestibularizare, nu o deplasare palatinală obligatorie.
- c) Atât clarinetul, cât și sugerea degetului pot produce vestibularizarea frontalilor maxilari.
- d) Forțele asociate clarinetului pot orienta frontalii maxilari vestibular, nu exclusiv oral.
- e) Cele două obiceiuri pot avea același efect de vestibularizare a frontalilor maxilari.
- A Interpunerea clarinetului poate vestibulariza frontalii maxilari, iar sugerea degetului poate avea același efect.
- B Efectul descris este o posibilă vestibularizare, nu o deplasare palatinală obligatorie.
- C Atât clarinetul, cât și sugerea degetului pot produce vestibularizarea frontalilor maxilari.
- D Forțele asociate clarinetului pot orienta frontalii maxilari vestibular, nu exclusiv oral.
- E Cele două obiceiuri pot avea același efect de vestibularizare a frontalilor maxilari.
3.În timpul masticației, deplasările fiziologice ale dintelui în alveolă contribuie în timp la modificarea contactelor proximale. Sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 53, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 175.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Forțele masticatorii pot imprima dintelui o deplasare verticală în alveolă, de intruzie.
- B Masticația produce componente verticale și vestibulo-orale, nu exclusiv mezio-distale.
- C Pe lângă intruzie, dintele se deplasează și în direcție vestibulo-orală.
- D Deplasările masticatorii contribuie la abraziunea suprafețelor proximale.
- E Repetarea deplasărilor dentare în timpul masticației poate abraza suprafețele meziale și distale.
4.Mezializarea continuă fiziologică a dinților reprezintă un răspuns funcțional al căror structuri?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 53, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 175.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Osului alveolar și țesuturilor parodontale.
- Osul alveolar și țesuturile parodontale răspund funcțional prin deplasarea continuă a dinților spre mezial.
Capcanele
- b) Musculatura linguală influențează echilibrul dentar, dar mezializarea continuă este atribuită răspunsului osos și parodontal.
- c) Orbicularul participă la echilibrul muscular perioral; răspunsul responsabil de mezializare aparține structurilor alveolo-parodontale.
- d) Mecanismul buccinator influențează morfogeneza, însă mezializarea continuă implică răspunsul osului alveolar și al parodonțiului.
- e) Țesuturile de susținere participă direct la răspunsul funcțional care determină mezializarea.
- A Osul alveolar și țesuturile parodontale răspund funcțional prin deplasarea continuă a dinților spre mezial.
- B Musculatura linguală influențează echilibrul dentar, dar mezializarea continuă este atribuită răspunsului osos și parodontal.
- C Orbicularul participă la echilibrul muscular perioral; răspunsul responsabil de mezializare aparține structurilor alveolo-parodontale.
- D Mecanismul buccinator influențează morfogeneza, însă mezializarea continuă implică răspunsul osului alveolar și al parodonțiului.
- E Țesuturile de susținere participă direct la răspunsul funcțional care determină mezializarea.
5.Mecanismul buccinator:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 53, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 175.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D
- A Ansamblul buccinator constituie o unitate funcțională bine individualizată.
- B Musculatura limbii cooperează cu mecanismul buccinator, fiind distinctă de ansamblul care îl alcătuiește.
- C Orbicularii buzelor participă la alcătuirea mecanismului.
- D Mecanismul buccinator acționează împreună cu limba în morfogeneza maxilofacială.
- E Constrictorii superiori faringieni sunt incluși în ansamblu.
6.Despre mecanismul buccinator:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 53, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 175.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Limba colaborează cu mecanismul alcătuit din constrictorii superiori faringieni, buccinatori și orbiculari ai buzelor.
- B Buccinatorii intră în alcătuirea acestui mecanism.
- C Ansamblul reprezintă o unitate funcțională bine individualizată.
- D Orbicularii buzelor fac parte din mecanism.
- E Mecanismul buccinator și musculatura limbii exercită împreună un rol în morfogeneza maxilofacială.
7.Curbura planului de ocluzie contribuie la realizarea contactelor funcționale. Care afirmații explică această configurație?5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Mișcările mandibulare complexe implică deplasarea continuă a centrelor de rotație condiliene.
- B Un plan neted nu permite contacte funcționale simultane în mai mult de o zonă a arcadei.
- C Înclinările dentare variate reprezintă cauza principală a curburii planului ocluzal.
- D Cele două articulații realizează rareori mișcări identice, simultane.
- E Curbura arcadelor permite valorificarea contactelor dentare în diferitele funcții mandibulare.
8.În teoria sferei elaborată de Monson, sfera imaginară folosită pentru descrierea relațiilor ocluzale prezintă următoarele caracteristici:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A În construcția geometrică a lui Monson, centrul sferei este localizat la glabelă.
- B Raza sferei imaginare este de 4 inci, aproximativ 10-11 cm.
- C Centrul sferei este la glabelă, nu în planul de ocluzie.
- D Sfera se raportează la distanța egală dintre centrul său, suprafețele ocluzale posterioare și centrele condiliene.
- E Valoarea de 4 inci corespunde razei, nu diametrului sferei.
9.Care descriere identifică tabla ocluzală a dinților posteriori și rolul său în masticație?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Aria dintre vârfurile cuspizilor vestibulari și orali, care preia majoritatea forțelor masticatorii.
- Tabla ocluzală este delimitată de vârfurile cuspizilor vestibulari și orali și suportă majoritatea forțelor de masticație.
Capcanele
- b) Delimitarea tablei include spațiul dintre cuspizii vestibulari și cei orali, nu doar vârfurile vestibulare.
- c) Tabla ocluzală se află între vârfurile cuspizilor, nu în afara acestei arii.
- d) Tabla ocluzală reprezintă aria principală de preluare a forțelor masticatorii.
- e) Majoritatea forțelor masticatorii este suportată de tabla ocluzală.
- A Tabla ocluzală este delimitată de vârfurile cuspizilor vestibulari și orali și suportă majoritatea forțelor de masticație.
- B Delimitarea tablei include spațiul dintre cuspizii vestibulari și cei orali, nu doar vârfurile vestibulare.
- C Tabla ocluzală se află între vârfurile cuspizilor, nu în afara acestei arii.
- D Tabla ocluzală reprezintă aria principală de preluare a forțelor masticatorii.
- E Majoritatea forțelor masticatorii este suportată de tabla ocluzală.
10.Pentru construirea imaginară a planului de ocluzie al arcadei mandibulare se folosesc următoarele repere dentare:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Linia inițială a planului de ocluzie urmărește vârfurile cuspizilor vestibulari mandibulari.
- B Marginile incizale mandibulare continuă anterior reperele cuspidiene ale planului.
- C Extinderea liniei într-un plan include și vârfurile cuspizilor linguali.
- D Construirea planului necesită atât repere incizale, cât și repere cuspidiene.
- E Vârfurile cuspizilor linguali sunt incluse în extinderea planului de ocluzie.
11.Rolul contactului ocluzal în menținerea poziției dentare include:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Contactul cu antagoniștii limitează migrarea verticală, inclusiv extruzia și egresiunea.
- B Oprirea migrărilor verticale prin contactare contribuie la echilibrul dintre arcade.
- C Închiderea cavității orale reactivează tiparul individual de contact care stabilizează dinții.
- D Repetarea contactării are rol de menținere a poziției, nu de stimulare a egresiunii.
- E Rolul descris privește explicit controlul migrărilor verticale și stabilitatea interarcadică.
12.Analizatorul planului de ocluzie utilizat pentru determinarea curburii sagitale, ca aplicație a principiilor teoriei sferei, a fost conceput de:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Broadrick.
- Broadrick a conceput analizatorul folosit la determinarea curburii sagitale a planului de ocluzie.
Capcanele
- b) Bonwill este asociat descrierii triunghiului bicondilo-simfizar.
- c) Balkwill a completat descrierea triunghiului Bonwill prin raportarea acestuia la planul de ocluzie.
- d) Von Spee a descris curba sagitală de ocluzie, în cadrul teoriei cilindrului.
- e) Monson a elaborat teoria sferei; dispozitivul de analiză a curburii sagitale poartă numele lui Broadrick.
- A Broadrick a conceput analizatorul folosit la determinarea curburii sagitale a planului de ocluzie.
- B Bonwill este asociat descrierii triunghiului bicondilo-simfizar.
- C Balkwill a completat descrierea triunghiului Bonwill prin raportarea acestuia la planul de ocluzie.
- D Von Spee a descris curba sagitală de ocluzie, în cadrul teoriei cilindrului.
- E Monson a elaborat teoria sferei; dispozitivul de analiză a curburii sagitale poartă numele lui Broadrick.
13.După distrugerea prin carie a suprafețelor aproximale posterioare sau după extracții, ce manifestări ale mezializării dentare pot deveni mai evidente?5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- A Pierderea continuității contactelor proximale poate permite deplasarea prin translație spre spațiul rămas.
- B Dinții pot migra mezial și prin înclinare spre spațiul creat de distrucție sau extracție.
- C Întreruperea continuității arcadei face mezializarea mai evidentă, fără să o suprime.
- D Migrarea descrisă se îndreaptă către spațiul disponibil, nu exclusiv în sens opus.
- E Bascularea spre spațiul existent este una dintre formele acestei migrări.
14.La observarea frontală a arcadelor, înclinarea vestibulo-orală asociată curbei transversale de ocluzie prezintă următoarele caracteristici:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- A Orientarea ușor vestibulară a dinților maxilari participă la configurația transversală a arcadei.
- B La mandibulă, orientarea posterioară caracteristică este ușor linguală.
- C Orientarea descrisă pentru dinții maxilari este vestibulară, nu linguală.
- D Dinții posteriori mandibulari se înclină lingual, nu vestibular.
- E Înclinările transversale diferă între arcade: vestibular la maxilar și lingual în sectorul posterior mandibular.
15.Privind axele dentare în sens mezio-distal, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Anteriorii mandibulari sunt înclinați mezial.
- B Anteriorii maxilari sunt înclinați spre mezial.
- C Posteriorii maxilari sunt orientați spre distal.
- D Înclinarea anteriorilor mandibulari este mezială, nu distală.
- E Dinții posteriori mandibulari sunt înclinați mezial.
16.În orientarea mezio-distală fiziologică a axelor dentare:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 109, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 176.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Dinții anteriori maxilari sunt înclinați mezial.
- B Orientarea distală caracterizează posteriorii maxilari.
- C Posteriorii mandibulari au înclinare mezială.
- D Anteriorii mandibulari sunt înclinați mezial.
- E Înclinarea mezială caracterizează dinții anteriori maxilari.
Grile de exersare pe capitol
17.Diferența dintre lungimile medii ale arcurilor dentare se corelează cu raporturile normale dintre arcade. Sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 177
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Lungimile medii sunt 128 mm pentru arcul maxilar și 126 mm pentru cel mandibular.
- B Arcul maxilar este cel mai lung, cu o diferență medie de 2 mm.
- C Dimensiunea mezio-distală mai redusă a incisivului central inferior explică diferența de lungime a arcurilor.
- D În ocluzia normală, arcada superioară o circumscrie pe cea mandibulară.
- E Raportul sagital normal plasează dinții mandibulari mai mezial.
18.În rapoartele normale de ocluzie, care element de sprijin inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 177
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Cuspidul centro-vestibular al primului molar inferior.
- Cuspidul centro-vestibular al primului molar inferior realizează contact tripodic în foseta centrală antagonistă.
Capcanele
- a) Cuspidul premolarului realizează sprijin pe creste marginale, nu pe foseta centrală.
- b) Cuspizii meziali molari contactează creste marginale ale dinților antagoniști.
- d) Cuspizii premolarilor se sprijină pe creasta marginală mezială a omologului și pe cea distală a dintelui mezial.
- e) Pentru molarii de minte, contactul tripodic în foseta centrală corespunde cuspizilor distali, nu celor meziali.
- A Cuspidul premolarului realizează sprijin pe creste marginale, nu pe foseta centrală.
- B Cuspizii meziali molari contactează creste marginale ale dinților antagoniști.
- C Cuspidul centro-vestibular al primului molar inferior realizează contact tripodic în foseta centrală antagonistă.
- D Cuspizii premolarilor se sprijină pe creasta marginală mezială a omologului și pe cea distală a dintelui mezial.
- E Pentru molarii de minte, contactul tripodic în foseta centrală corespunde cuspizilor distali, nu celor meziali.
19.Ce proporție din dimensiunea vestibulo-orală a dinților posteriori reprezintă aproximativ tabla ocluzală?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 177
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) 50-60%.
- Tabla ocluzală reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea vestibulo-orală a dinților posteriori.
Capcanele
- a) Tabla ocluzală ocupă aproximativ 50-60%, nu doar 10-20% din dimensiunea vestibulo-orală.
- b) Proporția de 25-35% subestimează întinderea tablei ocluzale.
- d) Proporția de 75-85% depășește întinderea aproximativă a tablei ocluzale.
- e) Tabla nu ocupă întreaga dimensiune vestibulo-orală; în afara ei se găsesc versanții externi cuspidieni.
- A Tabla ocluzală ocupă aproximativ 50-60%, nu doar 10-20% din dimensiunea vestibulo-orală.
- B Proporția de 25-35% subestimează întinderea tablei ocluzale.
- C Tabla ocluzală reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea vestibulo-orală a dinților posteriori.
- D Proporția de 75-85% depășește întinderea aproximativă a tablei ocluzale.
- E Tabla nu ocupă întreaga dimensiune vestibulo-orală; în afara ei se găsesc versanții externi cuspidieni.
20.Stabilitatea ocluzală rezultă din integrarea a trei determinanți. Care asocieri dintre determinant și componenta sa sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 177
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Componenta dentară constituie determinantul anterior al stabilității ocluzale.
- B Activitatea neuromusculară asigură determinantul funcțional.
- C Articulațiile temporo-mandibulare reprezintă determinantul posterior.
- D Contactele dentare frontale aparțin componentei dentare, iar determinantul posterior este articular.
- E Suprafețele articulare aparțin determinantului posterior; determinantul funcțional este neuromuscular.
pag. 177-180 →Protetică dentară
Alte capitole
ParodontologiePedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facială
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.