Chirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletal (Lawrence, cap. 28, pag. 602-610)
12 grile originale la chirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletal, după Lawrence, Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ediția a 6-a, Hipocrate 2021 (pag. 602-610). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.Un mecanic lucrează frecvent cu brațele deasupra capului și dezvoltă durere de umăr, cu slăbirea rotației externe la examinare. Care interpretări sunt justificate?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Conflictul mecanic explică iritarea tendoanelor în acest context. Acesta este unul dintre efectele funcționale ale rupturii. Inhibiția prin durere impune interpretarea prudentă a slăbiciunii.
- A Ridicarea brațului poate favoriza compresia tendoanelor sub arcul coracoacromial.
- B Durerea nu demonstrează singură ruptura tendonului.
- C Ruptura coafei poate slăbi rotația externă.
- D Durerea poate limita validitatea testului de forță.
- E Bursa subacromială poate contribui la durere.
2.La o radiografie efectuată pentru o problemă de antepicior, unui alergător fără durere calcaneană i se descoperă un pinten calcanean. Care interpretare este susținută?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Exostoza poate exista fără simptome calcaneene.
- Exostozele asimptomatice sunt frecvent descoperite pentru alte indicații.
Capcanele
- a) Pintenul incidental nu dovedește fasceită dureroasă și nu impune chirurgie.
- b) Nu este stabilită o legătură obligatorie între mărimea pintenului și durere.
- d) Absența durerii nu infirmă exostoza vizibilă radiologic.
- e) Exostoza de tracțiune nu necesită traumatism acut cu ruptură completă.
- A Pintenul incidental nu dovedește fasceită dureroasă și nu impune chirurgie.
- B Nu este stabilită o legătură obligatorie între mărimea pintenului și durere.
- C Exostoza calcaneană poate fi asimptomatică.
- D Absența durerii nu infirmă exostoza vizibilă radiologic.
- E Exostoza de tracțiune nu necesită traumatism acut cu ruptură completă.
3.O sportivă are durere anterioară de genunchi la scări și după ședere prelungită, fără leziune de cartilaj demonstrată imagistic. Care afirmații sunt adecvate pentru evaluare și recuperare?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Evitarea activităților provocatoare este o măsură conservatoare. Exercițiile de întărire sunt importante pentru recuperare. Sursa explică atrofia prin inhibiția provocată de disconfort.
- A Simptomele singure nu demonstrează condromalacia.
- B Activitățile agravante se adaptează temporar.
- C Întărirea cvadricepsului este importantă pentru recuperare.
- D Extensia exagerată crește presiunea patelară și trebuie evitată.
- E Durerea poate inhiba cvadricepsul și favoriza atrofia.
4.Un alergător prezintă durere de gambă la efort, iar măsurătorile arată revenirea lentă a presiunii intramusculare după oprirea alergării. Ce afirmații se potrivesc acestui mecanism?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- Scăderea perfuziei prin presiune susținută produce durere. Diagnosticul se bazează pe măsurători obiective. Tratamentul chirurgical este descris când măsurile conservatoare eșuează.
- A Presiunea intracompartimentală susținută poate reduce perfuzia.
- B Durerea de efort singură nu diferențiază sindromul de alte cauze.
- C Persoana asimptomatică are revenire rapidă a presiunilor.
- D Măsurarea presiunilor furnizează suport obiectiv pentru confirmare.
- E Fasciotomia poate fi eficientă după eșecul tratamentului conservator.
5.După o entorsă, testarea arată laxitate articulară, dar cu oprire fermă, iar ligamentul își păstrează continuitatea macroscopică. Care afirmații descriu corect leziunea?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D, E
- Laxitatea cu continuitate și punct final ferm caracterizează gradul al doilea. Sursa descrie ruperea unor fascicule întregi. Continuitatea macroscopică nu exclude întinderea sau ruptura parțială. Acest semn este explicit descris în gradul al doilea.
- A Laxitatea cu oprire fermă și continuitate păstrată susține gradul II.
- B Pot fi rupte fascicule întregi fără întrerupere macroscopică totală.
- C Continuitatea păstrată este compatibilă cu leziunea parțială.
- D Ligamentul poate fi întins ori parțial rupt.
- E Oprirea fermă este compatibilă cu entorsa de gradul II.
6.Un sportiv a avut mai multe entorse laterale de gleznă și dorește un program de recuperare după ultimul episod. Ce componente și explicații sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, E
- Reeducarea propriocepției este o componentă a recuperării. Deficitul feedbackului explică o parte dintre recurențe.
- A Repararea primară nu este necesară de rutină și nu este singura prevenție.
- B Entorsa poate leza terminațiile proprioceptive.
- C Exercițiile de propriocepție sunt importante în recuperare.
- D Tratamentul obișnuit include mobilizare precoce, nu imobilizare completă îndelungată.
- E Feedbackul proprioceptiv inadecvat poate favoriza entorsele recidivante.
7.După un traumatism de genunchi, tibia unui pacient se deplasează excesiv posterior la testare și ulterior apare durere de suprasolicitare rotuliană. Care afirmații explică asocierea?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Direcția posterioară localizează afectarea la LIP. Compensarea prin cvadriceps explică suprasolicitarea patelară.
- A Translația tibială posterioară anormală sugerează leziunea LIP.
- B Deplasarea posterioară nu dovedește ruptura izolată anteromedială a LIA.
- C Cvadricepsul poate compensa deplasarea tibială posterioară excesivă.
- D Testul cu deplasare posterioară nu este definit prin translație anterioară.
- E Suprasolicitarea rotuliană este compatibilă cu leziunea LIP.
8.La artroscopie se identifică o ruptură longitudinală în treimea periferică a meniscului unui sportiv. Fragmentul poate fi reparat, fără o distrucție extinsă. Care afirmații susțin alegerea tratamentului?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Localizarea periferică și reparabilitatea favorizează sutura și conservarea meniscului.
- A Treimea periferică vascularizată are potențial de vindecare după reparare.
- B Meniscectomia totală favorizează artroza tibiofemurală în timp.
- C Treimea periferică este vascularizată și fragmentul este reparabil.
- D Artroscopia permite tratament precis cu traumatism mai redus.
- E Conservarea meniscului funcțional este preferabilă rezecției totale în cazul reparabil.
9.Un schior cade ținând bățul și își forțează policele în abducție. Ulterior, pensa dintre police și index este slabă și dureroasă. Care afirmație explică deficitul funcțional și dificultatea vindecării?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Ruptura ligamentului colateral ulnar compromite pensa, iar interpunerea aponevrozei poate împiedica vindecarea.
- Abducția forțată poate rupe stabilizatorul ulnar al policelui și compromite pensa.
Capcanele
- a) Ligamentul colateral ulnar este vulnerabil la abducție forțată.
- b) Aponevroza interpusă poate împiedica alipirea ligamentului.
- d) Deficitul provine din instabilitatea metacarpofalangiană a policelui.
- e) Metoda descrisă folosește flexie MCP de 35 de grade, nu extensie completă.
- A Ligamentul colateral ulnar este vulnerabil la abducție forțată.
- B Aponevroza interpusă poate împiedica alipirea ligamentului.
- C Ruptura colateralului ulnar compromite pensa, iar interpoziția poate bloca vindecarea.
- D Deficitul provine din instabilitatea metacarpofalangiană a policelui.
- E Metoda descrisă folosește flexie MCP de 35 de grade, nu extensie completă.
10.O minge lovește vârful unui deget aflat în extensie și îl îndoaie brusc. Articulația distală rămâne flectată și pacientul nu o poate îndrepta activ. Care afirmații sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Traumatismul poate întrerupe extensorul distal; poziția de vindecare este extensia articulației afectate.
- A Flexia forțată a unui deget extins poate rupe extensorul terminal.
- B Tabloul indică leziune de extensor, nu ruptură a flexorului.
- C Mecanismul și deformarea distală sunt compatibile cu deget Mallet.
- D Imobilizarea distală în extensie completă favorizează vindecarea.
- E Mișcarea activă dureroasă fără protecție nu este tratamentul de vindecare.
11.Un sportiv simte durere bruscă în gambă, păstrează flexie plantară slabă, dar strângerea gambei nu produce mișcarea piciorului. Ce afirmații susțin interpretarea examenului?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- Acesta este semnul pozitiv al testului Thompson pentru ruptură. Tibialul posterior și flexorul lung al degetelor explică mișcarea reziduală. Sursa menționează confirmarea ecografică.
- A Flexia voluntară păstrată nu exclude ruptura achileană.
- B Absența flexiei plantare la testul Thompson susține ruptura.
- C Complexul integru produce în mod normal flexie plantară la compresie.
- D Alți flexori explică mișcarea voluntară reziduală.
- E Ecografia poate confirma suspiciunea de ruptură.
12.După o contuzie profundă a coapsei, un pacient dezvoltă osificare în cvadriceps, sensibilitate profundă și limitarea mișcării genunchiului. Care interpretări sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Depunerea de os după contuzie definește această afecțiune. Limitarea articulației adiacente face parte din manifestări. Sursa avertizează asupra recidivei după rezecția timpurie.
- A Osificarea postcontuzională din cvadriceps corespunde miozitei osificante traumatice.
- B Leziunea poate limita mișcarea articulației adiacente.
- C Excizia precoce are risc mare de recidivă.
- D Osificarea nu impune excizia imediată a fiecărei leziuni.
- E Osul din mușchi este chiar trăsătura leziunii postcontuzionale.
← pag. 596-602pag. 611-620 →Chirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletalCe a picat cel mai des la chirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletal
Alte capitole
Colon, rect și anusEvaluarea și managementul perioperator al pacientului chirurgicalFicatul și splina
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.