Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic (Kumar și Clark, cap. 9, pag. 198-202)
18 grile originale la echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, după Kumar și Clark Medicină clinică, ediția a 10-a aniversară, Hipocrate 2021 (pag. 198-202). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.Un pacient cu acidoză metabolică începe să hiperventileze. La alt pacient, retenția respiratorie de dioxid de carbon este însoțită de bicarbonat crescut. Ce interpretări ale compensării sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Compensarea poate schimba CO2 sau bicarbonatul fără a reprezenta o a doua tulburare primară. Contextul este necesar pentru a recunoaște tulburările mixte.
- A Hiperventilația elimină CO2 și compensează parțial acidoza metabolică.
- B Hiperventilația crește eliminarea pulmonară a CO2.
- C Retenția renală de bicarbonat poate compensa acidoza respiratorie.
- D Bicarbonatul crescut singur nu dovedește alcaloză metabolică primară.
- E Componentele respiratorii și metabolice pot coexista.
2.Un pacient cu boală pulmonară obstructivă are retenție de dioxid de carbon și acidemie; evaluarea urmărește componenta respiratorie a tulburării. Ce modificări și mecanisme sunt compatibile cu această componentă?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- Retenția de dioxid de carbon crește aciditatea; rinichiul poate compensa parțial prin păstrarea bicarbonatului.
- A Componenta respiratorie dată este retenția de CO2, nu pierderea prin hiperventilație.
- B Acidemia se asociază cu creșterea concentrației H+.
- C PaCO2 este crescută în componenta de retenție respiratorie.
- D Retenția renală de bicarbonat poate compensa parțial.
- E Acidemia respiratorie prin retenție nu necesită scăderea PaCO2.
3.Un pacient hiperventilează susținut, iar gazometria confirmă pierdere excesivă de dioxid de carbon și creșterea pH-ului, fără o tulburare metabolică primară. Ce modificare explică alcalemia?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Scăderea dioxidului de carbon și a ionilor de hidrogen.
- Hiperventilația elimină excesiv dioxid de carbon și reduce concentrația ionilor de hidrogen.
Capcanele
- a) Hiperventilația descrisă scade CO2 și H+, nu le crește.
- b) Retenția prin hipoventilație nu explică alcalemia prezentată.
- d) Hiperventilația intensifică, nu reduce, eliminarea CO2.
- e) Pierderea CO2 reduce H+, nu îl crește.
- A Hiperventilația descrisă scade CO2 și H+, nu le crește.
- B Retenția prin hipoventilație nu explică alcalemia prezentată.
- C Scăderea PaCO2 și H+ explică alcalemia respiratorie.
- D Hiperventilația intensifică, nu reduce, eliminarea CO2.
- E Pierderea CO2 reduce H+, nu îl crește.
4.Un pacient diabetic cu boală renală cronică ușoară are hiperpotasemie, acidoză și renină și aldosteron scăzute. Este suspectată acidoza tubulară renală de tip patru. Ce relații fiziopatologice sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- În acest profil, hiperpotasemia contribuie la reducerea excreției acide prin limitarea producerii de amoniac. Corectarea ei poate ajuta și echilibrul acido-bazic.
- A Hiperpotasemia poate inhiba producția proximală de amoniac.
- B Hiperpotasemia poate întreține acidoza prin reducerea excreției nete de acid.
- C Excreția netă de acid poate fi redusă în ATR tip 4.
- D Renina și aldosteronul reduse sunt compatibile cu diagnosticul.
- E Corectarea hiperpotasemiei poate ameliora acidoza.
5.Un pacient cu hipoalbuminemie marcată este evaluat pentru o tulburare acido-bazică, iar gaura anionică raportată pare neobișnuit de mică. Ce elemente trebuie luate în considerare la interpretare?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Albumina contribuie major la anionii nemăsurați. Hipoalbuminemia poate coborî gaura anionică și îi modifică interpretarea.
- A Albumina are o contribuție majoră, nu neglijabilă.
- B Scăderea albuminei poate reduce gaura anionică.
- C Albumina reprezintă o parte importantă a anionilor nemăsurați.
- D Gaura mică nu dovedește păstrarea albuminei.
- E Concentrația albuminei este relevantă pentru interpretarea găurii.
6.Un pacient cu acidoză metabolică are bicarbonat plasmatic scăzut, clor crescut și o gaură anionică aflată în intervalul normal. Care explicații sunt conforme cu acest profil?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- În acidoza cu gaură normală, bicarbonatul redus este înlocuit de cloruri. Această menținere a electroneutralității explică denumirea de acidoză hipercloremică.
- A Clorurile înlocuiesc bicarbonatul scăzut pentru electroneutralitate.
- B Hipercloremia nu impune creșterea găurii anionice.
- C Pierderea bicarbonatului poate produce acest profil.
- D Profilul se numește acidoză hipercloremică.
- E Bicarbonatul este scăzut, nu obligatoriu crescut.
7.Un pacient cu acidoză tubulară renală distală confirmată prezintă litiază renală recurentă, hipercalciurie, citrat urinar scăzut și urină persistent alcalină. Ce mecanisme contribuie la litiază în acest tablou?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- Excesul de calciu, citratul redus și alcalinitatea urinei se combină pentru a favoriza calculii în forma distală.
- A Reducerea citratului diminuează protecția împotriva precipitării.
- B Deficitul de citrat reduce inhibarea precipitării fosfatului de calciu.
- C Defectul distal este insuficiența excreției H+, nu excesul acesteia.
- D Urina alcalină favorizează precipitarea fosfatului de calciu.
- E Hipercalciuria favorizează formarea calculilor.
8.Un pacient are acidoză și hipokaliemie, cu pierdere urinară de bicarbonat în ciuda bicarbonatului plasmatic scăzut, asociată cu glicozurie și aminoacidurie. Ce interpretări sunt compatibile cu un defect tubular proximal generalizat?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Pierderea bicarbonatului împreună cu glucoză și aminoacizi localizează o disfuncție proximală generalizată.
- A Glicozuria și aminoaciduria susțin afectarea proximală generalizată.
- B Transportul glucozei și al aminoacizilor poate fi afectat concomitent.
- C Reabsorbția proximală a bicarbonatului de sodiu este afectată.
- D Bicarbonaturia poate exista chiar la bicarbonat plasmatic subnormal.
- E Reabsorbția completă fără pierdere nu explică bicarbonaturia observată.
9.Comparând tipul patru de ATR cu sindromul Gordon:5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Anomaliile biochimice pot fi asemănătoare. Gordon se deosebește prin hipertensiune și filtrare glomerulară normală.
- A Sindromul Gordon poate avea anomalii biochimice similare tipului patru de acidoză tubulară renală.
- B Hipertensiunea diferențiază sindromul Gordon în comparația descrisă.
- C În sindromul Gordon, rata filtrării glomerulare este normală în comparația cu tipul patru din BCR ușoară.
- D Diferența tensională descrisă pentru sindromul Gordon este hipertensiunea.
- E Tipul patru este descris în asociere cu BCR ușoară.
10.Tratamentul acidozei tubulare renale de tip patru:5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Poate combina fludrocortizon, bicarbonat și agenți care leagă potasiul. Restricția alimentară izolată nu este eficientă.
- A Fludrocortizonul poate fi utilizat pentru tratamentul tipului patru.
- B Bicarbonatul de sodiu este o opțiune în tratamentul tipului patru.
- C Medicamentele care leagă potasiul în tubul digestiv pot face parte din tratament.
- D Restricția izolată a potasiului alimentar nu este eficientă în tratamentul descris.
- E Scăderea secreției reninei și aldosteronului poate produce un sindrom identic, în loc să îl corecteze.
11.Relația dintre hiperpotasemie și acidoza din ATR patru:5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Hiperpotasemia reduce producția renală de amoniac și excreția netă de acid; corectarea ei poate ameliora acidoza.
- A Hiperpotasemia inhibă producția proximală de amoniac și contribuie la persistența acidozei.
- B Hiperpotasemia reduce excreția netă de acid prin afectarea producției proximale de amoniac.
- C Corectarea hiperpotasemiei poate crește excreția de amoniu și poate ameliora acidoza metabolică.
- D Hiperpotasemia reduce producția proximală de amoniac și eliminarea netă de acid.
- E Corectarea hiperpotasemiei poate ameliora acidoza prin creșterea excreției de amoniu.
12.În acidoza tubulară renală distală:5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Hipercalciuria, hipocitraturia și urina alcalină favorizează calculii; aceștia pot contribui la infecții urinare recurente.
- A Citratul urinar este scăzut în acidoza tubulară distală.
- B Hipercalciuria poate însoți acidoza tubulară distală.
- C Calculii renali pot determina infecții urinare recurente.
- D Hipocitraturia favorizează calculii deoarece citratul inhibă precipitarea fosfatului de calciu.
- E Urina alcalină favorizează precipitarea fosfatului de calciu.
13.Un pacient cu diaree profuză are acidoză metabolică cu gaură anionică plasmatică normală, hipokaliemie și o gaură anionică urinară raportată negativă. Ce interpretări ale rezultatului urinar sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Gaura urinară negativă sprijină eliminarea renală de clorură de amoniu în răspuns la pierderile digestive.
- A Diareea cu hipokaliemie nu impune o gaură urinară pozitivă.
- B Un pH urinar relativ mare nu exclude răspunsul din diaree.
- C Gaura urinară negativă este compatibilă cu excreție crescută de NH4Cl.
- D Semnul negativ nu dovedește incapacitatea distală de eliminare a NH4Cl.
- E Răspunsul renal poate fi adecvat pierderilor digestive de alcali.
14.Un pacient cu acidoză severă și ventilație insuficientă este evaluat înaintea administrării bicarbonatului de sodiu; echipa discută riscul acumulării dioxidului de carbon. Ce explicații fiziologice sunt relevante pentru această decizie?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, D, E
- Bicarbonatul generează dioxid de carbon; fără eliminarea lui, corecția este limitată și acidoza intracelulară se poate agrava.
- A Efectul bicarbonatului depinde de eliminarea pulmonară a CO2 generat.
- B Bicarbonatul crește, nu oprește, producția CO2.
- C Surplusul de CO2 necesită o creștere a ventilației în acest context.
- D Administrarea bicarbonatului crește producția CO2.
- E CO2 suplimentar poate agrava acidoza intracelulară.
15.Un pacient internat după aspirație nazogastrică prelungită are alcaloză metabolică, pierdere documentată de cloruri și depleție extracelulară. Potasiul seric și funcția renală sunt normale. Ce afirmații orientează corect tratamentul acestui dezechilibru?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, D
- Pierderea clorurilor împreună cu lichidul extracelular justifică repleția salină izotonică. Rinichiul funcțional poate apoi elimina bicarbonatul. Acidifierea intravenoasă, acetazolamida și dializa au indicații legate de alte condiții volemice sau de răspunsul renal.
- A Cu funcție renală normală, deficitul de cloruri și volumul extracelular se corectează inițial prin repleție. Dializa se rezervă situațiilor în care rinichiul nu poate răspunde.
- B Filtrarea păstrată permite efectul acetazolamidei, dar depleția extracelulară cu pierdere de cloruri orientează prima alegere către soluția salină izotonică.
- C Refacerea clorurilor permite excreția renală a bicarbonatului reținut și corectarea alcalozei când funcția renală este normală.
- D Soluția salină izotonică reface simultan clorurile și volumul extracelular pierdute prin aspirația nazogastrică.
- E În depleția extracelulară, soluția salină izotonică este potrivită inițial. Acidul clorhidric intravenos este o alternativă pentru situații speciale, precum supraîncărcarea volemică.
16.Un pacient cu acidoză metabolică severă dezvoltă hipotensiune și edem pulmonar, iar echipa evaluează contribuția dezechilibrului acido-bazic la deteriorare. Care mecanisme și efecte ale acidozei sunt compatibile cu această evaluare?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- La acest bolnav, dilatarea arteriolelor poate accentua hipotensiunea. Depresia contractilității și deplasarea sângelui venos spre torace pot agrava congestia pulmonară.
- A Venoconstricția din acidoza severă mobilizează sângele spre circulația centrală, crește presiunea venoasă și poate agrava edemul pulmonar.
- B Efectul direct al acidozei deplasează curba oxihemoglobinei spre dreapta și facilitează eliberarea oxigenului în țesuturi. Deplasarea spre stânga este caracteristică alcalozei.
- C Vasodilatația arteriolară reduce rezistența vasculară periferică și poate accentua hipotensiunea din acidoza severă.
- D Acidoza deprimă contractilitatea miocardică, ceea ce poate favoriza congestia și acumularea lichidului în plămâni.
- E Acidoza metabolică stimulează ventilația, uneori cu respirație Kussmaul. Reducerea ventilației ar limita eliminarea CO2 și ar agrava acidemia.
17.Un pacient cu pierderi de cloruri are alcaloză metabolică persistentă, deși procesul care a produs pierderile s-a oprit. Ce mecanism explică persistența alcalozei?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Cantitatea mică de cloruri limitează eliminarea bicarbonatului.
- Deficitul de cloruri poate menține alcaloza prin împiedicarea eliminării bicarbonatului, chiar după oprirea procesului care a inițiat-o.
Capcanele
- b) Încetarea pierderilor nu garantează eliminare imediată de bicarbonat.
- c) Contextul descris este deficit de cloruri, nu exces.
- d) Deficitul de cloruri împiedică schimbul și eliminarea bicarbonatului.
- e) Transportul tubular are în continuare un rol esențial.
- A Deficitul de cloruri limitează secreția bicarbonatului.
- B Încetarea pierderilor nu garantează eliminare imediată de bicarbonat.
- C Contextul descris este deficit de cloruri, nu exces.
- D Deficitul de cloruri împiedică schimbul și eliminarea bicarbonatului.
- E Transportul tubular are în continuare un rol esențial.
18.Un pacient cu pierderi prelungite de potasiu are hipopotasemie confirmată. Înaintea repleției, se evaluează efectul depleției asupra echilibrului acido-bazic și schimburile dintre sânge și celule. Care afirmații descriu mecanismul așteptat și răspunsul posibil la administrarea potasiului?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- Pierderea potasiului deplasează hidrogenul în celule: sângele devine alcalin, iar celulele se acidifică. Aportul de potasiu poate inversa schimbul, eliberând hidrogen pentru tamponarea bicarbonatului din afara celulelor.
- A Migrarea hidrogenului din sânge în celule reduce aciditatea extracelulară și favorizează alcaloza sistemică asociată depleției de potasiu.
- B Hidrogenul acumulat în celule acidifică mediul intracelular, chiar dacă sângele tinde spre alcaloză.
- C Depleția potasică stimulează producția renală de amoniac și crește excreția netă de acid, contribuind la tendința spre alcaloză.
- D La repleție, potasiul intră în celule, iar hidrogenul poate ieși în spațiul extracelular și poate tampona bicarbonatul, reducând alcaloza.
- E Depleția potasică favorizează alcaloza sistemică și acidoza intracelulară. Acidoza sistemică din acidoza tubulară renală de tip 4 se asociază hiperpotasemiei și nu reprezintă consecința comună celor două situații.
Grile pe paginile care au picat la examen
19.Acidoza tubulară renală proximală de tip 2:5 p
Pagina 199 a picat la examen: întrebarea 111, 2025. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 199.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Defectul reabsorbției bicarbonatului de sodiu în tubul proximal este explicit.
- B Acidoza și hipopotasemia sunt enumerate ca trăsături cardinale.
- C Glicozuria și aminoaciduria sunt descrise în cadrul defectului tubular generalizat.
- D Acidoza tubulară renală proximală de tip 2 este foarte rară la adult.
- E Tratamentul presupune administrarea unor doze masive de bicarbonat pentru compensarea pierderilor.
20.Referitor la acidoza tubulară renală de tip 2 sunt adevărate:5 p
Pagina 199 a picat la examen: întrebarea 111, 2025. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 199.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Pentru tipul 2 este descris un defect proximal al reabsorbției bicarbonatului; defectul distal privește tipul 1.
- B Bicarbonaturia în ciuda unui nivel plasmatic subnormal este afirmată explicit.
- C Pot fi necesare doze masive de bicarbonat de sodiu pentru compensarea pierderilor renale.
- D Sunt descrise explicit forme ereditare autozomal dominante și recesive.
- E Caracteristica cardinală menționată este hipopotasemia, nu hiperpotasemia.
Grile de exersare pe capitol
21.Un pacient sever malnutrit reia rapid alimentația bogată în glucide și dezvoltă sindrom de realimentare. Ce mecanisme și consecințe sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 195
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Încărcarea glucidică induce insulină și intrarea rapidă a acestor electroliți în celule.
- B Aportul redus din timpul înfometării scade depozitele corporale de fosfat.
- C Fosfatul insuficient împiedică formarea adecvată a ATP.
- D Deficitul energetic din hipofosfatemie poate determina slăbiciune diafragmatică și insuficiență respiratorie.
- E Prevenția cere evitarea creșterilor rapide ale aportului și corectarea diselectrolitemiilor înainte de realimentare.
22.În tratamentul hipofosfatemiei acute cu fosfat intravenos, care afirmație este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 195
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Administrarea nu trebuie să depășească 9 mmol la fiecare 12 ore.
- Aceasta este rata maximă indicată pentru substituția intravenoasă în hipofosfatemia acută.
Capcanele
- a) Limita este de 9 mmol la fiecare 12 ore, nu pe oră.
- b) Sunt necesare determinări repetate ale calciului, precum și ale fosfatului.
- c) Administrarea rapidă poate produce hipocalcemie severă.
- d) Hipocalcemia severă este favorizată mai ales de prezența alcalozei.
- A Limita este de 9 mmol la fiecare 12 ore, nu pe oră.
- B Sunt necesare determinări repetate ale calciului, precum și ale fosfatului.
- C Administrarea rapidă poate produce hipocalcemie severă.
- D Hipocalcemia severă este favorizată mai ales de prezența alcalozei.
- E Aceasta este rata maximă indicată pentru substituția intravenoasă în hipofosfatemia acută.
23.În calcinoza tumorală familială cu hiperfosfatemie, care succesiune de modificări explică retenția renală de fosfat?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 195
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Lipsa glicozilării crește sensibilitatea FGF23 la proteoliză, iar deficitul rezultat crește reabsorbția renală a fosfatului prin NPT2a.
- Degradarea crescută produce deficit de FGF23, urmat de creșterea activității NPT2a și a reabsorbției renale a fosfatului.
Capcanele
- a) Absența glicozilării face FGF23 instabil și mai sensibil la degradarea proteolitică.
- c) În acest mecanism, deficitul de FGF23 crește activitatea NPT2a și favorizează reabsorbția fosfatului.
- d) Proteoliza mai intensă produce deficit de FGF23, nu acumularea lui.
- e) Reabsorbția renală a fosfatului este crescută, ceea ce explică hiperfosfatemia.
- A Absența glicozilării face FGF23 instabil și mai sensibil la degradarea proteolitică.
- B Degradarea crescută produce deficit de FGF23, urmat de creșterea activității NPT2a și a reabsorbției renale a fosfatului.
- C În acest mecanism, deficitul de FGF23 crește activitatea NPT2a și favorizează reabsorbția fosfatului.
- D Proteoliza mai intensă produce deficit de FGF23, nu acumularea lui.
- E Reabsorbția renală a fosfatului este crescută, ceea ce explică hiperfosfatemia.
24.Ce procese participă la reabsorbția proximală a bicarbonatului filtrat?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 196
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D, E
- A Gradientul de sodiu menținut de pompă permite intrarea luminală a sodiului cu secreția protonilor.
- B CA-IV luminală accelerează disocierea acidului carbonic înainte de intrarea CO2 în celulă.
- C Reabsorbția recuperează bicarbonatul filtrat fără câștig net de bicarbonat și fără pierdere netă de protoni.
- D CA-II hidratează CO2 intracelular și permite formarea bicarbonatului.
- E Tubul contort proximal recuperează cea mai mare parte a bicarbonatului filtrat, în acest interval procentual.
25.Un adult sănătos tamponează încărcarea acidă alimentară zilnică. Care afirmații descriu menținerea bicarbonatului plasmatic?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 196
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Creșterea ventilației atenuează schimbarea pH-ului, dar nu regenerează bicarbonatul folosit la tamponare.
- B Excreția renală a ionilor de hidrogen este necesară refacerii nivelului plasmatic al bicarbonatului.
- C Ambele procese sunt necesare conservării concentrației plasmatice fiziologice.
- D Valoarea fiziologică menținută este de aproximativ 25 mmol/L.
- E Protonii proximali sunt aproape integral reabsorbiți cu bicarbonatul; eliminarea netă necesită segmente mai distale.
26.În răspunsul renal la un exces de baze, care afirmații despre celulele intercalate beta sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 197
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Celulele beta elimină bicarbonat prin schimbătorul apical de anioni.
- B Pompa de protoni este situată predominant bazocelular, în opoziție cu organizarea celulelor alfa.
- C Orientarea transportului în celulele beta favorizează trecerea protonilor spre sânge.
- D Eliminarea bicarbonatului și transportul protonilor spre sânge contribuie la conservarea acidului.
- E În celulele beta, bicarbonatul este secretat la polul apical către lumen, nu exclusiv către sânge.
27.Referitor la sistemele tampon urinare care permit excreția acidului, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 197
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Acidul fosforic, cu pKa de 6,8, furnizează sistemul titrabil urinar obișnuit.
- B Disponibilitatea acizilor titrabili este limitată de concentrația plasmatică a tamponului și de RFG.
- C Spre deosebire de acizii titrabili, sistemul amoniului poate crește de câteva sute de ori.
- D Excreția protonului tamponat se asociază cu refacerea intracelulară a unui ion de bicarbonat pentru sânge.
- E Un pH sub 4,0 inhibă pompele de secreție și limitează eliminarea suplimentară a protonilor.
28.La evaluarea unei tulburări acido-bazice complexe cu nomograma Flenley, care afirmații sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 198
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Încadrarea valorilor într-o singură bandă este compatibilă cu o tulburare izolată.
- B Nomograma a fost construită prin urmărirea unui număr mare de pacienți cu tulburări pure.
- C Variațiile individuale sunt reprezentate prin benzile cu interval de confidență de 95%.
- D Careul central alb reprezintă limitele aproximative normale ale pH-ului și PCO2 arterial.
- E Interpretarea diagramei presupune măsurarea arterială a concentrației protonilor și a PaCO2.
29.Ce afirmații descriu sinteza renală de amoniac ilustrată în sistemul tampon renal?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 198
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, E
- A Amoniacul destinat tamponării protonilor din colector provine în principal din metabolizarea glutaminei.
- B Sinteza are loc în tubul proximal, chiar dacă tamponarea finală are loc în ductul colector.
- C Alfa-cetoglutaratul rezultat este descompus cu generare de bicarbonat pentru lichidul peritubular.
- D Acidoza sistemică favorizează sinteza de amoniac în celulele proximale.
- E Potasiul redus este, alături de acidoză, un stimul al sintezei proximale de amoniac.
30.La un pacient cu acidoză tubulară renală ereditară mixtă de tip 3, calcificări cerebrale și afectare cognitivă, care defect enzimatic explică această asociere?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 199
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Deficiența anhidrazei carbonice de tip II.
- Forma ereditară de ATR tip 3 este determinată de mutații care produc deficit de anhidrază carbonică II.
Capcanele
- b) Asocierea este legată de deficiența enzimei, nu de activitate excesivă.
- c) ATR tip 3 combină tipurile 1 și 2, deci are caracter mixt.
- d) Deficitul enzimatic din tipul 3 afectează mecanismele ambelor tipuri de ATR.
- e) Calcificările cerebrale fac parte din asocierea descrisă pentru acest deficit ereditar.
- A Forma ereditară de ATR tip 3 este determinată de mutații care produc deficit de anhidrază carbonică II.
- B Asocierea este legată de deficiența enzimei, nu de activitate excesivă.
- C ATR tip 3 combină tipurile 1 și 2, deci are caracter mixt.
- D Deficitul enzimatic din tipul 3 afectează mecanismele ambelor tipuri de ATR.
- E Calcificările cerebrale fac parte din asocierea descrisă pentru acest deficit ereditar.
31.Care caracteristici susțin un defect distal de excreție a protonilor în acidoza tubulară renală de tip 1?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 199
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Incapacitatea acidifierii urinei sub acest prag reprezintă o caracteristică a ATR distale.
- B Excreția deficitară de acid în tipul 1 se asociază cu producție urinară redusă de amoniu.
- C Potasiul scăzut este caracteristic tipului distal, deși sunt menționate excepții.
- D Manifestările pot deveni evidente numai în condiții de producție crescută de acid, justificând testul.
- E Defectul primar este insuficiența excreției distale de protoni, nu eliminarea lor excesivă.
32.În timpul testului de perfuzare cu bicarbonat, bicarbonatul seric este crescut la 18-20 mmol/L. Ce rezultate și interpretări sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 200
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Aceste praguri evidențiază defectul de reabsorbție a bicarbonatului din ATR proximală.
- B În ATR distală, bicarbonatul nu este pierdut masiv în timpul acestui test.
- C Acest interval este utilizat pentru creșterea bicarbonatului seric la nivelul țintă.
- D Pierderea fracționată mare indică tocmai un defect de reabsorbție proximală.
- E Scopul testului este diferențierea celor două forme prin răspunsul urinar la bicarbonat.
33.Referitor la mecanismele acidozei lactice, selectați afirmațiile corecte:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 200
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Hipoxia tisulară definește mecanismul tipului A.
- B Tipul B poate rezulta din anomalii metabolice induse medicamentos, inclusiv de metformin.
- C Aceste tipuri de șoc sunt exemple frecvente de perfuzie tisulară insuficientă cu acidoză lactică A.
- D Vasoconstricția splanhnică și periferică poate permite acidoză semnificativă în pofida unei tensiuni normale.
- E Acidoza înrăutățește funcția cardiacă și vasoconstricția, întreținând un cerc vicios al producției de lactat.
34.Ce substanțe medicamentoase sunt incluse între cauzele toxice ale acidozei tubulare renale distale de tip 1?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 200
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Amfotericina B este inclusă între medicamentele și substanțele toxice care pot determina ATR distală.
- B Sindromul Ehlers-Danlos este o afecțiune asociată enumerată separat, nu un agent medicamentos.
- C Carbonatul de litiu este enumerat între cauzele medicamentoase ale ATR distale.
- D AINS sunt incluse între medicamentele care pot determina ATR distală.
- E Sindromul Marfan este o afecțiune asociată, nu o substanță toxică.
35.Un pacient cu holeră, hipovolemie și insuficiență renală are o gaură anionică crescută. Care explicații sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 201
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Diareea masivă din holeră elimină bicarbonat și favorizează acidoza cu gaură normală.
- B Retenția acizilor în insuficiența renală poate adăuga o componentă cu gaură crescută.
- C Hipovolemia poate genera acidoză lactică ce explică gaura anionică crescută.
- D Acidoza cu gaură normală și cea cu gaură crescută pot coexista.
- E Hipovolemia, insuficiența renală și pierderile digestive pot determina împreună o acidoză metabolică mixtă.
36.Care afirmație privind cetoacidoza este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 201
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Cetoacidoza fără hiperglicemie poate apărea după înfometare sau supradozare de alcool.
- Ambele situații sunt descrise drept cauze de cetoacidoză fără hiperglicemie.
Capcanele
- a) În înfometare poate apărea cetoacidoză fără hiperglicemie.
- b) Acidul acetoacetic contribuie la acidoza din cetoacidoza diabetică.
- d) Acizii se acumulează prin producție crescută și parțial prin utilizare periferică redusă.
- e) Acumularea acizilor acetoacetic și hidroxibutiric determină acidoză cu gaură anionică crescută.
- A În înfometare poate apărea cetoacidoză fără hiperglicemie.
- B Acidul acetoacetic contribuie la acidoza din cetoacidoza diabetică.
- C Ambele situații sunt descrise drept cauze de cetoacidoză fără hiperglicemie.
- D Acizii se acumulează prin producție crescută și parțial prin utilizare periferică redusă.
- E Acumularea acizilor acetoacetic și hidroxibutiric determină acidoză cu gaură anionică crescută.
37.În evaluarea unei acidoze metabolice cu gaură anionică crescută, bicarbonatul este cu peste 5 mmol/L sub valoarea așteptată prin comparația delta a găurii anionice. Ce tulburare concomitentă indică această discrepanță?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 201
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) O acidoză metabolică suplimentară cu gaură anionică normală.
- Bicarbonatul semnificativ mai mic decât cel așteptat susține o acidoză simultană cu gaură anionică normală.
Capcanele
- a) Alcaloza concomitentă este sugerată de un bicarbonat cu peste 5 mmol/L mai mare decât cel așteptat, nu de unul mai mic.
- b) O scădere a bicarbonatului cu peste 5 mmol/L sub valoarea așteptată indică o componentă metabolică suplimentară.
- d) Scăderea suplimentară a bicarbonatului indică o a doua acidoză; creșterea peste valoarea așteptată ar orienta spre alcaloză.
- e) Comparația delta urmărește tocmai relația dintre variația găurii anionice și scăderea bicarbonatului, pentru detectarea componentelor metabolice asociate.
- A Alcaloza concomitentă este sugerată de un bicarbonat cu peste 5 mmol/L mai mare decât cel așteptat, nu de unul mai mic.
- B O scădere a bicarbonatului cu peste 5 mmol/L sub valoarea așteptată indică o componentă metabolică suplimentară.
- C Bicarbonatul semnificativ mai mic decât cel așteptat susține o acidoză simultană cu gaură anionică normală.
- D Scăderea suplimentară a bicarbonatului indică o a doua acidoză; creșterea peste valoarea așteptată ar orienta spre alcaloză.
- E Comparația delta urmărește tocmai relația dintre variația găurii anionice și scăderea bicarbonatului, pentru detectarea componentelor metabolice asociate.
38.Care afirmații privind administrarea bicarbonatului în acidoză sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 201
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A În afara indicațiilor menționate, nu există dovezi clinice care să susțină îmbunătățirea prognosticului prin tratarea acidozei.
- B Corecția hiperkaliemiei asociate acidozei este considerată un beneficiu incontestabil al bicarbonatului.
- C Administrarea intravenoasă de bicarbonat se însoțește de monitorizarea electroliților și a pH-ului.
- D Bicarbonatul este utilizat ocazional în timpul resuscitării în stop cardiorespirator și frecvent pentru tulburările de ritm.
- E Lactatul de sodiu nu trebuie administrat intravenos în acest context.
39.Ce manifestări sunt compatibile cu alcaloza metabolică severă?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 202
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Ambele sunt manifestări comune ale alcalozei severe.
- B Alcaloza severă poate determina aceste modificări ale stării neurologice.
- C Alcaloza metabolică deplasează această curbă spre stânga.
- D Respirația poate fi deprimată în alcaloza metabolică.
- E Aritmiile cardiace sunt incluse între manifestările alcalozei severe.
40.În alcaloza metabolică rezistentă la cloruri determinată de pierderi de potasiu, care măsuri sunt adecvate?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 202
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Tratamentul trebuie să abordeze cauza principală a depleției potasice.
- B Aceste forme necesită administrare orală de clorură de potasiu.
- C Prezența aritmiilor impune administrare intravenoasă.
- D Slăbiciunea generalizată este o indicație de administrare intravenoasă de clorură de potasiu.
- E Corectarea pierderilor de potasiu este componenta centrală a tratamentului acestei forme de alcaloză.
41.Ce mecanisme contribuie la alcaloza din sindromul lapte-alcaline?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 202
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Vărsătura este unul dintre mecanismele prin care sindromul produce alcaloză.
- B Calciul ingerat favorizează absorbția bicarbonatului.
- C Mecanismul renal descris este scăderea RFG.
- D Calciul induce absorbția bicarbonatului, în sens opus inhibării propuse.
- E Reducerea RFG contribuie la instalarea alcalozei în acest sindrom.
← pag. 184-190Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazicCe a picat cel mai des la echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.