Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Infecțiile chirurgicale (Lawrence, cap. 8)

10 grile originale la infecțiile chirurgicale, după Lawrence Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ediția6, Hipocrate2021 (pag. 76-83). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.Înaintea închiderii unei plăgi operatorii, chirurgul găsește țesut devascularizat, cheaguri mari și material străin care poate fi îndepărtat. Care conduită reduce direct focarele locale favorabile infecției?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Debridare, îndepărtarea materialului străin și hemostază.

  1. Îndepărtarea țesutului devascularizat, a corpilor străini și controlul hemostazei reduc riscul local.

Capcanele

  • a) Cheagurile mari trebuie îndepărtate, nu înglobate la închidere.
  • b) Antibioticul nu justifică păstrarea țesutului devascularizat.
  • d) Cheagurile nu sunt o barieră protectoare de păstrat.
  • e) Oxigenarea este adjuvantă și nu înlocuiește toaleta locală.
  • A Cheagurile mari trebuie îndepărtate, nu înglobate la închidere.
  • B Antibioticul nu justifică păstrarea țesutului devascularizat.
  • C Conduita elimină focarele locale și limitează sângele restant.
  • D Cheagurile nu sunt o barieră protectoare de păstrat.
  • E Oxigenarea este adjuvantă și nu înlocuiește toaleta locală.

2.Un pacient fără infecție activă este programat pentru o intervenție curată în care va fi implantată o grefă vasculară sintetică. Ce concluzii despre antibioterapia perioperatorie sunt corecte?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D, E

  1. Sursa indică profilaxie când sunt utilizate materiale protetice. Profilaxia urmărește reducerea probabilității infecției la nivelul materialului protetic. Sursa cere înțelegerea procedurii și anticiparea germenilor care pot produce infecția.
  • A Proteza este o indicație de profilaxie inclusiv într-o operație curată.
  • B Eticheta curat nu anulează excepția pentru proteze.
  • C Implantarea nu demonstrează o infecție existentă.
  • D Scopul profilaxiei este prevenirea infectării materialului protetic.
  • E Procedura și patogenii anticipați ghidează acoperirea.

3.Un pacient primește profilaxie cu vancomicină pentru o operație care se prelungește peste două intervale de înjumătățire ale antibioticului și implică hemoragie importantă. Ce principii sunt adecvate pentru menținerea profilaxiei?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  1. Hemoragia excesivă este una dintre indicațiile dozelor suplimentare intraoperatorii. Redozarea este necesară când intervenția depășește de două ori timpul de înjumătățire. Vancomicina necesită perfuzie îndelungată, cu început anterior inciziei.
  • A Hemoragia excesivă este un criteriu de suplimentare intraoperatorie.
  • B Profilaxia trebuie să preceadă incizia.
  • C Depășirea a două perioade de înjumătățire justifică redozarea.
  • D Vancomicina necesită inițiere anticipată pentru perfuzie lentă.
  • E Bolusul imediat preincizional contrazice administrarea descrisă.

4.Un pacient ventilat de peste o săptămână dezvoltă pneumonie suspectată clinic; ulterior, culturile identifică un singur germen sensibil la un antibiotic cu spectru îngust. Ce principii ghidează alegerea și adaptarea antibioterapiei?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  1. La pacienții spitalizați mai mult de cinci zile, sursa recomandă acoperire empirică pentru MRSA și Pseudomonas. Durata spitalizării peste pragul descris crește riscul de germeni rezistenți. Identificarea agentului permite adaptarea antibioticului la spectrul cel mai îngust eficient.
  • A Ediția recomandă acoperirea empirică MRSA și Pseudomonas în acest context.
  • B Identificarea germenului impune restrângerea acoperirii.
  • C Durata spitalizării este un indicator de risc în ediția citată.
  • D Acoperirea Gram-negativelor are un rol explicit în PAV.
  • E Cultura permite tratament cu spectru restrâns.

5.Un pacient operat are febră și urocultură pozitivă în timpul sondajului vezical, dar fără obstrucție urinară anatomică sau funcțională și fără manifestări urinare. Care conduită de evaluare este susținută de ediția prescrisă?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Căutarea altei surse febrile și reevaluarea necesității cateterului.

  1. Se caută alte surse de febră, iar necesitatea cateterului se reevaluează zilnic.

Capcanele

  • a) Cultura pozitivă nu permite închiderea diagnosticului etiologic al febrei.
  • b) Bacteriuria nu demonstrează sepsis urinar invaziv.
  • c) Sonda se reevaluează zilnic și se elimină când nu mai este indicată.
  • d) Urocultura pozitivă nu este un motiv de oprire a evaluării.
  • A Cultura pozitivă nu permite închiderea diagnosticului etiologic al febrei.
  • B Bacteriuria nu demonstrează sepsis urinar invaziv.
  • C Sonda se reevaluează zilnic și se elimină când nu mai este indicată.
  • D Urocultura pozitivă nu este un motiv de oprire a evaluării.
  • E Se caută alt focar și se verifică necesitatea cateterului.

6.Un pacient cu leziune de țesuturi moi prezintă durere disproporționată, edem dincolo de eritem și deteriorare sistemică, fără bule sau crepitații. Ce interpretări și acțiuni sunt justificate?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Durerea disproporționată și edemul care depășește eritemul sunt semne precoce sugestive. Bulele și crepitațiile sunt manifestări tardive, iar întârzierea agravează pierderea tisulară și riscul vital. Sursa descrie aceste infecții ca urgențe ce necesită reechilibrare, antibiotice largi și debridare extinsă.
  • A Durerea disproporționată și edemul extins impun suspiciunea de INTM.
  • B Nu se așteaptă apariția bulelor sau crepitațiilor.
  • C Absența semnelor tardive nu exclude infecția necrozantă.
  • D Reechilibrarea, antibioticele intravenoase largi și debridarea sunt urgente.
  • E Deteriorarea sistemică nu justifică evitarea chirurgiei.

7.O femeie care alăptează are abces mamar confirmat ecografic; după aspirații repetate persistă colecția, iar pielea de deasupra începe să se compromită. Ce concluzii privind conduita sunt susținute?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  1. Persistența colecției și afectarea pielii indică drenaj chirurgical, în timp ce evacuarea laptelui poate fi continuată.
  • A Aspirația nu rămâne singura opțiune după eșec și compromitere cutanată.
  • B Eșecul aspirațiilor justifică escaladarea la drenaj chirurgical.
  • C Lactația poate continua prin alăptare sau pompare.
  • D Confirmarea abcesului nu anulează necesitatea acoperirii stafilococice.
  • E Compromiterea tegumentului adaugă o indicație de drenaj.

8.Un pacient diabetic are o formațiune perianală foarte dureroasă, celulită extinsă și necroză subcutanată sugestivă pentru extensia unui abces perirectal. Ce măsuri corespund acestui tablou?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Abcesul necesită drenaj, celulita justifică antibiotice cu spectru larg, iar necroza impune debridare.
  • A Durerea severă susține examinarea și drenajul cu anestezie adecvată.
  • B Celulita extinsă indică antibiotice cu spectru pentru aerobi și anaerobi.
  • C Extensia pelvină este posibilă și tratamentul local este insuficient.
  • D Necroza subcutanată necesită debridare largă.
  • E Amânarea drenajului este nepotrivită în infecția invazivă la diabetic.

9.După o altercație, un bărbat are o plagă produsă de dinții altei persoane la nivelul mâinii, cu țesut devitalizat și tumefacție progresivă. Ce măsuri și riscuri trebuie integrate în plan?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  1. Mușcătura umană contaminează polimicrobian plaga mâinii; sunt necesare toaleta, debridarea și antibioterapia, fără închidere primară.
  • A Plaga contaminată a mâinii nu necesită închidere primară imediată.
  • B Lavajul abundent și debridarea sunt indicate.
  • C Elevarea și antibioticele cu spectru larg fac parte din tratament.
  • D Flora orală poate produce infecții profunde și tenosinovită.
  • E Acoperirea unei singure flore aerobe nu este suficientă.

10.Un bolnav diabetic are celulită pe fața dorsală a piciorului și un ulcer plantar cu os expus, deși marginile ulcerului nu par intens inflamate. Ce concluzii ghidează evaluarea și tratamentul?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D, E

  1. Celulita dorsală poate proveni plantar, iar osteomielita rămâne posibilă fără inflamație evidentă a ulcerului.
  • A Celulita dorsală impune căutarea sursei plantare.
  • B Absența inflamației intense nu exclude osteomielita.
  • C Tamponul superficial nu înlocuiește proba tisulară recomandată.
  • D Osul expus justifică investigarea osteomielitei.
  • E Controlul sursei, perfuzia și descărcarea presiunii pot fi necesare.

Grile pe paginile care au picat la examen

11.Un factor de risc sistemic pentru infecțiile chirurgicale este:4 p

Pagina 75 a picat la examen: întrebarea 48, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 75.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) diabetul zaharat

  1. Diabetul zaharat apare sub rubrica factorilor sistemici.

Capcanele

  • b) Hematomul de plagă este enumerat între factorii locali.
  • c) Țesutul necrotic este enumerat între factorii locali.
  • d) Corpul străin este enumerat între factorii locali.
  • e) Contaminarea este enumerată între factorii locali.
  • A Diabetul zaharat apare sub rubrica factorilor sistemici.
  • B Hematomul de plagă este enumerat între factorii locali.
  • C Țesutul necrotic este enumerat între factorii locali.
  • D Corpul străin este enumerat între factorii locali.
  • E Contaminarea este enumerată între factorii locali.

12.Dintre factorii ce cresc incidența infecțiilor chirurgicale, este sistemic:4 p

Pagina 75 a picat la examen: întrebarea 48, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 75.

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) malnutriția protein-calorică

  1. Malnutriția protein-calorică este enumerată explicit între factorii sistemici.

Capcanele

  • a) Corpul străin figurează sub rubrica factorilor locali.
  • b) Hematomul de plagă este factor local în tabel.
  • c) Țesutul necrotic este factor local în tabel.
  • e) Contaminarea figurează între factorii locali.
  • A Corpul străin figurează sub rubrica factorilor locali.
  • B Hematomul de plagă este factor local în tabel.
  • C Țesutul necrotic este factor local în tabel.
  • D Malnutriția protein-calorică este enumerată explicit între factorii sistemici.
  • E Contaminarea figurează între factorii locali.

13.Infecțiile necrozante de țesuturi moi (INTM):5 p

Pagina 80 a picat la examen: întrebarea 58, 2024 (pag. 79-80). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 80.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Absența emfizemului nu exclude INTM.
  • B Explorarea chirurgicală este adesea necesară pentru stabilirea diagnosticului.
  • C Acoperirea antibiotică trebuie să includă MRSA, Gram-negativi și anaerobi.
  • D Oxigenul hiperbar este adjuvant și nu substituie debridarea agresivă.
  • E Majoritatea acestor infecții sunt polimicrobiene.

14.Referitor la infecțiile necrozante ale țesuturilor moi:5 p

Pagina 80 a picat la examen: întrebarea 58, 2024 (pag. 79-80). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 80.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Absența emfizemului nu exclude INTM.
  • B Gangrena Fournier este definită ca INTM a organelor genitale și perineului.
  • C Clindamicina este utilizată deoarece teoretic reduce producția de toxine.
  • D Gangrena gazoasă clostridiană necesită debridare chirurgicală radicală imediată.
  • E Oxigenoterapia hiperbară este adjuvant, fără a substitui debridarea agresivă.

15.Plăgile cu predispoziție la tetanos includ:5 p

Pagina 81 a picat la examen: întrebarea 87, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 81.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Avulsia figurează în categoria cu predispoziție din tabelul 8-6.
  • B Abraziunea extinsă figurează în categoria cu predispoziție din tabelul 8-6.
  • C Vechimea peste șase ore figurează în categoria cu predispoziție.
  • D Tabelul atribuie plăgile recente, curate și fără contaminanți categoriei fără predispoziție.
  • E Tabelul atribuie tipul ascuțit/curat și vechimea sub șase ore categoriei fără predispoziție.

16.În categoria plăgilor cu predispoziție la tetanos intră:5 p

Pagina 81 a picat la examen: întrebarea 87, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 81.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Vechimea sub șase ore și tipul curat figurează în categoria fără predispoziție.
  • B Zdrobirea figurează explicit în categoria cu predispoziție.
  • C Arsurile și degerăturile figurează explicit în categoria cu predispoziție.
  • D Tabelul include contaminanții prezenți, cu saliva ca exemplu; nota tabelului 8-7 confirmă.
  • E Tipul curat și absența contaminanților figurează în categoria fără predispoziție.

Grile de exersare pe capitol

17.Care afirmații caracterizează spectrul infecțiilor chirurgicale?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 75

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Infecțiile chirurgicale cuprind atât forme postoperatorii, cât și forme de novo.
  • B Formele de novo pot necesita evaluare și tratament chirurgical urgent.
  • C Predomină formele comunitare, tratate prin incizie, evacuare și drenaj.
  • D Complexitatea și invazivitatea pot impune explorare de urgență, debridare radicală și drenaj.
  • E În infecțiile complexe și invazive, tratamentul poate necesita debridare radicală, nu doar drenaj simplu.

18.Ce măsuri perioperatorii contribuie la prevenirea infecțiilor plăgii chirurgicale?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 76

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Antisepticul pe bază de alcool reduce flora endogenă tegumentară.
  • B Reducerea duratei intervenției contribuie la scăderea ratei infecțiilor.
  • C Normotermia este asociată cu reducerea semnificativă a infecțiilor plăgii.
  • D Controlul glicemiei este una dintre măsurile care reduc rata infecțiilor.
  • E Perfuzia adecvată, susținută inclusiv prin substituție volemică intraoperatorie, poate reduce riscul infecțios.

19.Care caracteristici sunt cerute antibioticului ales pentru profilaxia chirurgicală?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 76

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Pentru agentul profilactic este dorit un timp de înjumătățire lung.
  • B Antibioticul ales trebuie să fie sigur pentru pacient.
  • C Buna tolerabilitate este un criteriu explicit al alegerii agentului.
  • D Spectrul trebuie să fie adecvat procedurii chirurgicale planificate.
  • E Timpul de înjumătățire lung este una dintre caracteristicile recomandate.

20.Care definiție corespunde unei infecții nosocomiale?4 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 77

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) O infecție apărută ca urmare a actului medical sau în timpul tratamentului.

  1. Legătura cu actul medical ori cu perioada tratamentului definește dobândirea nosocomială.

Capcanele

  • a) Debutul anterior spitalizării caracterizează infecțiile comunitare.
  • b) Clasificarea nosocomială se bazează pe modul de dobândire, nu pe numărul speciilor implicate.
  • c) Infecțiile nosocomiale apar ca urmare a actului medical sau în timpul tratamentului.
  • e) Infecțiile comunitare debutează înaintea internării și sunt adesea motivul tratamentului.
  • A Debutul anterior spitalizării caracterizează infecțiile comunitare.
  • B Clasificarea nosocomială se bazează pe modul de dobândire, nu pe numărul speciilor implicate.
  • C Infecțiile nosocomiale apar ca urmare a actului medical sau în timpul tratamentului.
  • D Legătura cu actul medical ori cu perioada tratamentului definește dobândirea nosocomială.
  • E Infecțiile comunitare debutează înaintea internării și sunt adesea motivul tratamentului.

21.Ce afirmații despre adecvarea antibioterapiei empirice în infecțiile nosocomiale sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 77

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Corectitudinea alegerii empirice are impact semnificativ asupra prognosticului.
  • B Proporția pacienților cu infecții de cateter și tratament inadecvat poate ajunge la 30%.
  • C Mortalitatea este de două ori mai mare cu acoperire inadecvată, nu înjumătățită.
  • D Întârzierea ori inadecvarea tratamentului empiric crește riscul de deces.
  • E Comparația indică o mortalitate dublă pentru pacienții cu acoperire antimicrobiană inadecvată.

22.Care afirmații diferențiază infecția superficială de infecția profundă a plăgii chirurgicale?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 78

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Limitele formei superficiale sunt tegumentele și țesuturile subcutanate, superior de fascii.
  • B Afectarea mușchilor și fasciilor caracterizează infecția profundă.
  • C Pentru celulita superficială este indicată antibioterapia per os cu acoperire Gram-pozitivă.
  • D Tratamentul supurației superficiale include redeschiderea chirurgicală a plăgii.
  • E Infecția profundă necesită redeschidere și frecvent debridarea chirurgicală a țesutului necrotic.

23.La evaluarea unui revărsat pleural postoperator, care afirmații sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 78

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Transudatul este legat de forțe hidrostatice crescute și are conținut proteic redus.
  • B Permeabilitatea crescută produce o efuziune exudativă bogată în proteine.
  • C Efuziunile exudative inflamatorii pot avea pH sub 7,2.
  • D Concentrația glucozei sub 60 mg/dL este unul dintre criteriile biochimice menționate pentru exudatul inflamator.
  • E La aproximativ o treime dintre pacienții cu empiem nu se identifică microorganisme în lichid.

24.Ce elemente sunt corecte în investigarea unei pneumonii asociate ventilației mecanice (PAV)?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 79

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Pragul cantitativ pentru lavajul bronhoalveolar este de cel puțin 10⁴ UFC/mL.
  • B Pentru periajul bronșic protejat este indicat pragul de cel puțin 10³ UFC/mL.
  • C Aspirația endotraheală reprezintă o alternativă neinvazivă pentru culturi semicantitative.
  • D Cultura negativă din aspiratul endotraheal are o valoare predictivă negativă foarte puternică.
  • E Antibioterapia empirică trebuie oprită dacă rezultatele culturilor bronșice cantitative sunt sub pragul diagnostic.

25.Care intervenții fac parte din măsurile de prevenire a pneumoniei asociate ventilației mecanice?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 79

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Prevenția include reducerea sedării și întreruperea zilnică a acesteia.
  • B Disponibilitatea pentru detubare se evaluează zilnic prin încercări de respirație spontană.
  • C Mobilizarea precoce contribuie la menținerea și îmbunătățirea condiției fizice.
  • D Circuitul se schimbă numai când este vizibil murdar sau defect.
  • E Poziționarea patului la 30-45° este recomandată pentru ridicarea toracelui.

26.În evoluția clinică a tetanosului sunt descrise:5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 80

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Intervalul de incubație al tetanosului este de 3-21 de zile.
  • B Spasmele sunt descendente, debutând cu maseterul și mușchii gâtului.
  • C Rigidizarea acestor grupe musculare precedă răspândirea spasmelor în restul corpului.
  • D Implicarea nervilor autonomi poate determina episoade de tahicardie și hipertensiune arterială.
  • E Spasmele tonice generalizate pot culmina cu stop respirator și necesar de suport ventilator.

27.Care descriere corespunde panarițiului situat la șanțul marginii unghiale?4 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 81

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Infecție stafilococică a unghiei proximale, tratată de obicei prin drenare simplă și pansamente calde.

  1. Panarițiul marginal unghial este stafilococic, iar drenarea simplă cu pansamente calde este de regulă adecvată.

Capcanele

  • a) Afectarea profundă a pulpei definește panarițiul subcutanat, distinct de localizarea marginală unghială.
  • b) Originea în criptele anorectale aparține abcesului perirectal.
  • c) Abcesele apocrine axilare și inghinale caracterizează hidrosadenita supurativă.
  • e) Localizarea perianală și necesitatea frecventă a anesteziei generale caracterizează abcesul perirectal.
  • A Afectarea profundă a pulpei definește panarițiul subcutanat, distinct de localizarea marginală unghială.
  • B Originea în criptele anorectale aparține abcesului perirectal.
  • C Abcesele apocrine axilare și inghinale caracterizează hidrosadenita supurativă.
  • D Panarițiul marginal unghial este stafilococic, iar drenarea simplă cu pansamente calde este de regulă adecvată.
  • E Localizarea perianală și necesitatea frecventă a anesteziei generale caracterizează abcesul perirectal.

28.Privind microbiologia infecțiilor tractului biliar, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 82

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Anaerobii sunt rar întâlniți în infecțiile biliare obișnuite.
  • B Escherichia coli este enumerată între bacteriile cel mai frecvent implicate.
  • C Klebsiella spp. aparține grupului de agenți frecvenți ai infecțiilor biliare.
  • D Anastomoza bilio-enterală crește probabilitatea contaminării anaerobe.
  • E Enterococcus spp. este inclus între agenții frecvent implicați în infecțiile tractului biliar.

29.Care afirmație descrie corect imagistica pneumoperitoneului în contextul peritonitei?4 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 83

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) CT poate detecta volume mici de aer liber care nu sunt vizibile la radiografia simplă.

  1. Sensibilitatea CT permite identificarea unor volume mici de aer omise la radiografia simplă.

Capcanele

  • a) CT este mai sensibil decât radiografia simplă pentru volume mici de aer liber.
  • c) Radiografia toracică în ortostatism arată în mod obișnuit pneumoperitoneu subdiafragmatic.
  • d) Raportul de sensibilitate este invers: CT detectează mai bine pneumoperitoneul.
  • e) Pneumoperitoneul radiografic este prezent la aproximativ 80% dintre pacienții cu ulcer perforat, nu la toți.
  • A CT este mai sensibil decât radiografia simplă pentru volume mici de aer liber.
  • B Sensibilitatea CT permite identificarea unor volume mici de aer omise la radiografia simplă.
  • C Radiografia toracică în ortostatism arată în mod obișnuit pneumoperitoneu subdiafragmatic.
  • D Raportul de sensibilitate este invers: CT detectează mai bine pneumoperitoneul.
  • E Pneumoperitoneul radiografic este prezent la aproximativ 80% dintre pacienții cu ulcer perforat, nu la toți.

30.În apendicita perforată, care afirmații privind tabloul clinic și conduita sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 83

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D, E

  • A Localizarea perforației printr-un abces poate limita durerea și apărarea musculară la fosa iliacă dreaptă.
  • B Sunt necesare atât acoperirea enterică aerobă, cât și cea anaerobă.
  • C Pacienții fără colecție localizată trebuie operați de urgență pentru îndepărtarea focarului septic.
  • D Alegerea tratamentului depinde de stabilitatea hemodinamică și de posibilitatea drenării percutanate a unei colecții localizate.
  • E E. coli exemplifică flora enterică aerobă, iar Bacteroides fragilis componenta anaerobă ce trebuie acoperită.

31.Pentru perforațiile colonice localizate, care afirmații descriu posibilitatea conduitei conservatoare?5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 84

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  • A Conduita conservatoare inițială este posibilă la anumiți pacienți cu perforație localizată.
  • B Selectarea unor pacienți cu perforație localizată permite un management inițial conservator.
  • C Perforația mezocolonică este inclusă explicit între situațiile localizate eligibile la pacienți selectați.
  • D Tratamentul conservator este condiționat de asigurarea drenajului adecvat.
  • E Localizarea mezocolonică este un exemplu de perforație limitată pentru care poate fi luată în calcul conduita conservatoare.

32.Privind infecțiile plăgii chirurgicale și prevenirea complicațiilor lor, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 84

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A După intervențiile elective, infecțiile plăgii chirurgicale sunt în general rare.
  • B Procedurile cu contaminare bacteriană severă prezintă un risc mult mai mare de infecție postoperatorie.
  • C Pacienții cu risc crescut necesită supravegherea atentă a plăgii pentru recunoașterea infecției.
  • D Identificarea și tratamentul precoce limitează complicațiile suplimentare ale infecției active.
  • E Debridarea, drenajul și antibioterapia sunt necesare unui număr mai mic de cazuri; multe necesită deschiderea plăgii și îngrijire zilnică.

Ce a picat cel mai des la infecțiile chirurgicale

Alte capitole

Intestinul subțire și apendiceleOtorinolaringologia: bolile capului și gâtuluiPancreasul