Bacalaureat 2025 la română: simulare, profil real

Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I. A 30 p

Textul 1

În ce mă privește, student la Medicină (numai că în sala de disecție citeam piesele lui Shakespeare și frecventam mai mult disciplinele de la Litere), rolul jucat de profesorul de Estetică a fost covârșitor. Veneam de la țară, elev silitor desigur, dar complet neintrodus în domeniile care mă atrăgeau, lipsit de gust în materie de arte și informație culturală - un adevărat „barbar” care nimerise în mijlocul Atenei, blocat de o timiditate aproape morbidă. Prima acțiune eficientă pe care a avut-o profesorul Liviu Rusu asupra mea a fost aceea de „a sparge” tocmai această timiditate. [...] Educația și instruirea mea estetică au început, însă, cu „Audițiile muzicale” pe care profesorul Liviu Rusu le ținea în prelungirea Seminarului de Estetică. Acestea, de asemenea, făceau săli pline. Ele complineau în mod nesistematic o reală istorie a muzicii simfonice clasice: audierea fiecărui disc era precedată de o expunere a profesorului. Pentru mine, atmosfera avea ceva incredibil: de inițiere într-un domeniu al unei arte de care eram total străin. În viața mea, până atunci, nu fusesem la un concert, nici nu ascultasem muzică simfonică. Intram într-un univers pe care nici măcar nu-l bănuisem, în care fiecare descoperire constituia un nou moment de delectare, în care - întâi de toate - aveam revelația propriei persoane. [...] Ca în tot ceea ce făcea profesorul, prezența sa fizică - vocea, gesticulația, pledoaria - precum și termenii săi marcau ca o pecete materia însăși a lecției: de-a lungul anilor, de câte ori am ascultat Mozart sau Beethoven, de pildă, în memoria mea apărea figura profesorului, iar unele dintre expresiile sale - deosebit de plastice - se însoțeau inevitabil de surâsurile sau chiar ironiile noastre. Nimic nu leagă pe elev de profesorul său mai mult decât omul care, coborând de pe estradă, ți se alătură asemenea unui camarad cu care poți să conversezi - prin cuvinte sau numai tăcând - de acord sau în contradictoriu. [...] În atmosfera acelor ani, când războiul - care era în toi - părea a se desfășura pe altă planetă, Universitatea „Regele Ferdinand” din Cluj, refugiată la Sibiu, trăia cu ardoare o rivalitate culturală pasionantă: între grupul de studenți mediciniști conduși de profesorul de anatomie Victor Papilian - care era un remarcabil prozator și dramaturg - și grupul celor de la Litere, Filosofie și Drept, animat de la catedră de Liviu Rusu, iar la nivel de cenaclu de Lucian Blaga. [...] „Arena” întrecerii culturale între studenții de la Medicină și cei de la Litere a fost teatrul amator universitar. [...] Profesorul Liviu Rusu a regizat un spectacol cu O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Astăzi, montarea asigurată de profesorul nostru de Estetică ar apărea, desigur, ca o realizare modestă, cu „îndrăzneli” care au devenit lucruri de rutină ale artei scenice. Dar, pe vremea aceea, soluțiile artistice, experimentale, existente în acel spectacol, au avut mare efect: actorii înaintau spre scenă printre cele două rânduri de spectatori; unii interpreți se aflau în loje, îi interpelau pe cei din sală înainte de a coborî în spațiul scenic; la un moment dat, sufleorul dădea la o parte capacul cuștii sale pentru a interveni etc. [...] Spectacolul mi se pare a fi fost foarte important pentru noi, întrucât indica o sferă de preocupări care aveau să caracterizeze activitatea literară a tuturor prietenilor mei. Ștefan Aug. Doinaș, Liviu Rusu, în vol. Evocări

Ștefan Aug. Doinaș, Liviu Rusu, în vol. Evocări

I.A.16 p

textul 1

Indică sensul din text al cuvântului reală și al secvenței dădea la o parte.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În text, „reală” are sensul „adevărată”, iar „dădea la o parte” înseamnă „îndepărta”.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Sensul contextual al primului element cerut.Sensul contextual al primului element cerut.2 p
  2. Sensul contextual al celui de-al doilea element cerut.Sensul contextual al celui de-al doilea element cerut.2 p
  3. Formularea răspunsului în enunț sau enunțuri.Formularea răspunsului în enunț sau enunțuri.1 p
  4. Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.1 p

I.A.26 p

textul 1

Menționează localitatea în care a funcționat în timpul războiului Universitatea „Regele Ferdinand”, valorificând informațiile din text.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În timpul războiului, Universitatea „Regele Ferdinand” a funcționat la Sibiu.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Informația sau ansamblul de informații cerut, conform baremului.Informația sau ansamblul de informații cerut, conform baremului.4 p
  2. Formularea răspunsului în enunț sau enunțuri.Formularea răspunsului în enunț sau enunțuri.1 p
  3. Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.1 p

I.A.36 p

textul 1

Precizează domeniul artistic în care se manifestă spiritul competitiv al studenților de la Medicină și Litere, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Competiția artistică se manifestă în teatru: „«Arena» întrecerii culturale între studenții de la Medicină și cei de la Litere a fost teatrul amator universitar.”

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Precizarea răspunsului cerut.Precizarea răspunsului cerut.2 p
  2. Justificarea printr-o secvență semnificativă din text.Justificarea printr-o secvență semnificativă din text.2 p
  3. Formularea răspunsului în enunț sau enunțuri.Formularea răspunsului în enunț sau enunțuri.1 p
  4. Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.1 p

I.A.46 p

textul 1

Explică un motiv pentru care spectacolul regizat de Liviu Rusu a atras atenția.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Spectacolul regizat de Liviu Rusu atrage atenția prin soluții scenice neobișnuite pentru acea perioadă. Actorii circulă printre spectatori și li se adresează, iar sufleorul intervine, transformând publicul într-un participant la reprezentație.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Precizarea motivului cerut.Precizarea motivului cerut.2 p
  2. Explicare nuanțată 2; încercare de explicare 1.Explicare nuanțată 2; încercare de explicare 1.2 p
  3. Formularea răspunsului în enunț sau enunțuri.Formularea răspunsului în enunț sau enunțuri.1 p
  4. Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.1 p

I.A.56 p

textul 1

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, un efect pe care îl are muzica simfonică asupra tânărului Ștefan Aug. Doinaș.

Între 30 și 50 de cuvinte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Muzica simfonică îi oferă tânărului Doinaș o descoperire de sine. Intrând într-un univers artistic până atunci necunoscut, el trăiește bucuria fiecărei revelații. Audițiile îndrumate de profesor îi dezvoltă sensibilitatea și îl ajută să își înțeleagă propriile înclinații culturale.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Numirea trăsăturii, atitudinii, relației, reacției sau atmosferei cerute.Numirea trăsăturii, atitudinii, relației, reacției sau atmosferei cerute.2 p
  2. Prezentare adecvată și nuanțată 2; încercare 1.Prezentare adecvată și nuanțată 2; încercare 1.2 p
  3. Respectarea limitei de 30-50 de cuvinte.Respectarea limitei de 30-50 de cuvinte.1 p
  4. Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.Corectitudinea exprimării, ortografiei și punctuației.1 p

Subiectul I. B 20 p

I.B20 p

textul 1

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă profesorii contribuie sau nu la îmbogățirea experienței culturale a tinerilor, raportându-te atât la fragmentul extras din volumul Evocări de Ștefan Aug. Doinaș, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Minimum 150 de cuvinte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Consider că profesorii contribuie la îmbogățirea experienței culturale a tinerilor, deoarece pot deschide drumuri către domenii necunoscute și pot încuraja participarea activă la viața artistică.

În primul rând, un profesor oferă repere care fac accesibilă o artă dificilă pentru începători. În fragmentul din „Evocări”, Liviu Rusu organizează audiții muzicale și prezintă fiecare disc înainte de ascultare. Ștefan Aug. Doinaș, care nu fusese la concerte, descoperă astfel muzica simfonică și își dezvoltă sensibilitatea. Experiența nu constă doar în primirea unor informații: explicațiile și entuziasmul profesorului îl ajută să găsească o legătură personală cu ceea ce aude.

În al doilea rând, profesorii pot transforma interesul într-o experiență concretă, prin proiecte și întâlniri culturale. De exemplu, participarea clasei la un spectacol, urmată de o discuție ghidată, mă poate face să observ rolul decorului sau al gesturilor actorilor. Când îmi argumentez apoi impresiile, învăț să depășesc reacția simplă de tipul „mi-a plăcut”. Îndrumarea este utilă tocmai pentru că îmi lasă loc să formulez propria interpretare.

În concluzie, profesorul devine un mediator între tânăr și cultură. Prin explicații, exemple și ocazii de participare, el poate transforma curiozitatea într-un interes de durată.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Formularea unei opinii față de problema pusă în discuție.Formularea unei opinii față de problema pusă în discuție.1 p
  2. Enunțarea primului argument: clar 2; încercare 1.Enunțarea primului argument: clar 2; încercare 1.2 p
  3. Enunțarea celui de-al doilea argument: clar 2; încercare 1.Enunțarea celui de-al doilea argument: clar 2; încercare 1.2 p
  4. Dezvoltarea primului argument: clară, nuanțată 2; schematică 1.Dezvoltarea primului argument: clară, nuanțată 2; schematică 1.2 p
  5. Dezvoltarea celui de-al doilea argument: clară, nuanțată 2; schematică 1.Dezvoltarea celui de-al doilea argument: clară, nuanțată 2; schematică 1.2 p
  6. Valorificarea textului în argumentare 3; simpla citare 1.Valorificarea textului în argumentare 3; simpla citare 1.3 p
  7. Raportarea la experiența personală sau culturală.Raportarea la experiența personală sau culturală.1 p
  8. Concluzie pertinentă.Concluzie pertinentă.1 p
  9. Conectori: utilizare adecvată 2; parțial adecvată 1.Conectori: utilizare adecvată 2; parțial adecvată 1.2 p
  10. Limbă literară: 0-1 greșeli lexicale sau morfosintactice 1; minimum două 0.Limbă literară: 0-1 greșeli lexicale sau morfosintactice 1; minimum două 0.1 p
  11. Ortografie și punctuație: 0-1 greșeli 1; minimum două 0.Ortografie și punctuație: 0-1 greșeli 1; minimum două 0.1 p
  12. Așezare în pagină, lizibilitate.Așezare în pagină, lizibilitate.1 p
  13. Minimum 150 de cuvinte.Minimum 150 de cuvinte.1 p

Subiectul al II-lea 10 p

Textul 2

De sticlă - câmpia înghețată.
Departe un șir de pomi despuiați
scutură chiciura luminată.

Au trecut sănii trase de boi
albi ca zăpada, și aburind ca zarea,
să încarce lemne din zăvoi.

Am rămas singur, și e atât de frig
încât aș putea să-mi văd cuvintele
înghețând în aer, când te strig.

Caut prin grădină pașii tăi,
ieri le-am zărit în prima ninsoare urmele,
umbre albastre, ca niște porumbei.
Adrian Maniu, Iarnă

Adrian Maniu, Iarnă

II10 p

textul 2

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

Minimum 50 de cuvinte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Poezia exprimă singurătatea și dorul într-un peisaj de iarnă. Metafora inițială „De sticlă” sugerează rigiditatea și răceala câmpiei, pregătind starea de izolare a eului liric. Imaginea cuvintelor care ar putea îngheța în aer transformă frigul exterior într-un obstacol al comunicării cu ființa absentă. Comparația urmelor cu „niște porumbei” păstrează fragil o prezență iubită. Peisajul nu este doar un decor: prin imagini vizuale și metaforice, el face perceptibilă intensitatea dorului și nevoia de apropiere.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. Precizarea ideii poetice, a perspectivei sau a rolului cerut.Precizarea ideii poetice, a perspectivei sau a rolului cerut.2 p
  2. Comentare/prezentare adecvată și nuanțată cu exemple 4; ezitantă 2; simplă indicare 1.Comentare/prezentare adecvată și nuanțată cu exemple 4; ezitantă 2; simplă indicare 1.4 p
  3. Utilizarea limbii literare.Utilizarea limbii literare.1 p
  4. Logica înlănțuirii ideilor.Logica înlănțuirii ideilor.1 p
  5. Ortografie: 0-1 greșeli 1; minimum două 0.Ortografie: 0-1 greșeli 1; minimum două 0.1 p
  6. Punctuație: 0-1 greșeli 1; minimum două 0.Punctuație: 0-1 greșeli 1; minimum două 0.1 p

Subiectul al III-lea 30 p

III30 p

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman psihologic sau al experienței studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; - comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema romanului studiat; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru romanul studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte70 și să dezvolte subiectul propus.

Minimum 400 de cuvinte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, publicat în 1930, urmărește două experiențe ale conștiinței lui Ștefan Gheorghidiu: iubirea și războiul. Opera aparține modernismului prin perspectiva subiectivă și prin analiza vieții interioare. Tema este confruntarea dintre aspirația către certitudine și realitatea nesigură, trăită direct. Personajul caută un adevăr deplin despre iubire, apoi descoperă, pe front, o experiență care schimbă proporțiile suferinței sale personale.

O primă trăsătură modernistă este narațiunea la persoana întâi. Cititorul cunoaște evenimentele prin cel care le trăiește și le interpretează, fără o instanță exterioară care să confirme toate bănuielile. Imaginea Elei este astfel dependentă de privirea soțului. O a doua trăsătură este analiza psihologică: faptele contează prin reacțiile, comparațiile și întrebările pe care le provoacă. Timpul interior poate lărgi un gest aparent neînsemnat, iar rememorarea reorganizează experiența. Romanul nu urmărește numai ce s-a întâmplat, ci și felul în care o conștiință își construiește și își pune la îndoială adevărul.

Prima secvență relevantă este excursia de la Odobești. Gheorghidiu urmărește comportamentul Elei față de domnul G. și interpretează gesturile acesteia ca semne ale unei preferințe dureroase. Episodul exprimă drama geloziei, dar nu oferă o probă obiectivă care ar închide definitiv problema fidelității. Suferința vine și din diferența dintre idealul său de iubire exclusivă și existența socială a soției. Cititorul observă cum nevoia de certitudine transformă atenția în supraveghere și cum fiecare amănunt poate alimenta o nouă interpretare.

A doua secvență semnificativă este experiența bombardamentului de pe front. Războiul nu apare ca spectacol eroic ordonat, ci ca frică, dezorientare și vulnerabilitate a trupului. Gheorghidiu descoperă o suferință care depășește conflictul conjugal și îl leagă de ceilalți oameni aflați în primejdie. Episodul nu șterge automat trecutul, dar îi schimbă importanța. Confruntarea cu posibilitatea morții face ca întrebările despre orgoliu și posesie să fie privite dintr-o altă perspectivă. Experiența directă corectează imaginile convenționale despre război și limitează încrederea în explicații comode.

Titlul este un element esențial de construcție. Cele două experiențe sunt puse în relație prin repetiția motivului nopții, care sugerează criză și incertitudine. Trecerea de la ultima noapte a unei experiențe la prima noapte a celeilalte anunță schimbarea orizontului existențial. Un al doilea element important este compoziția bazată pe rememorare. Discuția de la popotă despre fidelitate provoacă întoarcerea către viața de cuplu, iar evenimentele sunt ordonate după nevoia de înțelegere a naratorului. Alternanța dintre prezent și trecut face vizibilă munca unei conștiințe, nu simpla succesiune a unor date. Structura susține astfel tema cunoașterii de sine.

Prin cele două experiențe, romanul prezintă un om care nu poate accepta răspunsuri superficiale, dar nici nu poate obține adevărul absolut pe care îl dorește. Modernitatea operei stă în păstrarea acestei tensiuni. Iubirea și războiul nu sunt două povești fără legătură, ci două probe care modifică raportul personajului cu ceilalți, cu propriile certitudini și cu limitele judecății sale.

Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.

Barem oficial

  1. evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică. Maxima și punctajele parțiale sunt cele din barem_text.evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică. Maxima și punctajele parțiale sunt cele din barem_text.6 p
  2. comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema romanului studiat. Maxima și punctajele parțiale sunt cele din barem_text.comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema romanului studiat. Maxima și punctajele parțiale sunt cele din barem_text.6 p
  3. analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru romanul studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Maxima și punctajele parțiale sunt cele din barem_text.analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru romanul studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Maxima și punctajele parțiale sunt cele din barem_text.6 p
  4. Introducere, cuprins și încheiere.Introducere, cuprins și încheiere.1 p
  5. Logica înlănțuirii ideilor.Logica înlănțuirii ideilor.1 p
  6. Analiză și argumentare: adecvată 3; parțial adecvată 2; schematică 1.Analiză și argumentare: adecvată 3; parțial adecvată 2; schematică 1.3 p
  7. Limbă literară: vocabular, stil și sintaxă adecvate 2; vocabular restrâns, monoton 1.Limbă literară: vocabular, stil și sintaxă adecvate 2; vocabular restrâns, monoton 1.2 p
  8. Ortografie: 0-1 greșeli 2; două greșeli 1; minimum trei 0.Ortografie: 0-1 greșeli 2; două greșeli 1; minimum trei 0.2 p
  9. Punctuație: 0-1 greșeli 2; două greșeli 1; minimum trei 0.Punctuație: 0-1 greșeli 2; două greșeli 1; minimum trei 0.2 p
  10. Așezarea în pagină și lizibilitatea.Așezarea în pagină și lizibilitatea.1 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de română.