Bacalaureat 2026 la română: sesiunea specială, profil uman
Subiectul oficial din 2026, cu textele și baremul, pe 90 de puncte. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Pentru elevii care n-au putut da examenul la data obișnuită (de exemplu, olimpicii plecați la concursuri).
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Voi începe cu una dintre cele mai vechi amintiri ale mele, din anii copilăriei. Era vară. Cred că aveam vreo trei ani și jumătate. Purtam pe atunci părul lung. [...] Mi-amintesc că în vara aceea ne-am dus cu toții la mare. Îmi plăcea foarte mult să stau pe țărm și să privesc în depărtări nesfârșita întindere a apelor, câteodată albastre-verzui, câteodată întunecate. Marea era liniștită. Cerul de un albastru pur. Dar deodată, pe neașteptate, apele până atunci liniștite au început să se zbuciume, să se ridice înspumate, aci înaintând spre plajă, aci retrăgându-se zgomotos și măturând nisipul de pe mal. Pe urmă, alte și alte valuri au pornit să se apropie mai înfuriate, să se învolbureze mai amețitoare spre țărm. [...] Mi-am dat destul de repede seama că cel care stârnise furtuna nu fusese altul decât vântul. Așadar, departe de a mă speria, am simțit o admirație adâncă pentru puterea lui. M-a impresionat nespus; iar imaginea celor văzute pe plajă m-a urmărit mai apoi vreme îndelungată. Seara, când ne-am întors acasă, vântul nu contenise încă. Locuiam atunci pe strada Fântânii, într-o casă care avea o grădină cu pomi. Lângă fereastra camerei în care dormeam eu era un copac. Frunzele lui, asemenea valurilor, glăsuiau, povesteau, plângeau, gemeau. M-am apropiat de fereastră și am ascultat până târziu. A doua zi dimineața am rugat-o pe mama să taie pomul... pentru că toată noaptea făcuse vântul „să plângă” printre ramurile sale! M-am atașat, așadar, de vânt încă de mic. Pentru mine, el era un uriaș cu puteri nebănuite, în stare să ducă în spinare corăbii și vapoare cât casa - pe ape, nori cât muntele de mari - prin văzduh. Mi l-am făcut prieten. Îl admiram. Era atât de puternic! A venit apoi vremea școlii. Am urmat cursurile primare la școala „Petrache Poenaru”. Părinții au hotărât să-mi taie pletele: nu se mai potriveau cu noua mea... îndeletnicire. [...] M-am întristat tare mult; ca să mă împace, tata mi-a făcut cel mai frumos zmeu. Era foarte mare. [...] Am urmat apoi cursurile liceului „Sfântul Sava”, unde am avut doi buni prieteni: pe Gheorghe Dinescu și pe Popovici, cu care, bineînțeles, dând glas pasiunii mele mai vechi, făceam zmeie. Acum, fiind mai mare, căutam să deslușesc unele taine ale vântului, ale zborului, să aflu ce se întâmplă în timpul lui, de ce și când aerul poate susține un zmeu... Pasiunea mea pentru iscodirea tainelor fenomenelor fizice începea, așadar, să se înfiripe de timpuriu. [...] Vă întrebați, desigur, de unde provin dragostea, pasiunea mea pentru tehnică, pentru construcții, dorința de a iscodi, de a cerceta, de a descoperi. În mare măsură, am dobândit-o datorită tatălui meu, așa cum am mai spus. Apoi, datorită faptului că, din fragedă vârstă, din liceu, am cunoscut și personal, nu numai din povestirile tatălui meu, pe marele inventator Nikola Tesla, care venea uneori la noi în casă. El este descoperitorul curentului electric alternativ, inventatorul și constructorul primei mașini electrice funcționând cu astfel de curent. Bănățean, cu patru zile mai tânăr decât tatăl meu, mă uimea nespus cu felul lui de a gândi, de a-și expune ideile. Imaginea lui mi-a rămas întipărită în minte și azi, după atâția ani.
Henri Coandă, Prietenul meu... vântul, în volumul Amintiri despre anii de școală
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului nesfârșita și al secvenței în stare.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, „nesfârșita” înseamnă „nemărginita”, iar secvența „în stare” are sensul „capabil”.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează obiectul pe care Henri Coandă îl primește de la tatăl său, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Henri Coandă primește de la tatăl său un zmeu.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează o atitudine pe care o are copilul atunci când observă marea de pe țărm, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Copilul are o atitudine contemplativă, după cum arată secvența „Îmi plăcea foarte mult să stau pe țărm și să privesc în depărtări nesfârșita întindere a apelor.”
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care copilul îi cere mamei să taie pomul din grădină.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Copilul îi cere mamei să taie pomul pentru că vântul fusese făcut „să plângă” printre ramurile lui toată noaptea. El se atașase de vânt ca de un prieten și vrea să nu îi mai provoace suferință.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Henri Coandă, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Henri Coandă se remarcă prin curiozitate. Încă din copilărie privește atent furtuna, apoi face zmeie și încearcă să deslușească tainele zborului. Dorința de a afla de ce și când aerul poate susține un zmeu arată o minte iscoditoare, atrasă de fenomenele fizice.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă întâlnirea cu o personalitate poate influența sau nu descoperirea unei pasiuni, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri despre anii de școală, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte.
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că întâlnirea cu o personalitate poate influența descoperirea unei pasiuni, deoarece un om admirat arată concret ce înseamnă să te dedici unui domeniu. Totuși, ea are efect mai ales când găsește o curiozitate deja trezită.
În primul rând, contactul cu un om remarcabil poate da formă unei atracții încă neclare. În fragmentul din Amintiri despre anii de școală, Henri Coandă spune că dragostea lui pentru tehnică vine din povestirile tatălui și din faptul că l-a cunoscut personal pe Nikola Tesla. Inventatorul îl uimește prin felul în care gândește și își expune ideile, iar imaginea lui rămâne întipărită în mintea viitorului constructor. Astfel, o întâlnire scurtă devine un reper pentru toată viața.
În al doilea rând, o personalitate poate dovedi că pasiunea duce undeva. De exemplu, un elev care ascultă un fizician la o zi a porților deschise de la facultate poate vedea cât de mult contează răbdarea și munca pentru un rezultat. Odată ce are un model real, își propune să încerce și el, nu doar să admire. Pasiunea nu apare din nimic, dar un exemplu bun îi arată calea.
Prin urmare, o întâlnire nu creează singură o pasiune, însă o poate aprinde și orienta. De aceea merită să căutăm oameni de la care avem de învățat.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
Din nou revăd pădurea în care împreună
Cu tine rătăcit-am în nopțile cu lună
Și banca solitară pierdută-n flori albastre
Pe care ades stătut-am strângându-ne de mână,
Uimiți de sfântă vraje a fericirei noastre.
Azi dragostea ni-i moartă, și banca-i părăsită,
De vântu’ rece-al toamnei pădurea-i desfrunzită,
Copacii-și clatin vârful și crengile își frâng,
Și eu și ea-mbrăca-vom de-acum haina cernită,
Pădurea-și plânge frunza și eu dragostea mi-o plâng.
Ion Minulescu, Plâns
II10 p
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai sus, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ideea poetică este durerea provocată de moartea iubirii, trăită de eul liric odată cu venirea toamnei. Prima strofă evocă fericirea de altădată prin „banca solitară pierdută-n flori albastre” și prin „sfântă vraje” a doi îndrăgostiți. A doua strofă aduce antiteza: banca este „părăsită”, pădurea „desfrunzită”, iar vântul „rece”. Metafora „haina cernită” sugerează doliul sufletesc. În ultimul vers, personificarea „Pădurea-și plânge frunza” și paralelismul cu „eu dragostea mi-o plâng” leagă natura de sentimentul poetului. Astfel, peisajul devine oglinda suferinței.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje într-un basm cult studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje;
- evidențierea relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate;
- analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale basmului cult studiat, relevante pentru relația dintre cele două personaje (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, relația dintre erou și Spân organizează o mare parte a drumului de maturizare. Cei doi nu reprezintă numai binele și răul într-o confruntare fantastică. Raportul lor arată cum lipsa de experiență poate duce la pierderea libertății și cum identitatea trebuie recuperată prin probe și prin descoperirea adevărului. Spânul este antagonistul care îi uzurpă locul tânărului și îl supune unor încercări menite să îl înlăture.
La început, fiul craiului are un statut social superior, dar o experiență redusă. El cunoaște sfatul tatălui, fără să știe încă să îl aplice într-o situație concretă. Psihologic, este vulnerabil prin încredere și nesiguranță, iar moral își păstrează omenia. Spânul are, în schimb, experiența manipulării și folosește minciuna pentru a obține putere. După episodul fântânii, raportul social se inversează în aparență: fiul de crai devine slugă, iar impostorul se prezintă drept nepot de împărat. Diferența morală rămâne însă constantă.
Prima secvență esențială este coborârea în fântână. Spânul transformă un loc al răcoririi și al încrederii într-o capcană. Îl obligă pe tânăr să jure că îi va fi slugă și îi ia identitatea, dându-i numele Harap-Alb. Relația este întemeiată astfel pe constrângere și pe amenințare, nu pe o înțelegere liberă. Eroul începe să cunoască diferența dintre aparența binevoitoare și intenția reală. Schimbarea de nume face vizibilă pierderea statutului, iar jurământul explică de ce el nu poate rezolva imediat situația printr-o simplă dezvăluire.
A doua secvență importantă este confruntarea finală, când fata împăratului Roș arată cine este adevăratul nepot. Spânul îl ucide pe Harap-Alb, încercând să păstreze prin violență o putere deja demascată. Calul îl pedepsește pe antagonist, iar fata îl readuce pe erou la viață cu mijloacele fantastice pregătite în poveste. Moartea și revenirea au și o semnificație de prag: vechea identitate de slugă este depășită. Adevărul nu se restabilește prin imitarea răutății Spânului, ci prin ajutorul celor cu care eroul a construit relații de încredere.
Un element de structură relevant este conflictul exterior dintre adevăratul moștenitor și impostor. Probele cerute de Spân ar trebui să îl distrugă pe erou, dar devin etape ale formării acestuia. Rolul lor în maturizare nu transformă abuzul antagonistului într-un comportament moral acceptabil. Un al doilea element este caracterizarea prin contrast. Spânul urmărește folosul propriu și își tratează semenii ca instrumente; Harap-Alb ajută și primește sprijin. Opoziția explică rezultatele diferite: puterea izolată prin frică se prăbușește, în timp ce bunătatea eroului produce solidaritate. Titlul păstrează, până la final, urma numelui impus în această relație inegală.
Relația evoluează de la încrederea înșelată la robie și apoi la demascare. Harap-Alb nu devine matur pentru că ar fi fost de la început lipsit de slăbiciuni, ci pentru că învață din experiențe fără să renunțe la valorile sale. Spânul face vizibil pericolul aparențelor, iar înlăturarea lui permite recunoașterea unei autorități întemeiate pe identitate și pe calități morale.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.