Bacalaureat 2025 la română: sesiunea specială, profil real
Subiectul oficial din 2025, cu textele și baremul, pe 90 de puncte. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Pentru elevii care n-au putut da examenul la data obișnuită (de exemplu, olimpicii plecați la concursuri).
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Fără Ion Pillat n-ar fi întreagă galeria scriitorilor care au trăit și s-au manifestat în spațiul dintre cele două războaie mondiale. Puțin cunoscut și apreciat de confrați, pentru lipsa lui din mijlocul lor, el a trăit totuși intens și a cunoscut o parte din glorie în viață. Pillat a fost un poet de interior. Departe totdeauna de zgomotul orașelor, a preferat biblioteca, studiul, singurătatea, liniștea, casa, oricăror altor risipiri. A scris mult, a tradus și a umblat. Este, poate, unul dintre singurii scriitori din vremea lui care a călcat cel mai mult țara pas cu pas, a căutat să-i descifreze frumusețile și a iubit-o pentru că a cunoscut-o. I-a colindat mănăstirile, i-a știut monumentele și, mai ales, s-a îmbătat până la extaz de măreția munților și de neliniștea permanentă a mării. Pe Ion Pillat nu cred că ar putea spune cineva că l-a cunoscut total, și aceasta nu pentru că era un om complicat. Dimpotrivă, amabil, simplu în expunere, scăpa totuși printre degete celui care ar fi vrut să-l cunoască mai de aproape. Era un poet dublat de un cunoscător adânc al sufletului omenesc. În tinerețea mea, cum am mai mărturisit și cu alte ocazii, m-a interesat să cunosc, să aud, să-mi însemn și, pentru că nu voiam să rămân numai la cei care frecventau cafeneaua literară, am căutat împrejurări favorabile și pentru cunoașterea acelora pe care nu-i puteam întâlni decât în drum. [...] Găsisem la anticariat o plachetă din poezia lui Francis Jammes, în traducerea lui și a lui N. I. Herescu. Am cumpărat-o și am alergat din nou la Constantin Stelian, rugându-l să-mi înlesnească un autograf, dar cum acesta era tocmại în perioada unor examene, a trebuit să-mi amân bucuria. Prilejul s-a ivit tocmai la Ziua Cărții, în anul 1938. Era într-o convorbire cu Horia Furtună și Ion Minulescu. Vorbeau despre traduceri și Ion Pillat tocmai voia să demonstreze că traducerile sunt o necesitate și că apariția lor masivă dovedește lipsa literaturii autohtone de calitate, de unde și dezinteresul cititorului român față de lucrările scriitorilor români. - Este adevărat, susținea el, că traducerea umple un gol, dar ea trebuie să completeze, nu să înlocuiască. M-a întrebat de ce vreau autograful. Răspunsul că aveam o bibliotecă frumoasă și că voiam s-o fac mai frumoasă se părea că l-a încântat. După ce mi-a scris câteva rânduri pe prima pagină a cărții, a scos din buzunar placheta Satul meu, apărută în colecția „Cartea vremii”, în anul 1923, și-a semnat pe ea numele, a pus data și mi-a întins-o. - Tot pentru biblioteca dumitale! M-am dus repede, am cumpărat Scrisori către Plante, carte care îmi apăruse cu un an mai înainte [...], am scris pe ea câteva rânduri și m-am grăbit să i-o dau. L-am mai întâlnit după aceea de multe ori la Gândirea. Acum, de câte ori îl salutam, îmi zâmbea, iar când se ivea prilejul, îmi întindea mâna ca unui vechi cunoscut.
Virgil Carianopol, Ion Pillat, în volumul Scriitori care au devenit amintiri
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului glorie și al secvenței din nou.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, cuvântul „glorie” înseamnă „faimă”, iar secvența „din nou” are sensul „iarăși”.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează numele celor doi traducători ai poeziilor lui Francis Jammes, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cei doi traducători ai poeziilor lui Francis Jammes sunt Ion Pillat și N. I. Herescu.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează o pasiune a scriitorului Ion Pillat, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ion Pillat este pasionat de călătorii, după cum arată secvența „Este, poate, unul dintre singurii scriitori din vremea lui care a călcat cel mai mult țara pas cu pas”.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care Virgil Carianopol cumpără volumul Scrisori către Plante.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Virgil Carianopol cumpără volumul Scrisori către Plante ca să i-l ofere lui Ion Pillat. El vrea să răspundă gestului poetului, care îi dăruise placheta Satul meu, și scrie câteva rânduri pe carte înainte să o dea.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, opinia lui Ion Pillat despre traduceri, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ion Pillat consideră că traducerile sunt necesare, dar nu pot înlocui literatura autohtonă. El spune că ele umplu un gol și trebuie să completeze, nu să înlocuiască. Apariția lor masivă îi arată și lipsa unor lucrări românești de calitate, de unde dezinteresul cititorilor.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă relațiile interumane sunt influențate sau nu de existența unor preocupări comune, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Scriitori care au devenit amintiri de Virgil Carianopol, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că relațiile dintre oameni sunt influențate de existența unor preocupări comune, deoarece subiectele care îi pasionează pe amândoi le oferă ocazii de dialog și încredere.
În primul rând, o pasiune împărtășită creează un prilej firesc de apropiere. În fragmentul din volumul Scriitori care au devenit amintiri, Virgil Carianopol îl abordează pe Ion Pillat prin cărți: aduce o plachetă tradusă de acesta și îi cere un autograf. Poetul răspunde cu amabilitate, discută despre traduceri și îi oferă și volumul Satul meu. Interesul pentru literatură transformă o întâlnire întâmplătoare într-o legătură pe care ei o cultivă în timp, iar la întâlniri ulterioare Pillat îl salută ca pe un vechi cunoscut.
În al doilea rând, activitățile comune întăresc o prietenie. De exemplu, doi colegi care fac parte din aceeași echipă de robotică petrec ore întregi discutând despre proiect, își împart sarcini și se ajută la greutăți. Din aceste momente se naște o încredere care nu ar apărea doar din simplul fapt că stau în aceeași clasă.
Prin urmare, preocupările comune nu garantează prietenia, dar o înlesnesc și o hrănesc. Ele oferă oamenilor un teren comun pe care se pot înțelege.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
ACTUL II
După o lună de la acțiunea primului act. E tot o duminică, spre dimineață, și pe fereastră se vede,
în decorul cunoscut, toamna de octombrie. Interiorul casei lui Manole e mult schimbat. […] Încăperea,
ca aspect general, are acum un aer de sărăcie, de pustiu, în bună concordanță cu perspectiva de dincolo
de fereastră. Pomii îngălbeniți, goi și Dunărea ternă, cenușie ca portul, în ceața care s-a ridicat din ape
și, în burnița egală, rece și monotonă, care se presupune că se cerne peste larg. La ridicarea cortinei,
Manole se plimbă prin încăpere, cu mâinile la spate, adâncit în importanța lucrului pe care îl face. […]
Manole dictează la roman. Maria, așezată la biroul obișnuit, la masa de mâncare, […] așteaptă cu tocul
atent, dar cu gândurile ei personale duse dincolo de manuscris, dincolo de oraș și parcă de lume.
Câteva clipe de pauză. Manole se plimbă, Maria așteaptă.
MANOLE (care, dincolo de preocuparea lui actuală - romanul - are cugetul greu din cauza Mariei și a
legitimei sale tristeți, se oprește în fața ei și, văzând că se gândește „departe”, zice cu blândețe): Ai ostenit?
Tudor Mușatescu, Trenurile mele
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai sus.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Notațiile autorului fixează timpul și spațiul acțiunii: „După o lună”, duminică „spre dimineață”, toamna de octombrie. Descrierea casei cu „aer de sărăcie, de pustiu” și a peisajului cu „Pomii îngălbeniți, goi” creează o atmosferă tristă, în acord cu starea personajelor. Gesturile arată relația dintre ele: Manole se plimbă „cu mâinile la spate”, absorbit de roman, iar Maria „așteaptă cu tocul atent”, cu gândurile „dincolo de manuscris”. Indicația „cu blândețe” precizează tonul replicii. Astfel, didascaliile ajută regia și caracterizează personajele.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat;
- analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Romanul Moromeții de Marin Preda, apărut în 1955, urmărește viața unei familii de țărani din Siliștea-Gumești în anii dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Tema centrală este destrămarea unei lumi rurale tradiționale, văzută prin criza familiei lui Ilie Moromete. Romanul nu oferă o poveste exemplară, ci o imagine nuanțată a unui sat în care valorile vechi se lovesc de nevoi noi. Privirea naratorului cuprinde toată familia și comunitatea, de la copii și soție până la vecinii din sat, deși în centru stă Ilie Moromete.
O primă trăsătură care permite încadrarea textului este realismul. Naratorul obiectiv, la persoana a III-a, urmărește fapte și dialoguri fără să le judece direct, iar detaliile sociale, precum datoriile, munca pământului și discuțiile din poiană, creează impresia unei lumi verosimile. A doua trăsătură este orientarea tematică spre viața satului: personajele sunt definite de gospodărie, de relația cu pământul și de felul în care comunitatea judecă oamenii. Astfel, romanul se înscrie în tradiția prozei rurale, dar o privește cu luciditate, nu cu idealizare.
O primă secvență semnificativă pentru temă este scena cinei. Familia stă în jurul mesei cu o ordine aparent stabilă: tatăl domină, ceilalți așteaptă. Totuși, tăcerile, privirile și tensiunea dintre copiii proveniți din două căsătorii arată că unitatea este fragilă. Autoritatea lui Moromete nu mai poate ține laolaltă interese diferite, iar ruptura de mai târziu pare pregătită încă de aici. Replicile scurte și gesturile mărunte contează mai mult decât evenimentele spectaculoase.
A doua secvență este discuția din Poiana lui Iocan. Aici sătenii comentează ziarul, taxele și evenimentele lumii, iar Moromete se remarcă prin ironie și inteligență. Episodul arată că satul nu este un spațiu izolat: banii, politica și datoriile intră în viața oamenilor. Totodată, dialogul liber evidențiază valoarea pe care Moromete o acordă judecății proprii. Dacă acasă autoritatea sa slăbește, în poiană ea rămâne vizibilă, ceea ce subliniază contrastul dintre prestigiul public și criza privată.
Un prim element de construcție este titlul la plural. Moromeții nu desemnează un singur personaj, ci o familie și, prin ea, un mod de viață. Un al doilea element este structura bazată pe scene ample, cu dialog și ritm lent, în care fiecare episod aduce o piesă nouă din tabloul destrămării. Cititorul vede lent cum se adună nemulțumirile, de la tensiunile din casă la presiunea banilor.
Tema se confirmă prin faptul că familia nu mai poate rămâne împreună în forma ei veche. Preda nu condamnă și nu idealizează, ci arată cu realism cum se rupe un echilibru, iar Moromete rămâne figura în jurul căreia se măsoară această schimbare. Finalul nu aduce o concluzie morală explicită, ci îl lasă pe cititor să judece, ceea ce corespunde viziunii realiste și mărește forța temei.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.