Odontoterapie (pag. 1-5)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 1-5). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Persistența tecii epiteliale Hertwig în regiunea coletului dentar poate determina:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 168, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 2.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Împiedicarea contactului dentină-folicul și absența locală a cementului.
- Fără contactul dentinei cu foliculul dentar nu se formează cement local, iar dentina rămâne descoperită.
Capcanele
- a) Teaca persistentă împiedică apropierea foliculului dentar de dentina radiculară.
- b) Cementul nu se formează în zona unde teaca împiedică acest contact.
- d) Persistența tecii poate lăsa dentină neacoperită, nu impune suprapunerea cementului peste smalț.
- e) Blocarea contactului cu foliculul explică tocmai lipsa formării cementului în acea zonă.
- A Teaca persistentă împiedică apropierea foliculului dentar de dentina radiculară.
- B Cementul nu se formează în zona unde teaca împiedică acest contact.
- C Fără contactul dentinei cu foliculul dentar nu se formează cement local, iar dentina rămâne descoperită.
- D Persistența tecii poate lăsa dentină neacoperită, nu impune suprapunerea cementului peste smalț.
- E Blocarea contactului cu foliculul explică tocmai lipsa formării cementului în acea zonă.
2.Dintre rolurile funcționale ale smalțului dentar fac parte:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 168, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 2.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Grosimea smalțului contribuie la neutralizarea parțială a solicitărilor masticatorii.
- B Configurația neregulată a smalțului participă activ la triturarea și tăierea alimentelor.
- C Dispozitivul de susținere preia o mare parte a presiunilor, pe care le repartizează arcadei și osului maxilar.
- D Forma suprafețelor de smalț favorizează și formarea bolului alimentar.
- E Smalțul favorizează apucarea alimentelor, alături de celelalte funcții ale procesării lor.
3.În regiunea coletului dentar sunt caracteristice:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 168, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 2.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Smalțul cervical este foarte subțire și are prisme puține, atipice și fragile.
- B Particularitățile dentinei și cementului cervical determină un strat hibrid inferior și relativ subțire.
- C Diametrul canaliculelor cervicale este redus față de cel din dentina coronară.
- D Cementul este acelular, iar retenția obținută pentru restaurările adezive este insuficientă.
- E Dentina cervicală prezintă mai puține canalicule decât dentina coronară.
4.Referitor la particularitățile structurale și adezive ale coletului dentar:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 168, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 2.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Prismele cervicale sunt puține, atipice și foarte fragile.
- B Dentina cervicală are un număr redus de canalicule fără ramificații.
- C Cementul acelular și particularitățile dentinei reduc calitatea stratului hibrid.
- D Numărul canaliculelor este mai mic în regiunea coletului.
- E Stratul hibrid subțire și inferior nu oferă suficientă retenție materialelor adezive.
Grile de exersare pe capitol
5.Referitor la originea țesuturilor care alcătuiesc dintele și aparatul său de susținere, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 1
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Smalțul are origine ectodermică și este produs de celule epiteliale diferențiate.
- B Epiteliul gingival derivă din ectoderm, asemenea smalțului.
- C Dentina se formează din mezenchimul diferențiat.
- D Pulpa dentară aparține țesuturilor de origine mezenchimală.
- E Cementul provine din mezenchim, alături de dentină și țesutul pulpar.
6.În ceea ce privește grosimea smalțului în diferite regiuni coronare, este corectă asocierea:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 1
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Cuspizii premolarilor: 2,3-2,5 mm.
- Smalțul cuspizilor premolarilor are grosimea de 2,3-2,5 mm.
Capcanele
- a) La cuspizii molarilor smalțul măsoară 2,5-3 mm; valoarea de 0,2 mm caracterizează coletul incisivilor laterali.
- c) La marginea incizală a frontalilor grosimea smalțului este de aproximativ 2 mm.
- d) Smalțul de la coletul incisivilor laterali este foarte subțire, de aproximativ 0,2 mm.
- e) Grosimea smalțului cuspizilor molarilor este de 2,5-3 mm, depășind intervalul propus.
- A La cuspizii molarilor smalțul măsoară 2,5-3 mm; valoarea de 0,2 mm caracterizează coletul incisivilor laterali.
- B Smalțul cuspizilor premolarilor are grosimea de 2,3-2,5 mm.
- C La marginea incizală a frontalilor grosimea smalțului este de aproximativ 2 mm.
- D Smalțul de la coletul incisivilor laterali este foarte subțire, de aproximativ 0,2 mm.
- E Grosimea smalțului cuspizilor molarilor este de 2,5-3 mm, depășind intervalul propus.
7.Odontonul reprezintă complexul morfofuncțional alcătuit din:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 1
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Dinte, conținutul spațiului periodontal și osul alveolar înconjurător.
- Dintele, structurile din spațiul periodontal și osul alveolar formează împreună odontonul.
Capcanele
- b) Cele trei țesuturi dure alcătuiesc componenta dură a dintelui, nu întregul odonton.
- c) Conținutul spațiului periodontal participă la alcătuirea odontonului.
- d) Dintele este elementul specific al odontonului și nu poate fi exclus din acesta.
- e) Osul alveolar din jurul dintelui este o componentă a odontonului.
- A Dintele, structurile din spațiul periodontal și osul alveolar formează împreună odontonul.
- B Cele trei țesuturi dure alcătuiesc componenta dură a dintelui, nu întregul odonton.
- C Conținutul spațiului periodontal participă la alcătuirea odontonului.
- D Dintele este elementul specific al odontonului și nu poate fi exclus din acesta.
- E Osul alveolar din jurul dintelui este o componentă a odontonului.
8.Referitor la complexul pulpo-dentinar și semnificația sa funcțională, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 1
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Pulpa și dentina aflată deasupra ei formează o unitate funcțională.
- B Complexul contribuie esențial la păstrarea vitalității pulpei în fața agresiunilor externe.
- C Componenta dură a complexului este dentina, nu cementul.
- D Între pulpă și dentină există o relație definită atât structural, cât și funcțional.
- E Funcția de apărare privește vitalitatea pulpară.
9.Referitor la producerea și maturarea smalțului dentar, este corectă afirmația:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 1
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Este produs prin activitatea ameloblastelor, iar forma matură conține peste 95% substanță minerală.
- Ameloblastele sintetizează smalțul, care ajunge la un conținut mineral mai mare de 95% la maturitate.
Capcanele
- b) Celulele producătoare ale smalțului sunt ameloblastele, numite și adamantoblaste.
- c) Proporția minerală a smalțului matur depășește 95%, nu se situează sub jumătate din compoziție.
- d) Produsul matur al adamantoblastelor este intens mineralizat, cu peste 95% substanță minerală.
- e) Denumirile ameloblast și adamantoblast sunt sinonime pentru aceeași celulă producătoare de smalț.
- A Ameloblastele sintetizează smalțul, care ajunge la un conținut mineral mai mare de 95% la maturitate.
- B Celulele producătoare ale smalțului sunt ameloblastele, numite și adamantoblaste.
- C Proporția minerală a smalțului matur depășește 95%, nu se situează sub jumătate din compoziție.
- D Produsul matur al adamantoblastelor este intens mineralizat, cu peste 95% substanță minerală.
- E Denumirile ameloblast și adamantoblast sunt sinonime pentru aceeași celulă producătoare de smalț.
10.Organizarea structurală a dintelui cuprinde:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 1
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Smalțul, dentina și cementul alcătuiesc componenta dură a dintelui.
- B Pulpa dentară constituie structura moale a dintelui.
- C Țesuturile dure prezintă grade diferite de mineralizare, compoziție chimică și proprietăți fizice.
- D Cementul aparține țesuturilor dure, alături de smalț și dentină.
- E Diversitatea compoziției și a proprietăților fizice caracterizează țesuturile dure dentare.
11.În alegerea instrumentarului pentru intervențiile asupra smalțului și a materialului restaurator, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 3
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Instrumentarea eficientă a smalțului impune un instrument cu duritate cel puțin egală cu a țesutului prelucrat.
- B Forma exterioară, structura și turația contribuie la obținerea capacității abrazive necesare.
- C O duritate inferioară celei a smalțului nu îndeplinește cerința minimă pentru instrumentare.
- D Alegerea restaurării ține cont de duritatea smalțului antagonist, pentru a evita uzura sa patologică.
- E Duritatea smalțului este relevantă atât pentru instrumentar, cât și pentru selectarea materialului restaurator.
12.Pentru restaurarea fizionomică a suprafeței vestibulare a unui dinte anterior, variațiile optice ale smalțului impun:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 3
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Alegerea diferențiată a culorii în funcție de zona restaurată.
- Selectarea nuanței trebuie adaptată culorii și translucidității specifice fiecărei zone vestibulare.
Capcanele
- a) Culoarea și transluciditatea diferă între zone, ceea ce justifică selectarea diferențiată a nuanțelor.
- b) Smalțul normal este translucid, proprietate esențială pentru rezultatul estetic.
- d) Culoarea dentinei subiacente contribuie la aspectul optic al smalțului translucid.
- e) Vârsta pacientului influențează caracteristicile de culoare ale smalțului.
- A Culoarea și transluciditatea diferă între zone, ceea ce justifică selectarea diferențiată a nuanțelor.
- B Smalțul normal este translucid, proprietate esențială pentru rezultatul estetic.
- C Selectarea nuanței trebuie adaptată culorii și translucidității specifice fiecărei zone vestibulare.
- D Culoarea dentinei subiacente contribuie la aspectul optic al smalțului translucid.
- E Vârsta pacientului influențează caracteristicile de culoare ale smalțului.
13.Rezistența mecanică a smalțului este favorizată de următoarele caracteristici:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 3
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Conținutul mineral ridicat contribuie la rezistența smalțului.
- B Organizarea prismelor și a substanței dintre ele participă la comportamentul mecanic al smalțului.
- C Curbura prismelor permite o anumită reziliență și limitează fracturarea la șocuri ocluzale.
- D Rezistența depinde în egală măsură de complexitatea structurii și de mineralizare.
- E Mineralele au o contribuție importantă la rezistența smalțului.
14.Transmiterea excitațiilor din mediul oral prin smalț către profunzime este favorizată de:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 3
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, E
- A Hipoplaziile constituie imperfecțiuni structurale care facilitează transmiterea excitațiilor.
- B Displaziile reduc eficiența barierei izolatoare a smalțului.
- C În șanțuri și fosete, stratul subțire favorizează transmiterea excitațiilor în profunzime.
- D Smalțul sănătos izolează față de excitații fizice, chimice și electrice.
- E La colet, grosimea mică a smalțului facilitează trecerea excitațiilor spre țesuturile profunde.
15.În privința distribuției durității smalțului, este corectă afirmația:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 3
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Duritatea maximă se găsește pe suprafețele ocluzale ale molarilor și premolarilor.
- Smalțul ocluzal al molarilor și premolarilor prezintă duritatea cea mai mare.
Capcanele
- a) Straturile profunde se numără printre zonele cu duritate minimă.
- b) Suprafețele proximale prezintă o duritate mai mică, nu maximă.
- d) Duritatea este variabilă topografic, cu valori mai mici în profunzime și mai mari ocluzal.
- e) La molari, suprafața ocluzală reprezintă o zonă de duritate maximă.
- A Straturile profunde se numără printre zonele cu duritate minimă.
- B Suprafețele proximale prezintă o duritate mai mică, nu maximă.
- C Smalțul ocluzal al molarilor și premolarilor prezintă duritatea cea mai mare.
- D Duritatea este variabilă topografic, cu valori mai mici în profunzime și mai mari ocluzal.
- E La molari, suprafața ocluzală reprezintă o zonă de duritate maximă.
16.În prepararea cavităților, care afirmație despre smalțul lipsit de suport dentinar este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 3
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Se poate fractura sub presiunile masticatorii, inclusiv în preparațiile cervicale.
- Riscul privește preparațiile ocluzale, proximale și cervicale, unde smalțul este foarte subțire.
Capcanele
- a) Absența susținerii dentinare permite fracturarea smalțului sub solicitări masticatorii.
- c) Importanța suportului dentinar nu este limitată la preparațiile ocluzale.
- d) Smalțul nesusținut este vulnerabil și în alte localizări, inclusiv ocluzal și cervical.
- e) Smalțul cervical este foarte subțire, ceea ce face relevantă protejarea suportului său dentinar.
- A Absența susținerii dentinare permite fracturarea smalțului sub solicitări masticatorii.
- B Riscul privește preparațiile ocluzale, proximale și cervicale, unde smalțul este foarte subțire.
- C Importanța suportului dentinar nu este limitată la preparațiile ocluzale.
- D Smalțul nesusținut este vulnerabil și în alte localizări, inclusiv ocluzal și cervical.
- E Smalțul cervical este foarte subțire, ceea ce face relevantă protejarea suportului său dentinar.
17.După erupția dentară, preluarea sau cedarea microelementelor de către smalț se realizează prin:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 4
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Difuziune sau schimb ionic cu saliva și componentele alimentare.
- Smalțul erupt schimbă microelemente prin difuziune și schimburi ionice cu saliva sau alimentele.
Capcanele
- a) După definitivarea mineralizării, schimburile de microelemente nu sunt asigurate prin secreție ameloblastică.
- c) Smalțul matur este considerat lipsit de metabolism propriu, deși rămâne permeabil.
- d) Schimburile posteruptive au loc prin mecanisme fizico-chimice, nu prin înlocuirea celulară a prismelor.
- e) Sângele furnizează microelemente în etapa de formare prin intermediul ameloblastelor; posteruptiv schimburile sunt cu mediul oral.
- A După definitivarea mineralizării, schimburile de microelemente nu sunt asigurate prin secreție ameloblastică.
- B Smalțul erupt schimbă microelemente prin difuziune și schimburi ionice cu saliva sau alimentele.
- C Smalțul matur este considerat lipsit de metabolism propriu, deși rămâne permeabil.
- D Schimburile posteruptive au loc prin mecanisme fizico-chimice, nu prin înlocuirea celulară a prismelor.
- E Sângele furnizează microelemente în etapa de formare prin intermediul ameloblastelor; posteruptiv schimburile sunt cu mediul oral.
18.Care afirmație despre examinarea radiologică a smalțului este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 4
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Demineralizarea smalțului poate fi diagnosticată și în lipsa unei cavități evidente clinic.
- Examenul radiologic poate evidenția demineralizări înainte de apariția unei leziuni cavitare observabile clinic.
Capcanele
- a) Smalțul are radioopacitate mai mare decât cementul.
- c) Examenul radiologic contribuie la identificarea cariilor secundare marginale la interfața dinte-restaurare.
- d) Radioopacitatea smalțului o depășește pe cea a osului și a dentinei.
- e) Modificările de mineralizare pot fi diagnosticate radiologic și în stadiul necavitar.
- A Smalțul are radioopacitate mai mare decât cementul.
- B Examenul radiologic poate evidenția demineralizări înainte de apariția unei leziuni cavitare observabile clinic.
- C Examenul radiologic contribuie la identificarea cariilor secundare marginale la interfața dinte-restaurare.
- D Radioopacitatea smalțului o depășește pe cea a osului și a dentinei.
- E Modificările de mineralizare pot fi diagnosticate radiologic și în stadiul necavitar.
19.În componenta minerală a smalțului, fluorapatita:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 4
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Reprezintă aproximativ 3% și este mai puțin solubilă în acizi organici decât hidroxiapatita.
- Fluorapatita constituie aproximativ 3% din componenta minerală și este mai rezistentă la dizolvarea în acizi organici.
Capcanele
- a) Ponderea de aproximativ 90% revine fosfaților de calciu sub formă de hidroxiapatită; fluorapatita este mai puțin solubilă.
- b) Ponderea de aproximativ 3% este corectă, dar fluorapatita se dizolvă mai greu în acizii organici.
- c) Fluorapatita reprezintă aproximativ 3%, cu solubilitate mai mică decât hidroxiapatita.
- e) Hidroxiapatita rămâne forma predominantă a componentei minerale a smalțului.
- A Ponderea de aproximativ 90% revine fosfaților de calciu sub formă de hidroxiapatită; fluorapatita este mai puțin solubilă.
- B Ponderea de aproximativ 3% este corectă, dar fluorapatita se dizolvă mai greu în acizii organici.
- C Fluorapatita reprezintă aproximativ 3%, cu solubilitate mai mică decât hidroxiapatita.
- D Fluorapatita constituie aproximativ 3% din componenta minerală și este mai rezistentă la dizolvarea în acizi organici.
- E Hidroxiapatita rămâne forma predominantă a componentei minerale a smalțului.
20.În privința dimensiunilor prismelor de smalț, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 5
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Prismele au un diametru mediu cuprins între 4 și 8 μm.
- B Diametrul este mai mic spre dentină și mai mare la suprafața smalțului.
- C Grosimea redusă a smalțului cervical se asociază cu prisme mai scurte decât cele cuspidiene.
- D Traiectul curb face ca lungimea prismei să fie mai mare decât grosimea smalțului străbătut.
- E Lungimea variază în raport cu grosimea smalțului, fiind diferită la colet și la cuspizi.
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.