Bacalaureat 2026 la română: varianta de rezervă, profil real

Subiectul oficial din 2026, cu textele și baremul, pe 90 de puncte. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.

Subiect oficial, la fel de greu, pregătit în caz că primul ajungea public. Nu s-a dat la Bac, dar e perfect pentru exercițiu.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I. A 30 p

Textul 1

La gara din Napoli zgomotul era amețitor. Conductori, hamali, birjari și public, toți țipau. [...] Intrând în oraș, zgomotul creștea din ce în ce, iar în cele din urmă am intrat în strada Molo, care se urcă spre castelul St. Elmo, spre palatul municipal și spre cel regal. Aici e zi și noapte ca la Moșii din București*. Pe o bucată de loc, cât ține de la Piața Teatrului din București până la „Bulevard”, sunt vreo șapte teatre, iar la dreapta se deschid două din cele mai populate străzi ale orașului. Și trebuie să știi că precupețul* napolitan nu strigă, ci țipă ca și când i-ar fi scoțând cineva una câte una măselele din gură. [...] După ce s-a întunecat, o iluminație bogată dă întregii scene o înfățișare de tot înspăimântătoare. Mai ales în strada cu precupeții e parcă s-a aprins orașul. Afară de felinarele municipale, fieștecare precupeț, fieștecare prăvălie, fieștecare neguțător ambulant are de la patru până la douăsprezece felinare cu lumină gălbuie de untdelemn, căci altfel n-ar putea să-și vadă, să-și arate și, mai ales, să-și păzească marfa. Casele au câte cinci-șase etaje, iar pe sus sunt trattorie*, alberghi* și prăvălii care, de asemenea, sunt iluminate, ca să li se vadă firma de jos. [...] Prin balcoane, sunt apoi oameni și o mulțime de flori, iar între balcoane și adeseori chiar peste uliță sunt întinse sfori, pe care napoletancele-și usucă rufele. Deasupra celor mai multe dintre case sunt, în sfârșit, grădini, care, de asemenea, au iluminația lor. Îți închipuiește acum această iluminație, verdeața de prin balcoane și de pe case, trențăria întinsă pe sforile dintre balcoane, înghesuiala din stradă, strigătele și felinarele ce se mută mereu de la un loc la altul, și le închipuiește numai pe aceste și vei înțelege că cele dintâi seri n-am îndrăznit să ies, ci am stat în balcon, de unde aveam vedere atât asupra acestei bâjbâieli, cât și asupra golfului plin de corăbii. Iar ceea ce vezi aici se petrece în două treimi din Napoli. Pe malul Santa Lucia, unde se vând „frutti di mare”, pe Piața municipală ori pe malul portului mic, înghesuiala e tot atât de mare, deși are cu totul alt caracter: în strada Roma e lumea mai curățea, pe Piața Plebiscitului, cea mai frumoasă parte din Napoli, e cam ca la San Marco, iar în admirabila grădină de la Vila Națională cântă muzica: aici e lumea elegantă. Ceea ce are Veneția, o singură piață, în care se adună toată lumea, nici Napoli, nici Roma nu are. [...] N-ai făcut un pas în afară și-ți este cineva pus în drum, un copil, o femeie tânără, o băbătie, un om, în sfârșit cineva care-ți cere ceva, îți propune, îți recomandă, te îndeamnă, în cel mai bun caz un birjar care te urmărește un pătrar de ceas, spunându-ți mereu unde are să te ducă pentru 70 de centesimi. [...] După miezul nopții, poți ieși fără a te mai teme că vei fi oprit la tot pasul, iar înspre unu, zgomotul și mișcarea mai scad, dar de încetat, nu încetează niciodată. Acum, lăsându-ți banii, ceasornicul și alte asemenea lucruri de prisos acasă și ținându-ți batista la loc sigur, poți să umbli cu oarecare îndrăzneală prin locurile mai largi.

Ioan Slavici, O scrisoare din Italia

*Moșii din București - bâlci organizat anual, în trecut, în București *precupeț - vânzător stradal *trattorie (în limba italiană, în original) - restaurante tradiționale italiene *alberghi (în limba italiană, în original) - hoteluri

I.A.16 p

textul 1

Indică sensul din text al secvenței zi și noapte și al cuvântului îndrăzneală.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În text, secvența „zi și noapte” înseamnă „mereu”, iar cuvântul „îndrăzneală” are sensul „curaj”.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: mereu etc.) și al cuvântului dat (de exemplu: curaj etc.)4 p
  2. formularea răspunsului în enunț/enunțuri1 p
  3. corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație1 p

I.A.26 p

textul 1

Menționează locul considerat de Ioan Slavici cel mai frumos din Napoli, utilizând informațiile din textul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cel mai frumos loc din Napoli, în opinia lui Ioan Slavici, este Piața Plebiscitului.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. menționarea locului considerat de Ioan Slavici cel mai frumos din Napoli (Piața Plebiscitului)4 p
  2. formularea răspunsului în enunț1 p
  3. corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație1 p

I.A.36 p

textul 1

Precizează o particularitate a orașului Veneția, care îl diferențiază de Roma și de Napoli, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Veneția are o singură piață în care se adună toată lumea, după cum arată secvența „Ceea ce are Veneția, o singură piață, în care se adună toată lumea, nici Napoli, nici Roma nu are.”

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. precizarea unei particularități a orașului Veneția, care îl diferențiază de Roma și de Napoli (de exemplu: existența unei singure piețe)2 p
  2. justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Ceea ce are Veneția, o singură piață, în care se adună toată lumea, nici Napoli, nici Roma nu are.)2 p
  3. formularea răspunsului în enunț1 p
  4. corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație1 p

I.A.46 p

textul 1

Explică un motiv pentru care negustorii utilizează felinare.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Negustorii folosesc felinare pentru că, după lăsarea întunericului, altfel nu și-ar putea vedea, arăta și păzi marfa. Lumina gălbuie le permite să vândă și noaptea și să nu fie păgubiți.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. explicarea unui motiv pentru care negustorii utilizează felinare: precizarea motivului (de exemplu: lăsarea întunericului etc.) - 2 puncte; explicare nuanțată - 2 puncte/încercare de explicare - 1 punct4 p
  2. formularea răspunsului în enunț1 p
  3. corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație1 p

I.A.56 p

textul 1

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea napolitanilor față de turiști, așa cum reiese din penultimul paragraf.

Între 30 și 50 de cuvinte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Napolitanii îi abordează insistent pe turiști. Un copil, o femeie sau un birjar îi opresc din loc în loc, le cer ceva, le propun servicii și îi îndeamnă să cumpere. Birjarul îi urmărește un sfert de oră, oferindu-se să îi ducă undeva pentru 70 de centesimi.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. prezentarea atitudinii napolitanilor față de turiști: precizarea atitudinii (de exemplu: insistență etc.) - 2 puncte; prezentare adecvată și nuanțată - 2 puncte/încercare de prezentare - 1 punct4 p
  2. respectarea precizării privind numărul de cuvinte1 p
  3. corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație1 p

Subiectul I. B 20 p

I.B20 p

textul 1

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă explorarea unui oraș contribuie sau nu la îmbogățirea orizontului de cunoaștere, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul O scrisoare din Italia de Ioan Slavici, cât și la experiența personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
  • utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte. 6 puncte

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Minimum 150 de cuvinte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Consider că explorarea unui oraș contribuie la îmbogățirea orizontului de cunoaștere, pentru că îți arată oameni, obiceiuri și locuri pe care o carte nu le poate înlocui complet.

În primul rând, plimbarea prin oraș îți oferă informații directe despre felul în care trăiesc oamenii. În textul O scrisoare din Italia, Ioan Slavici descrie Napoli cu strada plină de precupeți, felinare, rufe întinse între balcoane și strigăte. El observă și diferențele dintre străzi, de la înghesuiala de la Santa Lucia până la eleganța din grădina Vilei Naționale. Astfel, cititorul înțelege orașul ca pe o lume vie, cu mai multe fețe.

În al doilea rând, explorarea unui oraș te ajută să compari și să înțelegi mai bine istoria. De exemplu, la o excursie la Sibiu sau la Brașov, un elev poate vedea cetățile, bisericile și piețele despre care a citit la istorie și poate înțelege cum au trăit oamenii acelor timpuri. Experiența directă fixează informația mai bine decât o lecție învățată pe de rost.

Prin urmare, explorarea unui oraș lărgește orizontul, cu condiția să privim atent și să fim curioși. Cine pleacă doar să bifeze locuri vede puțin, dar cine observă oamenii și detaliile învață mult.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că explorarea unui oraș contribuie la îmbogățirea orizontului de cunoaștere. etc.) 1 punct1 p
  2. câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată - 2 p.; încercare de enunțare - 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte4 p
  3. câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată - 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism - 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte4 p
  4. valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument - 3 p./simpla citare a unor secvențe din text - 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument - 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte4 p
  5. formularea unei concluzii pertinente 1 punct1 p
  6. utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată - 2 p.; utilizare parțial adecvată - 1 p. 2 puncte2 p
  7. respectarea normelor limbii literare (0-1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice - 1 p.; 2 sau mai multe greșeli - 0 p.) 1 punct1 p
  8. respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli ortografice și de punctuație - 1 p.; 2 sau mai multe greșeli - 0 p.) 1 punct1 p
  9. așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct1 p
  10. respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct1 p

Subiectul al II-lea 10 p

Textul 2

Mă tem de privirea din urmă,
de vorbele de bun rămas,
de semnul vremelnic din poartă,
de zvonul pierdutului pas.

Mă tem de pustiu, de tăcere,
de numele fără răspuns
din mijlocul nopților rele.
Mă tem de regretul ascuns.

De somnul și amăgirea
re-ntoarcerii pale din vis
mă tem, - de-ntreaga poveste
vorbind de-un pierdut paradis.

Ion Vinea, Vals vechi

II10 p

textul 2

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai sus, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

Minimum 50 de cuvinte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Ideea poetică este teama de despărțire și de pierdere, însoțită de nostalgia unei fericiri dispărute. Anafora „Mă tem de”, reluată în fiecare strofă, funcționează ca un refren și arată cât de puternic este stăpânit eul liric de neliniște. Enumerația din prima strofă adună semne ale plecării: „privirea din urmă”, „vorbele de bun rămas”, „zvonul pierdutului pas”. Epitetul „numele fără răspuns” sugerează singurătatea, iar metafora „pierdut paradis” numește fericirea de odinioară. Titlul, Vals vechi, adaugă o notă de amintire melancolică, iar repetiția ritmată face teama aproape palpabilă.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice • numirea ideii poetice - 2 puncte • comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică identificată și mijloacele artistice - 4 puncte/comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică identificată și mijloacele artistice - 2 puncte/simpla precizare a unor mijloace artistice - 1 punct6 p
  2. utilizarea limbii literare 1 punct1 p
  3. logica înlănțuirii ideilor 1 punct1 p
  4. ortografia (0-1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte) 1 punct1 p
  5. punctuația (0-1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte) 1 punct1 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

  • evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
  • comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat;
  • analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Minimum 400 de cuvinte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat în 1930, urmărește drumul Vitoriei Lipan pentru aflarea adevărului despre dispariția soțului său. Opera îmbină observația realistă a vieții pastorale cu semnificații tradiționale și simbolice. Tema centrală este restabilirea adevărului și a dreptății, legată de iubirea conjugală și de respectarea rânduielilor comunității. Căutarea nu are doar scopul de a explica o absență, ci de a reface o ordine morală încălcată prin crimă.

O primă trăsătură realistă este atenția acordată vieții concrete. Relațiile dintre oameni, ocupațiile, schimburile comerciale și opririle pe drum dau consistență lumii în care se desfășoară ancheta. Vitoria nu găsește răspunsul printr-o intervenție miraculoasă, ci prin întrebări, observație și confruntarea informațiilor. O a doua trăsătură este construcția unor personaje legate de mediul lor social. Vitoria aparține unei comunități pastorale și își organizează viața după valori cunoscute, dar este capabilă să judece lucid situații noi. Tradiția și inteligența practică lucrează împreună.

Prima secvență relevantă este descoperirea rămășițelor lui Nechifor într-o râpă, cu ajutorul câinelui Lupu. După refacerea traseului, Vitoria ajunge la dovada care schimbă presimțirea în certitudine. Momentul exprimă durerea soției, dar și obligația de a continua: mortul trebuie îngropat potrivit rânduielii, iar ucigașii trebuie descoperiți. Pentru Gheorghiță, confruntarea directă cu moartea tatălui este și o treaptă a maturizării. Episodul unește astfel tema căutării cu tema responsabilității față de familie și față de cei dispăruți.

A doua secvență importantă este praznicul, când Vitoria reconstituie crima în fața celor bănuiți. Ea nu se limitează la o acuzație fără sprijin, ci folosește detaliile adunate și urmărește reacțiile interlocutorilor. Siguranța relatării apasă asupra lui Calistrat Bogza, iar izbucnirea acestuia confirmă tensiunea pe care încearcă să o ascundă. Descoperirea adevărului este rezultatul unei pregătiri îndelungate și al cunoașterii oamenilor. Dreptatea apare ca împlinire a unui efort moral, nu ca simplă întâmplare favorabilă eroinei. Finalul permite și continuarea vieții familiei.

Un element relevant de structură este drumul. Spațiul parcurs de Vitoria și Gheorghiță are funcție de anchetă, pentru că fiecare oprire aduce un indiciu, dar și funcție inițiatică pentru tânăr. Reconstituirea drumului lui Nechifor transformă absența într-o istorie verificabilă. Un al doilea element este titlul. Baltagul numește o unealtă și o armă legată de lumea păstorilor, devenind semn al violenței și al restabilirii dreptății. Același obiect concentrează posibilități morale opuse, în funcție de omul care îl folosește. Titlul leagă astfel materia concretă a lumii de conflictul său esențial.

Prin Baltagul, Sadoveanu prezintă o lume în care respectul pentru rânduială nu exclude acțiunea hotărâtă. Vitoria poate transforma neliniștea în căutare și informațiile disparate în adevăr, deoarece îmbină atașamentul față de soț cu judecata practică. Romanul pune dreptatea în relație cu memoria celui mort, dar și cu responsabilitatea celor vii de a nu lăsa violența fără răspuns și de a-și relua viața în cunoștință de cauză.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice - 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate - 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului narativ - 2 x 1 punct = 2 puncte6 p
  2. comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat 6 puncte • precizarea temei - 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat (comentarea adecvată - 2 puncte/simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendința de rezumare - 1 punct) - 2 x 2 puncte = 4 puncte6 p
  3. câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul narativ studiat - 3 puncte/ analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței - 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței - 1 punct6 p
  4. existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere 1 punct1 p
  5. logica înlănțuirii ideilor 1 punct1 p
  6. abilități de analiză și de argumentare 3 puncte • relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante - 3 puncte/ relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante - 2 puncte/schematism - 1 punct3 p
  7. utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată - 2 puncte; vocabular restrâns, monoton - 1 punct) 2 puncte2 p
  8. ortografia (0-1 greșeli - 2 puncte; 2 greșeli - 1 punct; 3 sau mai multe greșeli - 0 puncte) 2 puncte2 p
  9. punctuația (0-1 greșeli - 2 puncte; 2 greșeli - 1 punct; 3 sau mai multe greșeli - 0 puncte) 2 puncte2 p
  10. așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de română.