Odontoterapie (pag. 9-13)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 9-13). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.În privința compoziției chimice globale, comparativ cu smalțul, dentina:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 9.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Este mai săracă în substanțe minerale și mai bogată în substanță organică și apă.
- Compoziția dentinară cuprinde mai puține minerale, dar mai multă substanță organică și apă decât cea a smalțului.
Capcanele
- a) Dentina are mai puține substanțe minerale și mai multă apă decât smalțul.
- c) Valorile globale sunt de aproximativ 67% substanță minerală și 13% apă.
- d) Substanța organică reprezintă aproximativ 20%, iar apa aproximativ 13%.
- e) Proporția substanței organice este de aproximativ zece ori mai mare în dentină decât în smalț.
- A Dentina are mai puține substanțe minerale și mai multă apă decât smalțul.
- B Compoziția dentinară cuprinde mai puține minerale, dar mai multă substanță organică și apă decât cea a smalțului.
- C Valorile globale sunt de aproximativ 67% substanță minerală și 13% apă.
- D Substanța organică reprezintă aproximativ 20%, iar apa aproximativ 13%.
- E Proporția substanței organice este de aproximativ zece ori mai mare în dentină decât în smalț.
2.Mantaua dentinară este caracterizată prin:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 9.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Localizare imediat sub smalț și grosime de 7-30 μm
- Mantaua dentinară ocupă periferia dentinei, imediat sub smalț, având grosimea de 7-30 μm.
Capcanele
- b) Este depusă de odontoblaști nepolarizați.
- c) Mantaua nu prezintă canalicule dentinare sau prelungiri Tomes.
- d) Concavitățile sunt orientate spre smalț.
- e) Mantaua este un strat hipomineralizat, cu grad de mineralizare scăzut.
- A Mantaua dentinară ocupă periferia dentinei, imediat sub smalț, având grosimea de 7-30 μm.
- B Este depusă de odontoblaști nepolarizați.
- C Mantaua nu prezintă canalicule dentinare sau prelungiri Tomes.
- D Concavitățile sunt orientate spre smalț.
- E Mantaua este un strat hipomineralizat, cu grad de mineralizare scăzut.
3.În privința mantalei dentinare sau dentinei periferice, este corectă afirmația:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 9.
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Mineralizarea sa redusă favorizează extinderea laterală a cariei sub smalț
- Hipomineralizarea stratului subamelar permite extinderea în suprafață a cariei, mai ales la tineri.
Capcanele
- a) Conturul devine mai rectiliniu către colet.
- b) Mantaua este situată imediat sub smalț, la joncțiunea amelo-dentinară.
- c) Odontoblaștii nepolarizați formează o manta lipsită de prelungiri Tomes.
- d) Concavitățile mantalei sunt orientate spre smalț.
- A Conturul devine mai rectiliniu către colet.
- B Mantaua este situată imediat sub smalț, la joncțiunea amelo-dentinară.
- C Odontoblaștii nepolarizați formează o manta lipsită de prelungiri Tomes.
- D Concavitățile mantalei sunt orientate spre smalț.
- E Hipomineralizarea stratului subamelar permite extinderea în suprafață a cariei, mai ales la tineri.
4.Care afirmație caracterizează predentina de la limita dintre dentina propriu-zisă și pulpa dentară?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 11.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Prezintă fibrile de colagen paralele, provenite din țesutul pulpar.
- Fibrilele colagenice provin din țesutul pulpar și sunt dispuse paralel.
Capcanele
- a) Matricea extracelulară a predentinei este nemineralizată.
- c) Predentina este foarte îngustă la nivel radicular; coronar formează o bandă mai bine reprezentată.
- d) Grosimea coronară a predentinei este de 15-20 μm.
- e) Matricea predentinei cuprinde multă substanță fundamentală amorfă.
- A Matricea extracelulară a predentinei este nemineralizată.
- B Fibrilele colagenice provin din țesutul pulpar și sunt dispuse paralel.
- C Predentina este foarte îngustă la nivel radicular; coronar formează o bandă mai bine reprezentată.
- D Grosimea coronară a predentinei este de 15-20 μm.
- E Matricea predentinei cuprinde multă substanță fundamentală amorfă.
5.Referitor la grosimea cementului dinților erupți și aflați în funcțiune, este corectă afirmația:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 11.
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) La apex, grosimea stratului de cement este de 150-200 μm.
- Grosimea apicală de 150-200 μm reflectă distribuția neuniformă a cementului de-a lungul rădăcinii.
Capcanele
- a) La apex, cementul are 150-200 μm; valoarea de 20-60 μm este indicată pentru incisivii centrali superiori.
- b) După 70 de ani, valorile grosimii cementului se triplează.
- c) Depunerea cementului continuă pe parcursul întregii vieți, crescând grosimea stratului.
- e) Pentru incisivii centrali superiori sunt indicate valori de 20-60 μm, distincte de grosimea apicală.
- A La apex, cementul are 150-200 μm; valoarea de 20-60 μm este indicată pentru incisivii centrali superiori.
- B După 70 de ani, valorile grosimii cementului se triplează.
- C Depunerea cementului continuă pe parcursul întregii vieți, crescând grosimea stratului.
- D Grosimea apicală de 150-200 μm reflectă distribuția neuniformă a cementului de-a lungul rădăcinii.
- E Pentru incisivii centrali superiori sunt indicate valori de 20-60 μm, distincte de grosimea apicală.
6.Care caracteristici descriu aspectul fizic al cementului?5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 11.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Cementul are o nuanță gălbuie intermediară între smalț și dentină.
- B Absența translucidității conferă cementului aspectul mat.
- C Radioopacitatea cementului este inferioară celei a smalțului.
- D Cementul este lipsit de transluciditate, ceea ce explică aspectul său mat.
- E Cementul are radioopacitate mai mică decât dentina.
7.În privința organizării și întinderii cementului, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 11.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Cementul are origine mezenchimală și reunește componente organice și minerale.
- B Învelișul cementar radicular se întinde între joncțiunea smalț-cement și apex.
- C Cementul se prelungește și în debutul canalului radicular principal, precum și în canaliculele laterale.
- D Cementul este avascular, chiar dacă prezintă asemănări chimice cu osul.
- E Cementul nu are inervație proprie.
8.Propagarea rapidă a leziunii carioase prin cementul radicular este favorizată de:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 11.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Permeabilitatea crescută și mineralizarea redusă a cementului
- Permeabilitatea mare și mineralizarea mai mică facilitează invazia bacteriană rapidă.
Capcanele
- a) Cementul este mai permeabil decât celelalte țesuturi dure dentare.
- c) Cementul are o duritate mai mică decât smalțul și dentina.
- d) Stratul granular Tomes este mai puțin mineralizat, favorizând difuziunea.
- e) Ligamentele sunt orientate aproape în unghi drept pe suprafața radiculară.
- A Cementul este mai permeabil decât celelalte țesuturi dure dentare.
- B Permeabilitatea mare și mineralizarea mai mică facilitează invazia bacteriană rapidă.
- C Cementul are o duritate mai mică decât smalțul și dentina.
- D Stratul granular Tomes este mai puțin mineralizat, favorizând difuziunea.
- E Ligamentele sunt orientate aproape în unghi drept pe suprafața radiculară.
9.Care particularitate favorizează difuziunea bacteriană și evoluția rapidă a cariei în cement?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 11.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Prezența stratului granular Tomes cu mineralizare mai redusă
- Mineralizarea redusă a stratului granular Tomes contribuie la difuziunea bacteriană.
Capcanele
- b) Cementul este mai puțin rezistent la atacul acid.
- c) Permeabilitatea cementului este superioară celorlalte țesuturi dure dentare.
- d) Cementul este mai puțin dur decât dentina, iar invazia bacteriană este rapidă.
- e) Gradul mai mic de mineralizare, nu unul crescut, facilitează invazia.
- A Mineralizarea redusă a stratului granular Tomes contribuie la difuziunea bacteriană.
- B Cementul este mai puțin rezistent la atacul acid.
- C Permeabilitatea cementului este superioară celorlalte țesuturi dure dentare.
- D Cementul este mai puțin dur decât dentina, iar invazia bacteriană este rapidă.
- E Gradul mai mic de mineralizare, nu unul crescut, facilitează invazia.
10.Componenta minerală a cementului prezintă următoarele caracteristici:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 12.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Fosfații și carbonații de calciu sunt organizați în cristale aciculare de hidroxiapatită, cele mai mici dintre cele ale țesuturilor dure dentare.
- B Cementul concentrează fluorul mai mult decât celelalte țesuturi mineralizate ale organismului.
- C Magneziul se găsește în cement în cantitate mai mică decât în dentină.
- D Îmbătrânirea determină creșterea cristalinității fracțiunii minerale cementare.
- E Pe parcursul înaintării în vârstă, fracțiunea minerală cementară devine mai mineralizată.
11.Componenta organică a cementului se caracterizează prin:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 12.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Cementoblaștii secretă matricea fibrilară colagenică a componentei organice cementare.
- B Colagenul de tip I reprezintă aproximativ 90% din componenta organică și se agregă în fibrile și fibre.
- C Colagenul de tip III reprezintă aproximativ 5%, nu 90%, din componenta organică.
- D Colagenul de tip III este prezent în proporție de aproximativ 5%, sub forma fibrelor de reticulină.
- E Proporția de aproximativ 5% aparține colagenului de tip III; tipul I reprezintă aproximativ 90%.
12.Aspectul morfologic al cementului variază în raport cu următorii factori:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 12.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Vârsta este unul dintre factorii de variație a morfologiei cementare.
- B Solicitările din timpul funcției ocluzale influențează aspectul cementului.
- C Migrarea fiziologică dentară participă la variațiile morfologice ale cementului.
- D Stimulii ocluzali sunt implicați în variabilitatea morfologică a cementului.
- E Migrarea fiziologică este un factor de care depinde aspectul cementului.
13.Referitor la varietățile cementului radicular:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 12.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Cementul primar este acelular și se formează în cursul erupției
- Cementul primar este acelular, cu formare în timpul erupției.
Capcanele
- a) Cementul primar se formează în cursul erupției dintelui.
- b) Cementul afibrilar nu conține fibre de colagen.
- d) Cementul secundar se depune în straturi succesive după erupție.
- e) Cementul fibrilar conține atât fibre intrinseci, cât și extrinseci.
- A Cementul primar se formează în cursul erupției dintelui.
- B Cementul afibrilar nu conține fibre de colagen.
- C Cementul primar este acelular, cu formare în timpul erupției.
- D Cementul secundar se depune în straturi succesive după erupție.
- E Cementul fibrilar conține atât fibre intrinseci, cât și extrinseci.
14.În structura cementului radicular:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 17, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 12.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Cementul fibrilar conține fibre intrinseci și extrinseci
- Cementul fibrilar include fibre proprii și fibre provenite din ligamentul parodontal.
Capcanele
- a) Fibrele extrinseci provin din terminațiile fibrelor de colagen ale ligamentului parodontal.
- c) Cementul afibrilar nu conține fibre de colagen.
- d) Cementul primar este acelular.
- e) Fibrele intrinseci sunt sintetizate de cementoblaști.
- A Fibrele extrinseci provin din terminațiile fibrelor de colagen ale ligamentului parodontal.
- B Cementul fibrilar include fibre proprii și fibre provenite din ligamentul parodontal.
- C Cementul afibrilar nu conține fibre de colagen.
- D Cementul primar este acelular.
- E Fibrele intrinseci sunt sintetizate de cementoblaști.
15.În diferitele forme de hipercementoză, sunt corecte următoarele asocieri:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 117, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 13.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Hipercementoza senilă însoțește atrofia osoasă legată de vârstă; cementul celular nou depus micșorează spațiul parodontal.
- B În furcație, cantitatea excesivă de cement poate uni rădăcinile.
- C În forma senilă se depune cement celular, iar spațiul parodontal se îngustează.
- D După traumatisme, creșterea cementară poate fi neregulată și însoțită de cementiculi.
- E Excesul cementar interradicular poate suda rădăcinile, în loc să le separe.
16.La un dinte cu suprasolicitare masticatorie a parodonțiului de susținere apare hipercementoză funcțională. Care modificare îi este caracteristică?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 117, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 13.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Apariția unor aripioare cementare laterale, cu creșterea numărului ligamentelor înglobate.
- Suprasolicitarea masticatorie induce aripioare laterale de cement care cresc numărul ligamentelor înglobate.
Capcanele
- a) Depunerea laterală din hipercementoza funcțională înglobează un număr mai mare de ligamente.
- b) Hipercementoza funcțională produce tocmai prelungiri laterale ale cementului în spațiul periodontal.
- d) Hipercementoza funcțională descrisă este legată de suprasolicitare; infrasolicitarea constituie un context distinct.
- e) Reducerea fibrelor fixate radicular caracterizează hipercementoza din infrasolicitare, nu forma prin suprasolicitare.
- A Depunerea laterală din hipercementoza funcțională înglobează un număr mai mare de ligamente.
- B Hipercementoza funcțională produce tocmai prelungiri laterale ale cementului în spațiul periodontal.
- C Suprasolicitarea masticatorie induce aripioare laterale de cement care cresc numărul ligamentelor înglobate.
- D Hipercementoza funcțională descrisă este legată de suprasolicitare; infrasolicitarea constituie un context distinct.
- E Reducerea fibrelor fixate radicular caracterizează hipercementoza din infrasolicitare, nu forma prin suprasolicitare.
17.Printre funcțiile cementului se numără:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 117, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 13.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Ligamentele dento-alveolare se atașează pe substratul tisular oferit de cement.
- B Depunerea cementului contribuie la menținerea relațiilor ocluzale prin compensarea uzurii dentare.
- C Cementul permite repararea pierderilor radiculare produse de traumatisme, resorbție externă sau leziuni periapicale cronice.
- D Localizarea cementului pe suprafața radiculară îi conferă o funcție protectoare pentru rădăcină.
- E Cementul se depune permanent peste cementul îmbătrânit, contribuind la conservarea ligamentului alveolo-dentar.
Grile de exersare pe capitol
18.În comparație cu dentina intertubulară, dentina peritubulară prezintă:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 10
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Dentina peritubulară se diferențiază de cea intertubulară prin conținutul mai redus de colagen.
- B Cristalele de hidroxiapatită peritubulare sunt mai fine decât cele intertubulare.
- C Cristalele peritubulare sunt mai bogate în magneziu și carbonați.
- D Creșterea grosimii dentinei peritubulare îngustează canaliculele și poate produce obliterarea lor completă, adică scleroză dentinară.
- E Grosimea dentinei peritubulare crește cu vârsta sau după unele procedee restauratoare.
19.În privința depunerii și structurii dentinei secundare, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 10
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Depunerea dentinei secundare este un proces lent care continuă pe durata vitalității dentare.
- B Odontoblaștii din prima generație secretă posteruptiv predentina din care se formează dentina secundară.
- C Dentina secundară are mineralizare mai redusă și mai puține canalicule decât dentina primară.
- D Micșorarea camerei pulpare repoziționează odontoblaștii și accentuează curbura canaliculelor.
- E Formarea acestei dentine are loc după erupție și continuă fiziologic la dintele vital.
20.La restaurarea adezivă, umiditatea suprafeței dentinare rezultată prin secționarea canaliculelor:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 10
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Provine din fluidul extravazat și influențează calitatea adeziunii rășinii la dentină.
- Secționarea canaliculelor permite extravazarea fluidului, iar umiditatea astfel produsă influențează adeziunea rășinii.
Capcanele
- b) Umiditatea dentinară influențează calitatea adeziunii, chiar când provine din fluidul canalicular.
- c) Fluidul extravazează la suprafață după secționarea canaliculelor, deci nu rămâne integral în interiorul lor.
- d) La materialele adezive, umiditatea suprafeței dentinare are relevanță pentru calitatea legăturii cu rășina.
- e) Prezența fluidului canalicular și extravazarea lui explică umiditatea după instrumentare.
- A Secționarea canaliculelor permite extravazarea fluidului, iar umiditatea astfel produsă influențează adeziunea rășinii.
- B Umiditatea dentinară influențează calitatea adeziunii, chiar când provine din fluidul canalicular.
- C Fluidul extravazează la suprafață după secționarea canaliculelor, deci nu rămâne integral în interiorul lor.
- D La materialele adezive, umiditatea suprafeței dentinare are relevanță pentru calitatea legăturii cu rășina.
- E Prezența fluidului canalicular și extravazarea lui explică umiditatea după instrumentare.
← pag. 5-9pag. 13-18 →Odontoterapie
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.