Bacalaureat 2026 la română: iunie, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
6 martie 1965, [București] Dragă Pia*, După o iarnă care n-a ținut, propriu-zis, decât câteva zile, când în sfârșit a nins și Monica și-a putut permite plăcerea de-a face în curte o „fetiță de zăpadă”, a venit primăvara de la o zi la alta, topind totul, făcându-te să te simți împovărat cu paltonul, amețindu-te ușor [...]. Ne-am făcut planul să evadăm de-acum încolo, în fiecare duminică, undeva, afară din oraș, la Snagov, la Mogoșoaia, la Cernica, la Pasărea sau altundeva (cu autobuzul, bineînțeles), ca să respirăm mai adânc aerul proaspăt și încă inedit dulce, ca să scăpăm dintre ziduri și să ne integrăm miracolului vegetal, la care Monica este sensibilă până la extaz. Ți-am primit scrisoarea și sunt foarte mișcat că-ți găsești răgazul să-mi scrii atât de mult, când știu cât ești de prinsă cu unele și altele. Eu n-am nici măcar scuza de-a fi prea ocupat ca să-mi justific întârzierea și scurtimea răspunsurilor. Ce vrei, așa sunt melcii, închiși și lenți, dar prin aceasta nu mai puțin afectuoși, în cochilia lor... Fac totuși și eu ceva acum: am început să lucrez cu asiduitate la studiul, pe care îl am în plan, pe anul acesta, la Institut: Tendințe generale în romanul francez de la Proust încoace, studiu care implică numeroase lecturi. Zilele trec pe nesimțite… Monica se apropie de bacalaureat și învață până la extenuare, nemaiavând aproape deloc răgazul să se ocupe de poezie. Nelli a tot sperat să se poată reîntoarce la Institutul de Istoria Artelor, dar pentru moment nu sunt posturi disponibile, așa că a trebuit să se resemneze mai departe la munca ei [...] de la bibliotecă. O surprind adesea, mai ales seara, recitind - a câta oară? - câte o scrisoare de la tine și îmi dau seama că aceste scrisori reprezintă, într-un fel, singura ei fereastră. Mama, cu fanatismul menajului, continuă - săraca! - să bată toate recordurile de devoțiune*. Azi a fost o zi-surpriză pentru noi toți: sosirea pachetului tău, care a venit să ne răsfețe pe fiecare cu ceva. A fost ca la pomul de Crăciun. Cu tot dorul, Dinu Pia Pillat, Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat *Pia - scriitoare și memorialistă, sora scriitorului Dinu Pillat *devoțiune - evlavie, cucernicie, devotament
Pia Pillat, Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului bineînțeles și al secvenței îmi dau seama.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, „bineînțeles” înseamnă „desigur”, iar secvența „îmi dau seama” are sensul „constat”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează domeniul în care se încadrează studiul la care lucrează Dinu Pillat, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Studiul la care lucrează Dinu Pillat aparține domeniului criticii literare, deoarece urmărește tendințele romanului francez.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează o reacție a familiei la primirea pachetului trimis de Pia, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Familia se bucură la primirea pachetului, reacție sugerată de secvența „A fost ca la pomul de Crăciun.”
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică un motiv pentru care Dinu Pillat și familia sa preferă să părăsească duminica Bucureștiul.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Dinu și familia sa vor să iasă duminica din București pentru a se elibera de atmosfera închisă a orașului. În natură pot respira aer proaspăt și se pot bucura de venirea primăverii.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Dinu, desprinsă din al treilea paragraf al textului.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Dinu se dovedește sincer: recunoaște că răspunde rar și pe scurt, deși nu este foarte ocupat. El nu inventează scuze, ci își descrie firea retrasă și lentă, asigurând-o totodată pe Pia de afecțiunea sa.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pregătirea pentru un examen impune sau nu renunțarea la activitățile preferate, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat de Pia Pillat, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că pregătirea pentru un examen nu impune renunțarea totală la activitățile preferate. Este nevoie de un program echilibrat, în care studiul are prioritate, iar pauzele ajută la păstrarea energiei.
În primul rând, o pregătire care ocupă fiecare moment poate duce la epuizare și poate reduce chiar eficiența învățării. În fragmentul din corespondența familiei Pillat, Monica învață până la extenuare pentru bacalaureat și aproape nu mai are timp pentru poezie. Situația ei arată costul unui efort fără suficient răgaz personal. Faptul că își neglijează pasiunea nu demonstrează că aceasta ar împiedica reușita, ci că timpul disponibil trebuie organizat mai atent.
În al doilea rând, o activitate plăcută, practicată cu măsură, poate susține concentrarea. De exemplu, când mă pregătesc pentru o evaluare, o plimbare scurtă după două ore de lucru mă ajută să revin mai atent la exerciții. Stabilesc dinainte durata pauzei, ca să nu amân sarcinile. Astfel, nu aleg între învățare și orice bucurie personală, ci le așez într-o ordine potrivită.
Prin urmare, examenul cere disciplină și unele limitări temporare, dar păstrarea unor activități preferate poate face pregătirea mai sănătoasă și mai eficientă.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
Liana trecu în odaia cealaltă, strângând poșeta în mâini ca o pavăză. Așteptând, în picioare, ochii
ei rătăceau prin încăpere pipăind obiectele atât de cunoscute care toate îi deșteptau amintiri, evocau
momentele de fericire sau speranțele de altădată. Totuși reușea să nu se înduioșeze, ca și când inima,
prea plină de răni, ar fi devenit refractară bucuriei... Se pomeni deodată cu Dandu în față, ca ieșit din
pământ, aproape s-o sperie. Avu și el o tresărire văzând-o în doliu, deși știa despre moartea bunicii. El
însă își redobândi imediat stăpânirea și zise cu o politețe exagerată, fără a o privi în ochi:
- Iartă-mă, Liana, că te-am făcut să aștepți... Dar de ce nu stai jos?
Între dânșii era mescioara de scris. Dandu trecuse de partea cealaltă, poate înadins ca să nu se
apropie prea mult și să nu fie obligați să-și dea mâna.
Liana, parc-ar fi vrut să-și încerce inima, îl examină o secundă gândindu-se: „Cum am putut să-l
iubesc atâta?”
Liviu Rebreanu, Jar
Liviu Rebreanu, Jar
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din textul de mai jos.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Perspectiva narativă din fragmentul romanului „Jar” este obiectivă, cu un narator din afara acțiunii, care relatează la persoana a III-a. Verbele „trecu” și „reușea” urmăresc comportamentul Lianei. Naratorul cunoaște și trăirile personajelor: obiectele îi trezesc Lianei amintiri, iar Dandu știe despre moartea bunicii. Gândul fetei, „Cum am putut să-l iubesc atâta?”, este de asemenea redat. Accesul la viața interioară, alături de relatarea din exterior, arată omnisciența naratorului; dialogul nu transformă narațiunea într-una la persoana I.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; - comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic; - analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Poezia Testament deschide volumul Cuvinte potrivite, publicat de Tudor Arghezi în 1927, și este o artă poetică modernistă. Eul liric explică, prin imagini, ce înseamnă creația și ce lasă poetul celor care vin după el. Tema este moștenirea spirituală realizată prin muncă artistică. Cartea păstrează experiența înaintașilor, dar o transformă în limbaj poetic. Poetul nu transmite bunuri materiale, ci o formă de conștiință, de demnitate și de înțelegere a trecutului.
O primă trăsătură modernistă este înnoirea limbajului. Cuvinte și realități considerate nepoetice sunt aduse în spațiul artei și primesc valoare expresivă. Asocierea dintre suferință, impuritate și frumusețe arată că poezia se poate naște și din ceea ce tradiția respingea. Aceasta este estetica urâtului: transformarea artistică a unei materii dureroase sau degradate, fără negarea originii sale. O a doua trăsătură modernistă este reflecția asupra propriei creații. Textul urmărește chiar procesul prin care experiența colectivă devine carte, iar poetul își definește explicit rolul de meșteșugar al cuvântului.
O imagine importantă pentru temă este schimbarea uneltelor muncii țărănești în instrumente ale scrisului. Trecerea de la sapă și brazdă la condei și călimară concentrează efortul mai multor generații. Cultura nu apare izolată de munca străbunilor, ci continuă această muncă într-o altă formă. Poetul preia o existență marcată de trudă și o face transmisibilă prin cuvânt. Imaginea dă cărții valoare colectivă: în spatele celui care scrie se află oameni ale căror suferințe nu au avut, până atunci, aceeași putere de expresie publică.
A doua imagine semnificativă este întâlnirea dintre inspirație și muncă în alcătuirea cărții. Cele două forme ale slovei, una asociată focului și alta făuririi, nu se exclud. Energia interioară a creatorului are nevoie de răbdare, alegere și prelucrare a limbajului. Imaginea sugerează că emoția singură nu produce o operă durabilă. În același timp, tehnica lipsită de trăire nu ar păstra forța experienței umane. Valoarea poeziei rezultă din unirea acestor dimensiuni, nu dintr-un dar inexplicabil care ar elimina efortul.
Titlul este relevant deoarece numește un act de transmitere a unei moșteniri. Sensul juridic este deplasat către planul spiritual: bunul lăsat urmașului este cartea. Adresarea către un fiu simbolic dă textului forma unei confesiuni și îi implică pe cititorii viitori. Un al doilea element important este sistemul opozițiilor și al transformărilor. Trecutul și viitorul, munca fizică și scrisul, materia umilă și frumusețea artistică sunt legate prin actul creator. Opozițiile nu separă definitiv două lumi, ci arată drumul dintre ele. Cartea devine astfel locul unde experiența istorică este reorganizată și primește o voce.
Prin aceste imagini, Testament prezintă poezia ca responsabilitate față de înaintași și față de cititor. Relația dintre cel care scrie și cel care primește cartea presupune și un efort al lecturii. Urmașul este chemat să recunoască, dincolo de frumusețea cuvintelor, experiența umană care le-a făcut posibile. Originalitatea limbajului se unește cu memoria colectivă, iar creatorul apare ca un intermediar care transformă suferința în sens. Moștenirea lui nu șterge dificultățile trecutului, ci le păstrează într-o formă artistică aptă să construiască demnitate și continuitate.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.