Bacalaureat 2026 la română: simulare, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Pe vremea când Marin Preda lucra la romanul Delirul, eram la Mogoșoaia împreună cu (Alexandru) Andrițoiu și regretatul Nicolae Ștefănescu, care scriau în colaborare un scenariu de film. […] Seara, invariabil la ora 21 fix, cu o punctualitate exasperantă, Marin Preda venea din oraș să-și înceapă lucrul de noapte. Intra în salon preocupat și posomorât, purtând în mână o geantă tip diplomat în care-și ținea manuscrisul viitorului roman. Nu se despărțea o clipă de prețioasa-i comoară, spre exasperarea și incitarea fanteziei noastre. Într-o seară, maestrul apare cu același chip concentrat și neterestru, își ia obișnuitele sticle cu apă minerală de la bufet și dispare la etaj, ținând într-o mână [...] misterioasa geantă neagră. După câteva secunde, coboară neliniștit și ne explică fără să se oprească, ușor speriat, că și-a uitat cheia camerei în mașină. Andrițoiu m-a privit iluminat, cu ochii lui negri, și, fără un cuvânt, s-a îndreptat aproape în fugă spre scările ce duceau la etaj. A reapărut după câteva minute, răsuflând precipitat, dar cu chipul radiind de bucurie: - S-a făcut! Ne explică succint cum a urcat scările, cum a găsit geanta cu manuscrisul în fața ușii și cum „prețioasa comoară” se află de-acum în camera lui, fără să dea semne de întoarcere la adevăratul stăpân. Nu termină de povestit, când își face apariția Marin Preda, agitat, nervos, uluit, și i se adresează lui Nicolae Ștefănescu cu un ton sec și protocolar: […] - Mi-a fost furată geanta cu manuscrisul! […] Ne dispersaserăm fiecare mânați de elanuri detectiviste și, după câteva clipe, Andrițoiu, Nae Ștefănescu și cu mine ne întâlnim și aranjăm „redobândirea” prețiosului obiect. - Sandule, „umfli” servieta din cameră și-o iei agale pe alee; când auzi somația mea, abandonezi obiectul și simulezi fuga. Clar? […] Ne despărțim de el și intrăm în sala de televizor, unde Marin Preda chestiona cu severitate de anchetator un pompier civil care-l privea mirat, respectuos și cu o mare nedumerire înscrisă pe chip. Maestrul ne trage deoparte: - Îl bănuiesc pe ăsta! - De ce? - Nu știu! Tot timpul poartă basca asta pe ochi și, pe deasupra, e și spân... […] Ieșim pe alee și, deodată, în semiobscuritatea nopții de vară, deslușim o siluetă. - Uite-l, strig eu. […] - În numele legii, stai sau trag! - strigă în liniștea nopții Nae Ștefănescu, scoțând din buzunar în loc de pistolet, un stilou. […] După câțiva zeci de metri găsim abandonată în mijlocul aleii prețioasa servietă diplomat. De atunci, cu orice prilej, când îl întâlnea pe Nae Ștefănescu, Marin Preda exclama cu glasul pătruns de sinceră recunoștință: - Mon cher*, dacă nu erai dumneata, nu mai găseam niciodată manuscrisul... Și adăuga invariabil, pe un ton scăzut și misterios: și totuși, eu pe tipul ăla spân și cu bască îl bănuiesc și astăzi... Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori *mon cher (în limba franceză, în original) - dragul meu
Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului fanteziei și al secvenței tot timpul.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, „fanteziei” are sensul „imaginației”, iar „tot timpul” înseamnă „mereu”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează anotimpul în care se petrece întâmplarea relatată de Mircea Micu, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Întâmplarea relatată de Mircea Micu se petrece vara.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează locul în care este ascunsă geanta lui Marin Preda, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Geanta este ascunsă în camera lui Andrițoiu, fapt indicat de secvența „prețioasa comoară se află de-acum în camera lui”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care, după ce își recuperează cheia, Marin Preda este nervos și surprins.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
După recuperarea cheii, Marin Preda descoperă că geanta cu manuscrisul a dispărut. El crede că i-a fost furată, astfel că riscul pierderii romanului la care lucrează îi provoacă neliniște și uimire.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea lui Marin Preda față de Nicolae Ștefănescu, așa cum reiese din finalul textului dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Marin Preda îi arată lui Nicolae Ștefănescu o recunoștință sinceră. Convins că acesta i-a recuperat manuscrisul, îi mulțumește ori de câte ori îl întâlnește. El nu bănuiește rolul prietenului în farsă și continuă să creadă că a fost ajutat.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă o farsă poate avea sau nu consecințe grave, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Întâmplări cu scriitori de Mircea Micu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că o farsă poate avea consecințe grave, chiar dacă autorul ei urmărește doar să provoace râsul. Intenția de a distra nu garantează că persoana vizată se va simți în siguranță.
În primul rând, o glumă care amenință aparent un lucru foarte important poate produce teamă reală. În fragmentul lui Mircea Micu, ascunderea genții îl face pe Marin Preda să creadă că și-a pierdut manuscrisul. Pentru ceilalți este o invenție amuzantă, dar pentru scriitor înseamnă pericolul dispariției unei munci îndelungate. Mai mult, el bănuiește un pompier nevinovat, ceea ce arată că farsa poate afecta și o persoană străină de joc.
În al doilea rând, asemenea situații pot distruge încrederea dintre oameni. De exemplu, dacă unui coleg i se ascunde proiectul înaintea unei prezentări importante, el poate intra în panică și poate rata ocazia de a-și susține munca. Chiar după recuperarea materialului, îi poate fi greu să se mai bazeze pe cei care l-au speriat. Urmarea nu dispare odată cu dezvăluirea glumei.
Prin urmare, o farsă trebuie judecată și după efectele asupra celuilalt. Când produce teamă, acuzații sau pierderea încrederii, amuzamentul inițiatorilor nu justifică suferința provocată.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
Adevărat copil năzdrăvan! Din pricina lui nu se puteau odihni cinci mahalale. Nu era zi de la
Dumnezeu în care părinții să nu se pomenească acasă cu vreo plângere: „Tecuță a spart capul fetei
mele! Tecuță mi-a spart un geam! Tecuță a legat o tinichea de coada lui Samurache! Tecuță mi-a
omorât un porumbel cu o piatră!” [...]
Drept vorbind, însă, vina nu era numai a micului Tecuță, care, firește, la șapte ani nu putea să fie
înțeleptul Solomon. Mai erau vinovați și părinții: le intrase-n cap că Tecuță al lor are apucături militărești
și-l lăsau să facă tot ce-i trăsnea prin cap, numai să nu-și dezmintă viitorul. [...]
Așa și cu Tecuță. Toată dragostea lui de copil era să se joace de-a soldații. La Anul Nou, la ziua
lui, la toate zilele mari nu cerea decât jucării soldățești:
- Tată, mie să-mi iei o pușcă! Să-mi iei un tambur-major*! Cumpără-mi o cutie cu soldați...
Și, peste trei zile, jucăriile ajungeau ferfeniță: de pușcă rămânea numai țeava, tamburul ajungea
fără căciulă, soldații fără nasuri. Atunci începea devastarea geamurilor vecine, tinichelele de coada lui
Samurache...
Anton Bacalbașa, Moș Teacă
*tambur-major - subofițer care conduce o fanfară militară
Anton Bacalbașa, Moș Teacă
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul de mai jos.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Tecuță este construit prin caracterizare directă și indirectă. Naratorul îl numește direct „copil năzdrăvan”, orientând cititorul spre firea lui nestăpânită. Caracterizarea indirectă se realizează prin fapte: sparge geamuri, lovește și distruge jucăriile primite. Aceste acțiuni arată agresivitatea și lipsa de grijă față de ceilalți. Dorința repetată de a primi jucării soldățești, exprimată în replicile către tată, îi sugerează și pasiunea pentru jocurile militare. Comportamentul concret susține astfel aprecierea inițială a naratorului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; - comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic; - analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Poemul Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu, inclus în volumul Joc secund din 1930, construiește o poveste de iubire imposibilă care poate fi citită ca alegorie a cunoașterii. Textul aparține modernismului prin ambiguitatea simbolurilor și prin transformarea unei narațiuni aparent simple într-o meditație asupra condiției ființei. Tema este incompatibilitatea dintre două moduri de existență: unul legat de umbră și de conservarea propriei naturi, celălalt orientat către lumină și dezvoltare spirituală.
O primă trăsătură modernistă este caracterul alegoric. Ciuperca rege și călătoarea nordică nu sunt numai personaje fantastice, ci întruchipează raportări diferite la lume. Crypto dorește iubirea fără să își poată depăși limitele naturale, în timp ce Enigel își păstrează drumul către soare. O a doua trăsătură este densitatea simbolică. Soarele, umbra, somnul și drumul nu au doar sensuri concrete. Ele construiesc o rețea de semnificații despre cunoaștere, alegere și limite. Cititorul trebuie să lege aceste imagini între ele pentru a înțelege miza poveștii.
Prima secvență semnificativă este întâlnirea din vis. Crypto o cheamă repetat pe Enigel să rămână alături de el și îi propune daruri sau apropierea de lumea sa. Cererea nu presupune o întâlnire într-un spațiu neutru, ci renunțarea fetei la direcția propriei călătorii. Refuzul ei arată că iubirea nu poate anula diferența de esență dintre cei doi. În spatele dialogului se află astfel confruntarea a două idealuri. Pentru rege, apropierea ar însemna păstrarea unei lumi ocrotite de umbră; pentru fată, acceptarea ar însemna oprirea dezvoltării și abandonarea luminii.
A doua secvență relevantă este apariția soarelui și transformarea lui Crypto. Lumina spre care Enigel aspiră are asupra regelui un efect distrugător, deoarece natura lui nu o poate suporta. Urmarea nu demonstrează că orice aspirație este greșită, ci că depășirea limitei fără capacitatea interioară necesară poate produce degradare. Asocierea finală a regelui cu o lume vegetală otrăvitoare păstrează imposibilitatea unirii inițiale. Destinele celor doi se despart, iar iubirea nu reușește să creeze o natură comună.
Titlul pune alături cele două personaje și anunță un cuplu posibil, dar diferențele dintre numele și condițiile lor pregătesc ruptura. Regele unei lumi vegetale și călătoarea umană aparțin unor universuri care comunică doar pentru scurt timp, în vis. Un al doilea element important este compoziția în ramă. La o nuntă, un menestrel este rugat să spună povestea altei nunți, care nu se poate împlini. Contrastul dintre cadrul sărbătoresc și istoria tragică împiedică lectura textului ca simplă poveste sentimentală. Existența unui povestitor interior subliniază și caracterul construit, transmis și interpretat al întâmplării. Balada devine un act de reflecție, nu doar o relatare.
Prin această formă, poemul unește povestea fantastică și întrebarea filozofică. Enigel nu își definește viața prin salvarea lui Crypto, ci prin fidelitatea față de propria căutare. Crypto rămâne expresia unei dorințe care depășește posibilitățile ființei sale. Iubirea imposibilă face vizibilă distanța dintre lumi, iar simbolurile luminii și umbrei dau acestei distanțe o semnificație existențială.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.