Ortodonție și ortopedie dento-facială (pag. 500-504)
20 de grile originale la ortodonție și ortopedie dento-facială, după Stomatologie, vol. 2 (pag. 500-504). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Compresia maxilară severă poate prezenta pe teleradiografia de profil:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 72, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 500.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Alungirea planumului poate constitui un semn de severitate și poate sugera participarea ereditară.
- B În formele severe pot exista modificări importante ale înclinării vestibulo-orale a incisivilor.
- C Reducerea diametrului antero-posterior retrofaringian este frecventă când coexistă obstrucții respiratorii superioare.
- D Creșterea unghiului ANB semnifică un decalaj sagital intermaxilar, nu diminuarea acestuia.
- E În prognatismul maxilar, creșterea ANB poate rezulta din creșterea SNA și a lungimii maxilare.
2.În compresia maxilară, creșterea ANB poate reflecta:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 72, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 500.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Participarea prognatismului maxilar la creșterea ANB se asociază cu un SNA crescut.
- B Creșterea SNA contribuie la mărirea ANB când maxilarul are o poziție prognată.
- C Retrognatismul mandibular se poate însoți de reducerea dimensiunilor mandibulare.
- D Un SNB redus poate explica creșterea ANB în retrognatismul mandibular.
- E În prognatismul maxilar, contribuția dimensională la decalaj este reprezentată de creșterea lungimii maxilare.
3.În diferențierea compresiunii maxilare cu prodenție:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 40, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 501.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) ocluzia distală genuină are maxilar normal
- În ocluzia distală genuină, maxilarul este normal dezvoltat și lipsesc semnele de îngustare.
Capcanele
- b) În anchiloza articulației temporo-mandibulare, mișcările articulației afectate sunt restricționate sau absente.
- c) Prodenția cu diasteme se caracterizează prin arcade largi și spațieri produse de limba voluminoasă.
- d) Biproalveolodonția Case prezintă armonie sagitală a bazelor osoase și valori normale ale unghiului ANB.
- e) Retrognatismul mandibular anatomic al ocluziei distale genuine are caracter ereditar.
- A În ocluzia distală genuină, maxilarul este normal dezvoltat și lipsesc semnele de îngustare.
- B În anchiloza articulației temporo-mandibulare, mișcările articulației afectate sunt restricționate sau absente.
- C Prodenția cu diasteme se caracterizează prin arcade largi și spațieri produse de limba voluminoasă.
- D Biproalveolodonția Case prezintă armonie sagitală a bazelor osoase și valori normale ale unghiului ANB.
- E Retrognatismul mandibular anatomic al ocluziei distale genuine are caracter ereditar.
4.În diagnosticul diferențial al compresiunii cu prodenție:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 40, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 501.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) anchiloza ATM poate urma unui traumatism
- Anamneza constricțiilor sau anchilozelor articulare poate identifica un traumatism direct ori indirect asupra articulației.
Capcanele
- a) În biproalveolodonția Case, rapoartele ocluzale molare și canine sunt neutrale.
- b) Spațierile din prodenția cu diasteme sunt favorizate de limba voluminoasă.
- d) Ocluzia distală genuină prezintă un maxilar normal dezvoltat, fără semne de îngustare.
- e) Armonia sagitală a bazelor osoase din biproalveolodonția Case se asociază cu un ANB normal.
- A În biproalveolodonția Case, rapoartele ocluzale molare și canine sunt neutrale.
- B Spațierile din prodenția cu diasteme sunt favorizate de limba voluminoasă.
- C Anamneza constricțiilor sau anchilozelor articulare poate identifica un traumatism direct ori indirect asupra articulației.
- D Ocluzia distală genuină prezintă un maxilar normal dezvoltat, fără semne de îngustare.
- E Armonia sagitală a bazelor osoase din biproalveolodonția Case se asociază cu un ANB normal.
5.În evoluția compresiunii maxilare netratate sunt posibile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 197, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 502.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Prodenția expune incisivii superiori la impact și traumatisme.
- B Absența filmului salivar protector favorizează cariile frontale.
- C Menținerea bazei maxilare înguste implică și o bază narinară îngustă.
- D Îngustarea maxilară persistentă se poate asocia cu inflamații recurente ale urechii medii.
- E Afectarea parodontală suprapusă poate accentua prodenția și spațierea incisivă superioară.
6.La copilul în creștere, riscul de compresiune maxilară este semnalat de:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 189, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 503.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Absența diastemizării reprezintă un element de risc pentru compresiunea maxilară.
- B Elementul de risc este lipsa abraziunii fiziologice, în special la caninii inferiori.
- C Frenul lingual scurt obligă limba la hipomotilitate.
- D Frenul lingual scurt determină hipomotilitate linguală.
- E Lipsa abraziunii fiziologice, în special la caninii inferiori, semnalează risc.
7.Elementele de risc pentru compresiunea maxilară identificate în creștere includ:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 189, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 503.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Absența diastemizării este un element de risc pentru evoluția către compresiune maxilară.
- B Absența abraziunii fiziologice este relevantă în special la caninii inferiori.
- C Frenul lingual scurt limitează mobilitatea limbii și constituie un semnal de risc.
- D Lipsa diastemizării este un element de risc pentru compresiunea maxilară.
- E Frenul lingual scurt produce hipomotilitate, nu creșterea mobilității limbii.
Grile de exersare pe capitol
8.La finalul adolescenței sau la adultul tânăr, radiografia ocluzală maxilară poate servi pentru evaluarea:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 500
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) gradului de osificare a suturii mediopalatine
- Radiografia ocluzală maxilară poate aprecia osificarea suturii mediopalatine.
Capcanele
- a) Investigația oferă informații osoase, nu o evaluare endocrină exclusivă.
- c) Mobilitatea limbii nu este obiectivul acestei utilizări radiologice.
- d) Examinarea urmărește o structură osoasă suturală, nu tonusul labial.
- e) Obiectivul menționat este evaluarea suturii.
- A Investigația oferă informații osoase, nu o evaluare endocrină exclusivă.
- B Radiografia ocluzală maxilară poate aprecia osificarea suturii mediopalatine.
- C Mobilitatea limbii nu este obiectivul acestei utilizări radiologice.
- D Examinarea urmărește o structură osoasă suturală, nu tonusul labial.
- E Obiectivul menționat este evaluarea suturii.
9.Diagnosticul deficitului transversal maxilar:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 501
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Nu este garantat consensul printr-o singură imagine.
- B Dificultatea diagnosticului este documentată în grupuri de specialiști.
- C Modelele sunt între informațiile folosite.
- D Indicii de analiză transversală au stat la baza diagnosticului.
- E Un studiu a arătat consens doar în aproximativ 55,6% din cazuri.
10.Reducerea eficienței masticatorii în compresiunea de maxilar poate fi explicată prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 502
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Câmpul masticator poate fi redus.
- B Inocluzia sagitală reduce incizia și câmpul masticator.
- C Blocajele pot restricționa mișcările de triturare.
- D Asimetria contracției buccinatorilor poate favoriza unilateralitatea.
- E Modificările ocluzale influențează eficiența.
11.În deglutiția infantilă asociată compresiunii cu prodenție se poate observa:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 502
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, D, E
- A Limba poate stabili contact cu buza inferioară.
- B Musculatura periorală participă la etanșeizare.
- C Șanțul labio-mentonier se accentuează.
- D Etanșeizarea este compensată prin contracții periorale.
- E Limba este proiectată anterior pe fețele palatinale.
12.O inocluzie sagitală de peste 3 mm este asociată cu un risc de traumatizare a incisivilor superiori:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 502
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) aproximativ dublu
- Poziția expusă a incisivilor dublează riscul la acest prag.
Capcanele
- a) Poziția spațială influențează riscul.
- b) Asocierea descrisă este cu un risc crescut.
- d) Incisivii în prodenție sunt expuși impactului.
- e) Nu numărul premolarilor explică această asociere.
- A Poziția spațială influențează riscul.
- B Asocierea descrisă este cu un risc crescut.
- C Poziția expusă a incisivilor dublează riscul la acest prag.
- D Incisivii în prodenție sunt expuși impactului.
- E Nu numărul premolarilor explică această asociere.
13.În particularitățile articulare descrise pentru compresiunea maxilară cu respirație orală cronică:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 502
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Plasarea condiliană poate fi influențată de dinamica ocluzală modificată.
- B Ricketts a descris o poziție condiliană intraarticulară mai anterioară în acest context.
- C Această poziție poate reprezenta un mecanism de compensare a dezechilibrului sagital.
- D Dinamica ocluzală influențează raporturile condiliene.
- E Sunt descrise adaptări funcționale și morfologice ale structurilor articulare.
14.Obiectivele terapeutice ale compresiunii maxilare includ:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 503
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Deblocarea transversală favorizează și creșterea mandibulară.
- B Funcțiile aparatului dento-maxilar trebuie normalizate.
- C Deficitul transversal trebuie corectat.
- D Echilibrul ocluzal este un obiectiv.
- E Se urmărește armonizarea arcadelor.
15.Profilaxia compresiunii în primii ani de viață include:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 503
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Durata folosirii suzetei trebuie redusă.
- B Păstrarea zonei de sprijin contribuie la prevenție.
- C Obiceiurile vicioase trebuie decondiționate.
- D Profilaxia cariei și integritatea temporarilor sunt importante.
- E Tipul respirator se supraveghează și se favorizează respirația nazală.
16.În reeducarea funcțională interceptivă a compresiunii maxilare, ordinea propusă este:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 503
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) respirație, deglutiție, masticație, fonație
- Ierarhia începe cu respirația și se încheie cu fonația.
Capcanele
- a) Reeducarea respiratorie trebuie să preceadă celelalte etape.
- c) Ordinea este inversată față de ierarhia propusă.
- d) Fonația este abordată la final, nu inițial.
- e) Respirația nu este ultima etapă.
- A Reeducarea respiratorie trebuie să preceadă celelalte etape.
- B Ierarhia începe cu respirația și se încheie cu fonația.
- C Ordinea este inversată față de ierarhia propusă.
- D Fonația este abordată la final, nu inițial.
- E Respirația nu este ultima etapă.
17.Monitorizarea ortodontică periodică profilactică a copilului, în contextul compresiunii maxilare, este recomandată după vârsta de:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 503
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) 4 ani, la intervale de șase luni
- După patru ani se recomandă controlul la șase luni.
Capcanele
- a) Consultațiile sunt periodice.
- b) Monitorizarea trebuie să înceapă în copilărie.
- c) Profilaxia nu așteaptă vârsta adultă.
- d) Nu acesta este ritmul de monitorizare indicat.
- A Consultațiile sunt periodice.
- B Monitorizarea trebuie să înceapă în copilărie.
- C Profilaxia nu așteaptă vârsta adultă.
- D Nu acesta este ritmul de monitorizare indicat.
- E După patru ani se recomandă controlul la șase luni.
18.Limita superioară prepubertară menționată pentru inițierea tratamentului interceptiv al compresiunii maxilare este aproximativ:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 503
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Pentru băieți este menționată limita de 12-13 ani.
- B Pentru limita superioară la băieți este menționat intervalul 12-13 ani.
- C Perioada prepubertară este situată orientativ la 10-11 ani pentru fete.
- D Limita prepubertară pentru fete este de 10-11 ani, nu de 16-18 ani.
- E Limita superioară este prepubertară, nu obligatoriu după pubertate.
19.Reeducarea deglutiției include:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 504
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, D, E
- A Exercițiile se practică zilnic și repetat.
- B Obiceiurile de interpoziție trebuie decondiționate.
- C Motilitatea linguală poate fi antrenată.
- D Modelul corect trebuie conștientizat și repetat.
- E Poziția de repaus corectă este una dintre etape.
20.Elemente cu acțiune funcțională care pot completa reeducarea linguală sunt:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 2, pag. 504
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, D
- A Pensa de extracție nu este un aparat de reeducare linguală.
- B Obturațiile radiculare nu sunt elementele funcționale descrise.
- C Scutul lingual poate completa metodele active.
- D Anvelopa linguală nocturnă este un alt element descris.
- E Sunt necesare elemente cu rol funcțional lingual.
← pag. 497-500pag. 504-508 →Ortodonție și ortopedie dento-facială
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.