Bacalaureat 2025 la română: simulare, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
În ce mă privește, student la Medicină (numai că în sala de disecție citeam piesele lui Shakespeare și frecventam mai mult disciplinele de la Litere), rolul jucat de profesorul de Estetică a fost covârșitor. Veneam de la țară, elev silitor desigur, dar complet neintrodus în domeniile care mă atrăgeau, lipsit de gust în materie de arte și informație culturală - un adevărat „barbar” care nimerise în mijlocul Atenei, blocat de o timiditate aproape morbidă. Prima acțiune eficientă pe care a avut-o profesorul Liviu Rusu asupra mea a fost aceea de „a sparge” tocmai această timiditate. [...] Educația și instruirea mea estetică au început, însă, cu „Audițiile muzicale” pe care profesorul Liviu Rusu le ținea în prelungirea Seminarului de Estetică. Acestea, de asemenea, făceau săli pline. Ele complineau în mod nesistematic o reală istorie a muzicii simfonice clasice: audierea fiecărui disc era precedată de o expunere a profesorului. Pentru mine, atmosfera avea ceva incredibil: de inițiere într-un domeniu al unei arte de care eram total străin. În viața mea, până atunci, nu fusesem la un concert, nici nu ascultasem muzică simfonică. Intram într-un univers pe care nici măcar nu-l bănuisem, în care fiecare descoperire constituia un nou moment de delectare, în care - întâi de toate - aveam revelația propriei persoane. [...] Ca în tot ceea ce făcea profesorul, prezența sa fizică - vocea, gesticulația, pledoaria - precum și termenii săi marcau ca o pecete materia însăși a lecției: de-a lungul anilor, de câte ori am ascultat Mozart sau Beethoven, de pildă, în memoria mea apărea figura profesorului, iar unele dintre expresiile sale - deosebit de plastice - se însoțeau inevitabil de surâsurile sau chiar ironiile noastre. Nimic nu leagă pe elev de profesorul său mai mult decât omul care, coborând de pe estradă, ți se alătură asemenea unui camarad cu care poți să conversezi - prin cuvinte sau numai tăcând - de acord sau în contradictoriu. [...] În atmosfera acelor ani, când războiul - care era în toi - părea a se desfășura pe altă planetă, Universitatea „Regele Ferdinand” din Cluj, refugiată la Sibiu, trăia cu ardoare o rivalitate culturală pasionantă: între grupul de studenți mediciniști conduși de profesorul de anatomie Victor Papilian - care era un remarcabil prozator și dramaturg - și grupul celor de la Litere, Filosofie și Drept, animat de la catedră de Liviu Rusu, iar la nivel de cenaclu de Lucian Blaga. [...] „Arena” întrecerii culturale între studenții de la Medicină și cei de la Litere a fost teatrul amator universitar. [...] Profesorul Liviu Rusu a regizat un spectacol cu O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Astăzi, montarea asigurată de profesorul nostru de Estetică ar apărea, desigur, ca o realizare modestă, cu „îndrăzneli” care au devenit lucruri de rutină ale artei scenice. Dar, pe vremea aceea, soluțiile artistice, experimentale, existente în acel spectacol, au avut mare efect: actorii înaintau spre scenă printre cele două rânduri de spectatori; unii interpreți se aflau în loje, îi interpelau pe cei din sală înainte de a coborî în spațiul scenic; la un moment dat, sufleorul dădea la o parte capacul cuștii sale pentru a interveni etc. [...] Spectacolul mi se pare a fi fost foarte important pentru noi, întrucât indica o sferă de preocupări care aveau să caracterizeze activitatea literară a tuturor prietenilor mei. Ștefan Aug. Doinaș, Liviu Rusu, în vol. Evocări
Ștefan Aug. Doinaș, Liviu Rusu, în vol. Evocări
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului reală și al secvenței dădea la o parte.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, „reală” are sensul „adevărată”, iar „dădea la o parte” înseamnă „îndepărta”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează localitatea în care a funcționat în timpul războiului Universitatea „Regele Ferdinand”, valorificând informațiile din text.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În timpul războiului, Universitatea „Regele Ferdinand” a funcționat la Sibiu.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează domeniul artistic în care se manifestă spiritul competitiv al studenților de la Medicină și Litere, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Competiția artistică se manifestă în teatru: „«Arena» întrecerii culturale între studenții de la Medicină și cei de la Litere a fost teatrul amator universitar.”
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică un motiv pentru care spectacolul regizat de Liviu Rusu a atras atenția.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Spectacolul regizat de Liviu Rusu atrage atenția prin soluții scenice neobișnuite pentru acea perioadă. Actorii circulă printre spectatori și li se adresează, iar sufleorul intervine, transformând publicul într-un participant la reprezentație.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, un efect pe care îl are muzica simfonică asupra tânărului Ștefan Aug. Doinaș.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Muzica simfonică îi oferă tânărului Doinaș o descoperire de sine. Intrând într-un univers artistic până atunci necunoscut, el trăiește bucuria fiecărei revelații. Audițiile îndrumate de profesor îi dezvoltă sensibilitatea și îl ajută să își înțeleagă propriile înclinații culturale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă profesorii contribuie sau nu la îmbogățirea experienței culturale a tinerilor, raportându-te atât la fragmentul extras din volumul Evocări de Ștefan Aug. Doinaș, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că profesorii contribuie la îmbogățirea experienței culturale a tinerilor, deoarece pot deschide drumuri către domenii necunoscute și pot încuraja participarea activă la viața artistică.
În primul rând, un profesor oferă repere care fac accesibilă o artă dificilă pentru începători. În fragmentul din „Evocări”, Liviu Rusu organizează audiții muzicale și prezintă fiecare disc înainte de ascultare. Ștefan Aug. Doinaș, care nu fusese la concerte, descoperă astfel muzica simfonică și își dezvoltă sensibilitatea. Experiența nu constă doar în primirea unor informații: explicațiile și entuziasmul profesorului îl ajută să găsească o legătură personală cu ceea ce aude.
În al doilea rând, profesorii pot transforma interesul într-o experiență concretă, prin proiecte și întâlniri culturale. De exemplu, participarea clasei la un spectacol, urmată de o discuție ghidată, mă poate face să observ rolul decorului sau al gesturilor actorilor. Când îmi argumentez apoi impresiile, învăț să depășesc reacția simplă de tipul „mi-a plăcut”. Îndrumarea este utilă tocmai pentru că îmi lasă loc să formulez propria interpretare.
În concluzie, profesorul devine un mediator între tânăr și cultură. Prin explicații, exemple și ocazii de participare, el poate transforma curiozitatea într-un interes de durată.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
De sticlă - câmpia înghețată.
Departe un șir de pomi despuiați
scutură chiciura luminată.
Au trecut sănii trase de boi
albi ca zăpada, și aburind ca zarea,
să încarce lemne din zăvoi.
Am rămas singur, și e atât de frig
încât aș putea să-mi văd cuvintele
înghețând în aer, când te strig.
Caut prin grădină pașii tăi,
ieri le-am zărit în prima ninsoare urmele,
umbre albastre, ca niște porumbei.
Adrian Maniu, Iarnă
Adrian Maniu, Iarnă
II10 p
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Poezia exprimă singurătatea și dorul într-un peisaj de iarnă. Metafora inițială „De sticlă” sugerează rigiditatea și răceala câmpiei, pregătind starea de izolare a eului liric. Imaginea cuvintelor care ar putea îngheța în aer transformă frigul exterior într-un obstacol al comunicării cu ființa absentă. Comparația urmelor cu „niște porumbei” păstrează fragil o prezență iubită. Peisajul nu este doar un decor: prin imagini vizuale și metaforice, el face perceptibilă intensitatea dorului și nevoia de apropiere.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic sau al experienței studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; - evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale romanului studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ștefan Gheorghidiu, protagonistul romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, este un intelectual care își analizează permanent experiențele. Romanul, apărut în 1930, îl prezintă și ca narator, astfel încât lumea este cunoscută prin sensibilitatea și judecățile sale. Construcția personajului este modernă: interesul se îndreaptă către contradicțiile conștiinței, nu către o imagine stabilă, confirmată de un observator omniscient. Iubirea și războiul îi pun la încercare nevoia de adevăr.
Social, Gheorghidiu este inițial un student la filozofie cu mijloace modeste, apoi primește o moștenire care schimbă viața cuplului. În planul războiului, are statutul de ofițer și cunoaște direct existența frontului. Psihologic, este lucid, analitic și orgolios, sensibil la orice semn de abatere de la ideal. Moral, respinge compromisul și relațiile pe care le consideră lipsite de autenticitate, dar judecățile sale pot deveni rigide. Trăsătura dominantă este nevoia de absolut, care îl împiedică să accepte ușor ambiguitatea vieții. El cere iubirii o certitudine pe care interpretarea faptelor nu i-o poate oferi.
O primă secvență care evidențiază această trăsătură este discuția de la popotă despre fidelitate. Pentru ceilalți participanți, cazul discutat poate fi tratat prin opinii obișnuite și formule generale. Gheorghidiu reacționează intens, deoarece problema atinge propria dramă și propria concepție despre iubire. El nu vede relația ca pe un simplu aranjament social, ci ca pe un angajament total. Reacția arată seriozitatea aspirației sale, dar și dificultatea de a comunica atunci când ceilalți nu împărtășesc aceeași exigență. Orgoliul și vulnerabilitatea se manifestă împreună.
A doua secvență este excursia la Odobești. Atenția acordată de Ela domnului G. devine pentru soț un șir de indicii pe care încearcă să le lege într-o explicație sigură. Suferința lui nu este inventată, însă concluziile rămân legate de o perspectivă subiectivă. Dorința de adevăr deplin îl împinge să analizeze excesiv gesturi și priviri. Episodul arată cum aceeași luciditate care îl face capabil de observații fine poate alimenta gelozia. Nevoia de absolut nu îi oferă liniște, ci transformă relația într-o probă permanentă a fidelității.
Un element relevant este perspectiva narativă. Fiind și narator, Gheorghidiu își prezintă reacțiile și își reconstituie trecutul, ceea ce permite accesul direct la contradicțiile sale. Cititorul trebuie totuși să distingă între observație și interpretare, deoarece personajul nu deține automat adevărul despre ceilalți. Un al doilea element este relația dintre cele două experiențe anunțate în titlu. Pe front, spaima și suferința colectivă schimbă proporțiile conflictului interior. Evoluția lui nu constă într-o demonstrație definitivă a vinovăției Elei, ci într-o modificare a raportului cu trecutul. La întoarcere, desprinderea de bunuri și de viața comună arată că nu mai dorește să rămână captiv aceleiași întrebări.
Gheorghidiu este memorabil prin tensiunea dintre exigență și vulnerabilitate. Nu poate fi redus la un soț gelos, fiindcă iubirea exprimă și problema mai largă a autenticității. În același timp, nu este o autoritate infailibilă. Romanul îl urmărește tocmai în limitele judecății sale, lăsând experiențele să îi schimbe felul în care înțelege lumea și propria suferință.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.