Herniile peretelui abdominal (Lawrence, cap. 11, pag. 125-130)
12 grile originale la herniile peretelui abdominal, după Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ediția a 6-a, 2021 (pag. 125-130). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.La primul pacient se confirmă un defect herniar pe linia mediană, deasupra ombilicului; nu a suferit operații abdominale. La al doilea, defectul este în cicatricea unei incizii laterale pentru rezecția unei tumori intestinale, singura operație abdominală din antecedente. Care afirmații despre clasificarea acestor defecte sunt corecte?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Defectul median fără operație anterioară este ventral primar. Cel din cicatrice este incizional, chiar dacă se află lateral; simpla existență a unei operații intestinale nu îl transformă în recidivă după herniorafie.
- A Un defect median supraombilical fără legătură cu o incizie anterioară se încadrează la hernie ventrală primară.
- B Un defect apărut în cicatricea unei incizii abdominale anterioare este o hernie incizională.
- C O hernie incizională poate apărea și într-o cicatrice laterală a peretelui abdominal.
- D Hernia ombilicală are defectul la nivelul ombilicului; un defect median deasupra lui este supraombilical.
- E Recidiva herniară presupune o hernie tratată anterior; operația intestinală explică o hernie incizională, fără să o facă recidivă.
2.La o pacientă cu disconfort în cadranul inferior lateral, evaluarea identifică o hernie Spiegel, deși examenul de suprafață nu evidențiază o proeminență clară. Ce particularități anatomice explică această prezentare?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Hernia Spiegel poate rămâne sub straturile anterioare păstrate, astfel încât proeminența externă să lipsească.
- A Hernia Spiegel implică elementele posterioare ale peretelui.
- B Hernia poate să nu producă o proeminență palpabilă evidentă.
- C Localizarea caracteristică este în cadranul inferior drept sau stâng.
- D Lipsa proeminenței nu exclude defectul posterior.
- E Traversarea tuturor straturilor anterioare nu este obligatorie.
3.Un bărbat observă o bombare pe linia mediană superioară când își încordează abdomenul; evaluarea arată linie albă lărgită și depărtarea drepților, fără defect parietal. Care interpretare este susținută?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Este un diastazis al drepților, fără riscul de încarcerare al unei hernii adevărate.
- Absența defectului diferențiază diastazisul de hernie și explică lipsa riscului de încarcerare sau strangulare.
Capcanele
- b) Separarea drepților fără defect nu demonstrează hernie încarcerată.
- c) Bombarea izolată prin diastazis nu confirmă strangularea.
- d) Lipsa defectului susține diastazisul, nu un sac herniar blocat.
- e) Nu orice proeminență la efort necesită prevenția chirurgicală a strangulării.
- A Este diastazis, fără orificiu herniar care să încarcereze conținutul.
- B Separarea drepților fără defect nu demonstrează hernie încarcerată.
- C Bombarea izolată prin diastazis nu confirmă strangularea.
- D Lipsa defectului susține diastazisul, nu un sac herniar blocat.
- E Nu orice proeminență la efort necesită prevenția chirurgicală a strangulării.
4.O hernie recent încarcerată a fost redusă de un medic experimentat la un pacient stabil; imediat după reducere, echipa discută dacă îl poate trimite acasă. Ce argumente susțin continuarea supravegherii?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Reducerea nu certifică viabilitatea conținutului; supravegherea permite recunoașterea ischemiei persistente sau a infarctizării.
- A Reducerea nu dovedește viabilitatea organelor.
- B Ediția prescrisă recomandă internare și monitorizare după reducere.
- C Conținutul redus poate fi fost strangulat înaintea reducerii.
- D Dispariția proeminenței nu anulează consecințele ischemiei.
- E Infarctizarea după reducere poate necesita explorare.
5.Un pacient cu o tumefacție pe cicatricea abdominală a avut anterior dehiscență fascială, infecție a plăgii și o stomă ulterior închisă; echipa pregătește repararea defectului. Ce elemente ale istoricului sunt relevante pentru evaluare?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, E
- Dehiscența fascială este inclusă printre factorii de risc ai herniei incizionale. Infecția postoperatorie de plagă crește acest risc. Istoricul de stomă poate determina defecte care influențează modalitatea de reparare. Analiza documentelor de externare și a protocoalelor operatorii este utilă în acest context.
- A Dehiscența fascială anterioară este factor de risc pentru hernia incizională.
- B Infecția postoperatorie veche a plăgii este pertinentă.
- C Fosta stomă poate lăsa un defect parietal relevant pentru reparare.
- D Închiderea stomei nu exclude un defect la acel nivel.
- E Documentele operatorii vechi ajută la înțelegerea anatomiei și intervențiilor.
6.Un pacient cu stomă și plasă abdominală implantată anterior are o hernie ale cărei margini și dimensiuni nu pot fi stabilite prin palpare; chirurgul pregătește intervenția. Ce evaluare este indicată pentru cartografierea defectului și a structurilor implicate?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Tomografie computerizată abdominală.
- CT arată poziția, dimensiunea, organele implicate, stoma și protezele anterioare.
Capcanele
- a) Cicatricea cutanată nu stabilește exclusiv dimensiunea defectului fascial.
- c) Dimensiunea inciziei nu poate fi presupusă identică defectului actual.
- d) Alegerea tehnicii necesită cunoașterea defectului și a implanturilor.
- e) Evaluarea anatomică se face pentru planificare, fără a aștepta o complicație acută.
- A Cicatricea cutanată nu stabilește exclusiv dimensiunea defectului fascial.
- B Este indicată tomografia computerizată abdominală.
- C Dimensiunea inciziei nu poate fi presupusă identică defectului actual.
- D Alegerea tehnicii necesită cunoașterea defectului și a implanturilor.
- E Evaluarea anatomică se face pentru planificare, fără a aștepta o complicație acută.
7.Un pacient obez, fumător și cu diabet zaharat insuficient controlat solicită repararea electivă a unei hernii reductibile; nu prezintă o complicație care să impună operație urgentă. Ce elemente susțin pregătirea preoperatorie?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Controlul greutății reduce morbiditatea, complicațiile de plagă și recidiva. Aceste două categorii de complicații sunt prevenite prin oprirea fumatului. Diabetul reduce vindecarea și crește infecțiile, morbiditatea și mortalitatea perioperatorie.
- A Controlul greutății poate reduce complicațiile de plagă și recidiva.
- B Continuarea fumatului nu protejează vindecarea.
- C Renunțarea la tutun reduce riscul pulmonar și de plagă.
- D Reductibilitatea nu anulează riscurile obezității.
- E Diabetul afectează vindecarea și crește riscul de infecție.
8.Un pacient cu recidivă de hernie mediană mare are margini parietale greu de apropiat; chirurgul propune separarea componentelor pentru a aduce țesut viabil spre defect. Ce principii ale tehnicii sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Separarea componentelor mobilizează țesuturi parietale; eliberarea aponevrozei permite avansarea mușchiului mai flexibil.
- A Separarea componentelor mobilizează straturile pentru acoperirea defectului.
- B Fascia are extensibilitate limitată, necesitând eliberare aponevrotică.
- C Separarea anterioară poate elibera lateral aponevroza oblicului extern.
- D Separarea componentelor poate fi asociată cu plasă preperitoneală.
- E După incizia aponevrozei, mușchiul flexibil poate fi avansat.
9.La repararea unei hernii ventrale, marginile fasciale pot fi apropiate, iar chirurgul poate păstra peritoneul între viscere și o plasă de întărire montată preperitoneal. Care descrieri explică montajul ales și protecția viscerelor?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Plasa preperitoneală întărește profund sutura, iar peritoneul păstrat protejează viscerele.
- A Montajul preperitoneal este descris ca underlay, profund de musculatură.
- B Poziția superficială de mușchi definește onlay, nu preperitoneal.
- C Peritoneul interpus protejează viscerele abdominale.
- D Contactul intestinal direct nu este obligatoriu în montajul preperitoneal.
- E Onlay și preperitoneal sunt poziții anatomice diferite.
10.Un pacient cu hernie incizională și aderențe peritoneale după operații abdominale poate tolera anestezia generală; dorește recuperare rapidă și discută un abord laparoscopic. Care elemente trebuie integrate în alegerea acestui abord?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- Recuperarea mai rapidă și riscul mai mic de infecție trebuie cântărite împreună cu adezioliza, limitările tehnice și necesarul anestezic.
- A Reducerea infecțiilor de plagă este un avantaj al abordului minim invaziv.
- B Aderențele trebuie disecate pentru obținerea camerei de lucru.
- C Trocarele nu conferă palpare directă superioară și nu elimină limitările mișcării.
- D Anestezia generală permite relaxarea musculară necesară.
- E Lipsa palpării directe poate face disecția mai dificilă.
11.Un pacient cu hernie ventrală simptomatică este evaluat pentru reparare electivă. Cicatricea de deasupra defectului necesită revizie chirurgicală. Evaluarea anestezică stabilește că pacientul nu poate tolera anestezia generală. Care afirmații sunt corecte în evaluarea avantajelor și limitărilor abordului operator?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- Revizia cicatricii și intoleranța la anestezie generală înclină alegerea către calea deschisă, care oferă și un timp operator mai mic. Abordul minim invaziv poate grăbi refacerea și scurta internarea, dar presupune tolerarea anesteziei generale.
- A Când repararea herniei trebuie asociată cu revizia cicatricii de deasupra defectului, abordul deschis permite tratarea cicatricii în cursul aceleiași intervenții și este favorizat de această necesitate.
- B Față de calea minim invazivă, cura deschisă are avantajul comparativ al unui timp operator mai scurt. Acest avantaj general nu garantează durata fiecărei intervenții individuale.
- C Abordul minim invaziv necesită tolerarea anesteziei generale pentru relaxare musculară. Imposibilitatea tolerării acesteia limitează utilizarea lui la acest pacient.
- D Calea minim invazivă poate scurta spitalizarea și accelera recuperarea față de cura deschisă. Aceste beneficii comparative nu înlătură limitarea dată de intoleranța la anestezia generală.
- E Laparoscopia necesită tolerarea anesteziei generale pentru relaxare musculară. Necesitatea evitării acesteia limitează laparoscopia și nu constituie un argument pentru alegerea ei în defavoarea abordului deschis.
12.După repararea cu plasă a unei hernii ventrale, un pacient afebril are o tumefacție nedureroasă, fără expansiune la Valsalva; ecografia confirmă un serom simplu fără semne de infecție. Care conduită este susținută pentru colecția confirmată?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Observație, deoarece seromul necomplicat se poate resorbi.
- Semnele și ecografia identifică un serom simplu. Acesta se urmărește, deoarece intervenția inutilă îl poate infecta.
Capcanele
- a) Drenarea de rutină a seromului necomplicat nu este recomandată.
- b) Lipsa expansiunii la Valsalva susține seromul, nu dovedește recidiva.
- d) Colecția simplă nu dovedește infecția plasei.
- e) Puncțiile repetate expun inutil la infectare în acest caz.
- A Drenarea de rutină a seromului necomplicat nu este recomandată.
- B Lipsa expansiunii la Valsalva susține seromul, nu dovedește recidiva.
- C Observația este susținută pentru seromul necomplicat.
- D Colecția simplă nu dovedește infecția plasei.
- E Puncțiile repetate expun inutil la infectare în acest caz.
Grile pe paginile care au picat la examen
13.În repararea alloplastică a herniilor peretelui abdominal:5 p
Pagina 128 a picat la examen: întrebarea 108, 2021 (pag. 128-129). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 128.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Proteza este plasată pentru consolidarea peretelui și reducerea tensiunii tisulare.
- B Clasificarea include plase absorbabile și non-absorbabile.
- C Plasa sintetică non-absorbabilă asigură în mod obișnuit închiderea permanentă.
- D Țesutul crește printre pori și încorporează plasa în peretele abdominal.
- E Scopul declarat este minimizarea riscului de recidivă.
14.Referitor la tehnicile alloplastice de reparare a herniilor:5 p
Pagina 128 a picat la examen: întrebarea 108, 2021 (pag. 128-129). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 128.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Tehnica alloplastică presupune o proteză; sutura fără proteză descrie tehnica anatomică.
- B Țesutul se dezvoltă printre porii plasei, încorporând-o în peretele abdominal.
- C Clasificarea include explicit plase sintetice și biologice.
- D Plasa este utilizată în special în herniile cu risc crescut de recurență.
- E Plasa sintetică non-absorbabilă asigură de obicei închiderea permanentă.
15.În repararea herniilor prin montarea unei plase:5 p
Pagina 129 a picat la examen: întrebarea 108, 2021 (pag. 128-129). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 129.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Montarea onlay este localizată la suprafața musculaturii peretelui abdominal.
- B Tehnica underlay permite montarea în spațiul preperitoneal.
- C Peritoneul servește drept strat protector al organelor și reduce riscul de eroziune.
- D Eroziunea este descrisă ca deosebit de problematică în contactul intraperitoneal direct cu viscerele.
- E Plasa este descrisă explicit drept corp străin susceptibil la infecție.
16.Sunt corecte următoarele afirmații privind protezarea defectelor parietale abdominale:5 p
Pagina 129 a picat la examen: întrebarea 108, 2021 (pag. 128-129). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 129.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Infecția plasei poate fi dificil de eradicat.
- B O plasă de substituție poate forma o punte când marginile nu pot fi apropiate.
- C Plasa poate fi montată pentru întărirea suturii primare a peretelui abdominal.
- D Underlay este în profunzimea mușchilor; montarea la suprafață este onlay.
- E Montarea preperitoneală folosește peritoneul ca strat protector al organelor intraabdominale.
Grile de exersare pe capitol
17.Despre vascularizația peretelui abdominal, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 125
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Traiectul vaselor epigastrice este cranio-caudal.
- B Ramurile perforante vascularizează planurile superficiale.
- C Ramurile segmentare au traiect dinspre lateral spre medial.
- D Inervația laterală este segmentară, cu traiect lateral spre medial.
- E Vasele epigastrice deservesc peretele abdominal central.
18.Care este ordinea corectă a planurilor musculare ale peretelui abdominal lateral, dinspre superficial spre profund?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 125
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) oblic extern, oblic intern, transvers abdominal
- Oblicul extern este superficial, urmat de oblicul intern și transvers.
Capcanele
- a) Oblicul extern se află superficial față de cel intern.
- b) Oblicul intern se află între oblicul extern și transvers.
- c) Transversul este profund, iar oblicul intern este intermediar.
- d) Transversul este cel mai profund dintre cele trei planuri musculare.
- A Oblicul extern se află superficial față de cel intern.
- B Oblicul intern se află între oblicul extern și transvers.
- C Transversul este profund, iar oblicul intern este intermediar.
- D Transversul este cel mai profund dintre cele trei planuri musculare.
- E Oblicul extern este superficial, urmat de oblicul intern și transvers.
19.O formațiune palpabilă după cura unei hernii ridică suspiciunea de serom. Sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 130
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Acest risc explică evitarea drenajului unui serom necomplicat.
- B Expansiunea la Valsalva este caracteristică herniei recidivate.
- C Seromul nu se expansionează la Valsalva.
- D Mai ales în herniile mari, excizia sacului nu elimină complet riscul.
- E Imagistica poate diferenția colecția de o recidivă când examenul este neconcludent.
pag. 130-137 →Herniile peretelui abdominalCe a picat cel mai des la herniile peretelui abdominal
Alte capitole
Infecțiile chirurgicaleIntestinul subțire și apendiceleOtorinolaringologia: bolile capului și gâtului
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.