Odontoterapie (pag. 5-9)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 5-9). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.În matricea organică a dentinei:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 9.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Proteinele care alcătuiesc fibrele de colagen reprezintă aproximativ 90% din matricea organică dentinară.
- B Fracțiunea proteică insolubilă noncolagenică reprezintă aproximativ 10% din matricea organică.
- C Keratina dentinară constituie fracțiunea insolubilă noncolagenică, distinctă de colagen.
- D Fracțiunea noncolagenică are rol în legarea calciului și în reglarea mineralizării dentinare.
- E Matricea colagenică dentinară este produsă prin secreția odontoblaștilor.
2.În privința traiectului canaliculelor dentinare, este corectă afirmația:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 9.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Urmează în general un traseu curb, în formă de S.
- Traiectul obișnuit este curb, în formă de S, cu excepții în anumite regiuni.
Capcanele
- a) Canaliculele au direcție divergentă dinspre pulpă spre periferia dentinei.
- c) Treimea apicală constituie o excepție de la traiectul obișnuit în S.
- d) Dentina din dreptul coarnelor pulpare constituie o altă excepție de la traiectul în S.
- e) În zona radiculară canaliculele ajung la joncțiunea cemento-dentinară; joncțiunea amelo-dentinară este limita coronară.
- A Canaliculele au direcție divergentă dinspre pulpă spre periferia dentinei.
- B Traiectul obișnuit este curb, în formă de S, cu excepții în anumite regiuni.
- C Treimea apicală constituie o excepție de la traiectul obișnuit în S.
- D Dentina din dreptul coarnelor pulpare constituie o altă excepție de la traiectul în S.
- E În zona radiculară canaliculele ajung la joncțiunea cemento-dentinară; joncțiunea amelo-dentinară este limita coronară.
3.Interfața neregulată dintre dentina secundară și cea terțiară influențează permeabilitatea astfel:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 9.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Interfața neregulată dintre cele două tipuri de dentină poate constitui o barieră de permeabilitate.
- B În unele situații, bariera poate face dentina afectată impermeabilă.
- C Lipsa frecventă a tubulilor la această interfață contribuie la rolul său de barieră.
- D Canaliculele dentinei primare nu traversează această interfață.
- E Lipsa continuității canaliculare explică scăderea permeabilității, nu o creștere obligatorie.
4.În privința calciului și fosforului din dentină, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 9.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Ponderea calciului din dentină este indicată în intervalul 28-35%.
- B Fosforul se găsește în proporție de aproximativ 13-17%.
- C Raportul calciu/fosfor este de aproximativ 2/1, nu invers.
- D Raportul scade odată cu vârsta, fiind mai mare până la 30 de ani.
- E Valorile sunt inversate: calciul are ponderea de 28-35%, iar fosforul de 13-17%.
Grile de exersare pe capitol
5.Perikymatiile de pe suprafața smalțului se caracterizează prin:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 5
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Dispunere sub forma unor șanțuri circulare paralele, mai ales la colet.
- Ele sunt șanțuri circulare paralele ale suprafeței amelare, evidente mai ales cervical.
Capcanele
- a) Perikymatiile sunt prezente mai ales în regiunea coletului, nu exclusiv la cuspizi.
- c) Orientarea lor este circulară, sub formă de șanțuri paralele între ele.
- d) Distanța dintre perikymatii este de aproximativ 60-120 μm, cu regularitate variabilă.
- e) Majoritatea striilor Retzius formează perikymatii când ajung la suprafața smalțului.
- A Perikymatiile sunt prezente mai ales în regiunea coletului, nu exclusiv la cuspizi.
- B Ele sunt șanțuri circulare paralele ale suprafeței amelare, evidente mai ales cervical.
- C Orientarea lor este circulară, sub formă de șanțuri paralele între ele.
- D Distanța dintre perikymatii este de aproximativ 60-120 μm, cu regularitate variabilă.
- E Majoritatea striilor Retzius formează perikymatii când ajung la suprafața smalțului.
6.Organizarea structurală în grosime a smalțului cuprinde:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 5
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A La interior există un strat de smalț aprismatic.
- B Stratul prismatic conține atât prisme, cât și substanța care le separă.
- C La exterior se găsește un al doilea strat aprismatic.
- D Organizarea include două straturi aprismatice, intern și extern.
- E Substanța interprismatică este o componentă a stratului prismatic.
7.Striațiile transversale ale prismelor de smalț se caracterizează prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 5
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Striațiile transversale sunt separate prin intervale de aproximativ 4-5 μm.
- B Aceste striații sunt perpendiculare pe axul lung al prismei.
- C Ritmul depunerii matricei și variațiile mineralizării reflectă activitatea metabolică diurnă și nocturnă.
- D Calcificarea insuficientă face striațiile mai evidente.
- E Aspectul lor include alternanța regulată a unor discuri întunecate și albicioase.
8.Referitor la orientarea liniilor de creștere Retzius în regiunile coronare, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 5
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A În regiunea cervicală, liniile au o orientare aproape perpendiculară pe axul lung dentar.
- B Traiectul oblic caracterizează jumătatea medie a coroanei.
- C Apropierea de suprafața ocluzală sau incizală se asociază cu orientarea verticală a liniilor.
- D Arcurile din zona cuspidiană urmăresc relieful dentinei subiacente.
- E La colet, orientarea este aproape perpendiculară, nu paralelă cu axul dintelui.
9.Numărul prismelor de smalț, în raport cu volumul coroanei dentare, se caracterizează prin:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 5
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Până la 12 milioane la molarii superiori.
- Molarii superiori pot conține până la 12 milioane de prisme, în concordanță cu volumul coronar mare.
Capcanele
- a) Coroanele voluminoase conțin un număr mai mare de prisme.
- b) Incisivii laterali inferiori au aproximativ 5 milioane de prisme.
- d) Valorile sunt inversate: molarii superiori au până la 12 milioane, iar incisivii laterali inferiori aproximativ 5 milioane.
- e) Numărul prismelor diferă cu volumul coroanei dentare.
- A Coroanele voluminoase conțin un număr mai mare de prisme.
- B Incisivii laterali inferiori au aproximativ 5 milioane de prisme.
- C Molarii superiori pot conține până la 12 milioane de prisme, în concordanță cu volumul coronar mare.
- D Valorile sunt inversate: molarii superiori au până la 12 milioane, iar incisivii laterali inferiori aproximativ 5 milioane.
- E Numărul prismelor diferă cu volumul coroanei dentare.
10.La examinarea microscopică a unui dinte secționat longitudinal, striile Hunter-Schreger:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 6
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Ondulațiile prismelor determină secționarea în planuri diferite și alternanța optică a benzilor.
- B Parazoniile sunt benzile clare, asociate unei suprafețe mai mari de secționare longitudinală.
- C Diazoniile sunt benzile întunecoase, corespunzătoare secționării pe o latură a curburii transversale.
- D Fenomenul rezultă din ondulațiile orizontale ale prismelor, nu dintr-un traseu complet rectiliniu.
- E Suprafața secționată este mai mare pentru parazonii și mai mică pentru diazonii.
11.Smalțul nodos se caracterizează prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 6
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Întrepătrunderea fasciculelor cu traiect neregulat lângă dentină produce aspectul nodos.
- B Această organizare crește rezistența prismelor față de presiunile aplicate.
- C Întrepătrunderea prismelor se opune desprinderii lor sub presiunea instrumentelor de mână.
- D Smalțul nodos apare în zone funcționale, inclusiv ocluzal și incizal, precum și în apropierea coletului.
- E Întrepătrunderea fasciculelor prismatice este caracteristica organizării nodose.
12.Modificările smalțului asociate înaintării în vârstă includ:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 6
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Uzura de suprafață poate îndepărta o parte sau întregul strat aprismatic extern.
- B Smalțul subțiat prin funcție lasă să transpară dentina subiacentă.
- C Coloranții alimentari sau medicamentoși pot fi încorporați în structura smalțului și îi modifică aspectul.
- D Înaintarea în vârstă se asociază cu reducerea permeabilității smalțului.
- E Funcția masticatorie produce uzură și subțiere, inclusiv pierderea smalțului aprismatic extern.
13.În timpul instrumentării unei leziuni carioase, pătrunderea din smalț în dentină poate fi recunoscută prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 7
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Dentina expusă are un aspect mai mat decât smalțul lucios.
- B Dentina este mai puțin dură decât smalțul, astfel încât rezistența tactilă scade.
- C Colorația mai galbenă contribuie la recunoașterea dentinei în timpul instrumentării.
- D Duritatea mai redusă face instrumentarul mai eficient și tehnica de lucru mai facilă.
- E Trecerea în dentină se asociază cu pierderea aspectului lucios caracteristic smalțului.
14.Pentru dentina dinților permanenți, care asociere dintre regiune și grosime este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 7
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Apex: 1-3 mm.
- La apex dentina se subțiază, având grosimea de 1-3 mm.
Capcanele
- a) La colet grosimea dentinei este de 3-4 mm.
- c) În dreptul suprafețelor ocluzale ale molarilor și premolarilor dentina măsoară 3-7 mm.
- d) În dreptul marginilor incizale grosimea dentinei este de 3-5 mm.
- e) La nivel radicular dentina are grosimea de 3-5 mm.
- A La colet grosimea dentinei este de 3-4 mm.
- B La apex dentina se subțiază, având grosimea de 1-3 mm.
- C În dreptul suprafețelor ocluzale ale molarilor și premolarilor dentina măsoară 3-7 mm.
- D În dreptul marginilor incizale grosimea dentinei este de 3-5 mm.
- E La nivel radicular dentina are grosimea de 3-5 mm.
15.În cursul senescenței dentinare, modificarea culorii se asociază cu:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 7
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Mineralizarea canaliculelor face parte din senescența dentinară.
- B Senescența determină reducerea, nu creșterea transparenței.
- C Dentina devine mai închisă la culoare, cu nuanță galben intens.
- D Reducerea transparenței însoțește mineralizarea canaliculară asociată îmbătrânirii.
- E Îmbătrânirea produce închiderea culorii dentinare, nu albirea ei.
16.Care afirmație descrie corect formarea și acoperirea dentinei?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 7
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Se formează prin mineralizarea matricei odontoblastice și este acoperită coronar de smalț.
- Odontoblaștii elaborează matricea care se mineralizează, iar smalțul acoperă dentina coronară.
Capcanele
- a) Matricea dentinară este secretată de odontoblaști, iar învelișul radicular este cementul.
- c) Dentina se extinde pe întreaga lungime a dintelui, inclusiv radicular.
- d) Smalțul acoperă dentina coronară, iar cementul pe cea radiculară.
- e) Matricea din care se formează dentina este elaborată de odontoblaști.
- A Matricea dentinară este secretată de odontoblaști, iar învelișul radicular este cementul.
- B Odontoblaștii elaborează matricea care se mineralizează, iar smalțul acoperă dentina coronară.
- C Dentina se extinde pe întreaga lungime a dintelui, inclusiv radicular.
- D Smalțul acoperă dentina coronară, iar cementul pe cea radiculară.
- E Matricea din care se formează dentina este elaborată de odontoblaști.
17.Comparativ cu smalțul, dentina prezintă conductibilitate:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 7
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Termică mai mare și electrică mai mare.
- Dentina este mai bună conducătoare de căldură și electricitate decât smalțul.
Capcanele
- a) Dentina conduce atât căldura, cât și electricitatea mai bine decât smalțul.
- b) Conductibilitatea termică mai mare se asociază și cu o conductibilitate electrică mai mare.
- c) Conductibilitatea electrică mai mare este însoțită de o conductibilitate termică mai mare.
- d) Există o diferență între cele două țesuturi, ambele forme de conductibilitate fiind mai mari în dentină.
- A Dentina conduce atât căldura, cât și electricitatea mai bine decât smalțul.
- B Conductibilitatea termică mai mare se asociază și cu o conductibilitate electrică mai mare.
- C Conductibilitatea electrică mai mare este însoțită de o conductibilitate termică mai mare.
- D Există o diferență între cele două țesuturi, ambele forme de conductibilitate fiind mai mari în dentină.
- E Dentina este mai bună conducătoare de căldură și electricitate decât smalțul.
18.Referitor la variațiile regionale ale permeabilității dentinare, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 8
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A În apropierea pulpei diametrul canaliculelor crește, favorizând permeabilitatea și transmiterea promptă a durerii.
- B Dentina radiculară este mai puțin permeabilă decât dentina cervicală, având mai puține canalicule.
- C Permeabilitatea dentinei coronare este crescută în dreptul coarnelor pulpare față de centrul ocluzal.
- D Dentina suprafețelor proximale este mai permeabilă decât cea ocluzală.
- E Diametrul canaliculelor crește spre camera pulpară, nu scade.
19.Referitor la efectul detritusului dentinar remanent asupra permeabilității dentinare, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 8
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Detritusul rezultat prin instrumentare formează dopuri care obturează canaliculele pentru un timp limitat.
- B Dopurile reduc parțial deplasarea fluidului dentinar.
- C Obliterarea este temporară, iar aciditatea poate duce la dispariția dopurilor.
- D Un pH acid în biofilm sau salivă determină dispariția dopurilor intracanalare.
- E Prezența dopurilor introduce un obstacol în calea mișcării fluidului.
20.Depresibilitatea dentinei are semnificație funcțională deoarece:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 8
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Permite ușoare deprimări care amortizează șocurile transmise smalțului.
- Elasticitatea dentinei permite ușoare deprimări și amortizează solicitările smalțului supraiacent.
Capcanele
- b) Dentina prezintă un grad de elasticitate, deci nu este complet rigidă.
- c) Amortizarea realizată de dentină contribuie la stabilitatea morfologică a smalțului.
- d) Rolul depresibilității este amortizarea, nu amplificarea șocurilor masticatorii.
- e) Dentina participă la amortizare prin elasticitate și prin capacitatea de ușoară deprimare.
- A Elasticitatea dentinei permite ușoare deprimări și amortizează solicitările smalțului supraiacent.
- B Dentina prezintă un grad de elasticitate, deci nu este complet rigidă.
- C Amortizarea realizată de dentină contribuie la stabilitatea morfologică a smalțului.
- D Rolul depresibilității este amortizarea, nu amplificarea șocurilor masticatorii.
- E Dentina participă la amortizare prin elasticitate și prin capacitatea de ușoară deprimare.
← pag. 1-5pag. 9-13 →Odontoterapie
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.