Bacalaureat 2026 la română: sesiunea a doua (august), profil real
Subiectul oficial din 2026, cu textele și baremul, pe 90 de puncte. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
A doua șansă la Bac, pentru cine n-a promovat sau n-a putut veni în vară.
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Generația noastră nu știa ce înseamnă războiul, cu devastările, cu ororile sale și contactul brutal cu realitățile lui înfricoșătoare ne uluia. Mulți actori fuseseră mobilizați și, dezorganizat de lipsa lor, teatrul își amâna mereu deschiderea stagiunii*. Serile pe care înainte le petreceam la teatru, acum le petreceam în casă, cu ferestrele camuflate, tremurând în așteptarea fluieratului sergenților și a glasului adânc al clopotului Mitropoliei, care servea pe atunci și pentru a da alarma aeriană. [...] În această stare sufletească, asistam la febra ce cuprinsese multă lume care, luând exemplul autorităților ce se evacuau în Moldova, părăsea treptat Bucureștiul. Nu știam ce să fac: să plec, să rămân? Îmi pierdusem părinții, pe care îi adoram, câțiva ani mai înainte; toți ai mei erau pe front, eram singură în București cu băiețașul, care abia terminase prima clasă primară. [...] De cum am sosit la Iași, am alergat la Teatrul Național să-mi revăd prietenii, colegii. Am găsit acolo, adăpostiți în clădirea teatrului, care cum putea, prin cabine și prin săli de repetiții, o mulțime de colegi ce-și lăsaseră totul în „teritoriul ocupat” și se refugiaseră la Iași. Luând exemplu de la ei, mi-am găsit și eu, de bine, de rău, un culcuș într-o cabină. [...] Din fericire, am început să joc, să repet, să lucrez, să mă simt revenind la viață. În afară de artiștii valoroși ai Teatrului Național din Iași, erau acolo, în capitala Moldovei, devenită acum capitala țării, mulți artiști ai Teatrului Național din București și ai celui din Craiova, ca și de la teatrele particulare. Era acolo și Marioara Ventura, venită în țară de la Paris, erau Tănase, Marioara Cinsky și mulți artiști de operetă și revistă*. Cu toate aceste forțe artistice reunite, directorul Teatrului Național, Alexandru Mavrodi, a deschis stagiunea 1916-1917, jucând toate genurile de teatru, reușind să reia o adevărată „viață teatrală” și să formeze și echipe de artiști care mergeau să joace pentru ostași la unitățile militare în refacere, până aproape de linia frontului. Acolo ne întâlneam uneori cu George Enescu, aplecat asupra viorii din care smulgea accente de nedescris, răspândindu-le vraja ca un dar al sufletului său. Căci Enescu era prezent pretutindeni unde arcușul lui putea aduce alinare și silueta sa, ușor adusă de umeri, o vedeam adesea trecând pe străzile Iașului în acea iarnă grea, ascunzând într-un manșon* mic mâinile lui fermecate. Mă împărțeam între munca de la teatru și cea de la spitalul instalat în localul Liceului-Internat, unde în fiecare dimineață mă duceam să lucrez, ca infirmieră, de cum sosisem la Iași. Știam că e nevoie ca fiecare să ajute, cu toate puterile lui, la alinarea nenumăratelor suferințe pe care războiul le făcea să apese atât de greu asupra celor mulți și umili [...]. Am socotit că trebuie să-mi fac și eu datoria. Dar mă încrezusem cam mult în forțele mele și primul meu contact cu spitalul a fost greu. Am fost trimisă din prima zi să ajut la sala de operații, după o foarte scurtă explicație a sorei-șefe*. [...] M-am obișnuit, însă, treptat, cu munca aceea aspră, în care găseam o mulțumire nespusă când vedeam apărând pe chipurile supte de suferință un surâs, când doctorul trecea pe lângă pat spunând „merge bine” și știam că am ajutat și eu.
Maria Filotti, La Iași. În vreme de război, în volumul Am ales teatrul
*stagiune - perioadă determinată în cadrul fiecărui an, în care teatrele susțin reprezentații *revistă - spectacol constând într-o succesiune de dansuri, cântece, scenete *manșon - accesoriu vestimentar folosit pentru a apăra mâinile de frig *soră - infirmieră
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului înfricoșătoare și al secvenței aduce alinare.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, „înfricoșătoare” înseamnă „înspăimântătoare”, iar secvența „aduce alinare” are sensul „liniștește”.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează numele orașelor românești din care proveneau actorii refugiați la Iași în 1916, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Actorii refugiați la Iași în 1916 proveneau din București și din Craiova.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează profesia Mariei Filotti, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Maria Filotti este actriță, după cum arată secvența „Din fericire, am început să joc, să repet, să lucrez, să mă simt revenind la viață.”
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care Maria Filotti se refugiază la Iași.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Maria Filotti se refugiază la Iași din cauza războiului. Bucureștiul devenise nesigur, teatrul își amânase deschiderea stagiunii, iar autoritățile se evacuau în Moldova, exemplu pe care îl urmau mulți bucureșteni.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a autoarei, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Maria Filotti dovedește empatie. Pe lângă munca de la teatru, lucrează ca infirmieră la spital, convinsă că fiecare trebuie să ajute la alinarea suferințelor războiului. Bucuria cu care vede un surâs pe chipurile bolnavilor arată grija ei pentru ceilalți.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă implicarea în acțiuni civice este importantă sau nu în situații de criză, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Am ales teatrul de Maria Filotti, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte.
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că implicarea în acțiuni civice este importantă în situații de criză, deoarece un om singur poate face puțin, dar mai mulți oameni care se organizează pot reduce suferința celor afectați.
În primul rând, ajutorul concret vine mai repede când cetățenii se mobilizează. În fragmentul din volumul Am ales teatrul, Maria Filotti este actriță la Iași, dar lucrează dimineața ca infirmieră la spitalul instalat în Liceul-Internat. Ea socotește că fiecare trebuie să ajute cu toate puterile la alinarea suferințelor războiului, iar artiștii din teatru joacă și pentru ostașii aflați aproape de front. Astfel, oameni cu meserii obișnuite devin sprijin pentru cei răniți.
În al doilea rând, o acțiune civică le dă și altora curaj să facă la fel. De exemplu, în pandemie, mulți tineri s-au oferit voluntari ca să ducă alimente și medicamente vârstnicilor rămași în casă. Gestul lor a arătat că nu sunt lăsați singuri cei care au nevoie și i-a încurajat și pe alți vecini să ajute. Solidaritatea ține oamenii împreună când instituțiile nu pot face totul.
Prin urmare, în vreme de criză, implicarea civică are un rol important, pentru că aduce ajutor imediat și întărește încrederea dintre oameni.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
PARTEA I
O cameră oarecare, neîngrijită și mobilată fără gust - camera-salon a familiei Chițimia I. Un glasvand*,
deschis aproape tot timpul, desparte acest salon de dormitor, care va fi plasat în fundul scenei. În dormitor,
se află o oglindă, două noptiere și un pat foarte larg, în care doarme, acoperită până peste cap cu plapuma,
Vica. Chițimia I, [...] vizibil marcat de o înceată și sigură degradare morală, îmbrăcat într-un halat de casă
jerpelit, stă la masă, în salon, și cercetează niște hârtii, trăgând aprig din țigară. În acest timp, bombăne,
fluieră, geme, trântește scaunul. Vica se trezește și scoate de sub plapumă un cap acoperit cu păr roșcat,
pus pe moațe. [...]
VICA (cu un glas suferind): Eu nu am dreptul să dorm în casa asta? (Nu i se răspunde.) Întreb: eu nu am
dreptul să dorm în casa asta? Există, în general, dreptul de a dormi?
Ion Băieșu, Chițimia
*glasvand - ușă pliantă cu geamuri care separă două încăperi
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în textul de mai sus.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Notațiile autorului precizează decorul și îi caracterizează pe personaje. Încăperea „neîngrijită și mobilată fără gust” și glasvandul deschis aproape tot timpul sugerează o familie dezordonată, fără intimitate. Chițimia I este „vizibil marcat de o înceată și sigură degradare morală”, iar halatul „jerpelit” și gesturile nervoase, cum ar fi „trântește scaunul”, arată iritarea lui. Indicația „(cu un glas suferind)” precizează tonul Vicăi, iar „(Nu i se răspunde.)” arată indiferența celuilalt. Didascaliile ajută astfel la punerea în scenă și la înțelegerea conflictului.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat;
- analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, publicat în 1930, urmărește două experiențe ale conștiinței lui Ștefan Gheorghidiu: iubirea și războiul. Opera aparține modernismului prin perspectiva subiectivă și prin analiza vieții interioare. Tema este confruntarea dintre aspirația către certitudine și realitatea nesigură, trăită direct. Personajul caută un adevăr deplin despre iubire, apoi descoperă, pe front, o experiență care schimbă proporțiile suferinței sale personale.
O primă trăsătură modernistă este narațiunea la persoana întâi. Cititorul cunoaște evenimentele prin cel care le trăiește și le interpretează, fără o instanță exterioară care să confirme toate bănuielile. Imaginea Elei este astfel dependentă de privirea soțului. O a doua trăsătură este analiza psihologică: faptele contează prin reacțiile, comparațiile și întrebările pe care le provoacă. Timpul interior poate lărgi un gest aparent neînsemnat, iar rememorarea reorganizează experiența. Romanul nu urmărește numai ce s-a întâmplat, ci și felul în care o conștiință își construiește și își pune la îndoială adevărul.
Prima secvență relevantă este excursia de la Odobești. Gheorghidiu urmărește comportamentul Elei față de domnul G. și interpretează gesturile acesteia ca semne ale unei preferințe dureroase. Episodul exprimă drama geloziei, dar nu oferă o probă obiectivă care ar închide definitiv problema fidelității. Suferința vine și din diferența dintre idealul său de iubire exclusivă și existența socială a soției. Cititorul observă cum nevoia de certitudine transformă atenția în supraveghere și cum fiecare amănunt poate alimenta o nouă interpretare.
A doua secvență semnificativă este experiența bombardamentului de pe front. Războiul nu apare ca spectacol eroic ordonat, ci ca frică, dezorientare și vulnerabilitate a trupului. Gheorghidiu descoperă o suferință care depășește conflictul conjugal și îl leagă de ceilalți oameni aflați în primejdie. Episodul nu șterge automat trecutul, dar îi schimbă importanța. Confruntarea cu posibilitatea morții face ca întrebările despre orgoliu și posesie să fie privite dintr-o altă perspectivă. Experiența directă corectează imaginile convenționale despre război și limitează încrederea în explicații comode.
Titlul este un element esențial de construcție. Cele două experiențe sunt puse în relație prin repetiția motivului nopții, care sugerează criză și incertitudine. Trecerea de la ultima noapte a unei experiențe la prima noapte a celeilalte anunță schimbarea orizontului existențial. Un al doilea element important este compoziția bazată pe rememorare. Discuția de la popotă despre fidelitate provoacă întoarcerea către viața de cuplu, iar evenimentele sunt ordonate după nevoia de înțelegere a naratorului. Alternanța dintre prezent și trecut face vizibilă munca unei conștiințe, nu simpla succesiune a unor date. Structura susține astfel tema cunoașterii de sine.
Prin cele două experiențe, romanul prezintă un om care nu poate accepta răspunsuri superficiale, dar nici nu poate obține adevărul absolut pe care îl dorește. Modernitatea operei stă în păstrarea acestei tensiuni. Iubirea și războiul nu sunt două povești fără legătură, ci două probe care modifică raportul personajului cu ceilalți, cu propriile certitudini și cu limitele judecății sale.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.