Bacalaureat 2025 la română: iunie, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Era în anul universitar 1926-1927, prin octombrie, la Facultatea de Filozofie și Litere din București. Toți profesorii începuseră să-și inaugureze cursurile și, la unii dintre ei, sălile erau pline până la refuz. Cea mai mare afluență o găseai la cursurile lui N. Iorga, Vasile Pârvan, Mihail Dragomirescu, C.C. Giurescu, Charles Drouhet, Ovid Densusianu și I. Aurel Candrea; la unii, pentru talentul oratoric; la alții, pentru știința pură, iar la cei din a treia categorie, și pentru oratorie, și pentru știință. Profesorul Vasile Pârvan, care preda „Arheologia”, era și un foarte bun vorbitor, și un excepțional om de știință [...]. La deschiderea cursului său, sala „Odobescu” era ticsită nu numai de studenți, ci și de îndrăgostiții de rara măiestrie a profesorului de a prezenta arheologia, cu un neîntrecut farmec poetic. [...] În sală stăpânea rumoarea obișnuită în toate sălile de conferințe în asemenea ocazii. Lumea își împărtășește păreri, face aprecieri, caracterizări și pronosticuri, nu se poate abține să nu vorbească și este firesc să fie așa. Deodată, orice șoaptă încetă brusc și asistența se ridică în picioare, începând să aplaude. La început n-am putut zări pe nimeni. Soarele de toamnă, în crepuscul, străbătea palid și delicat pe ferestrele largi ale sălii de curs, prefirându-și ultimele raze [...]. Părea o aureolă estompată, care totuși îmi luă ochii pentru o clipă numai. Privirea mi se obișnui instantaneu și, în spatele catedrei, zării un omuleț, cu o figură nespus de simpatică, așteptând momentul prielnic să-și înceapă alocuțiunea*. Ochii-i, extrem de vioi, îi străluceau de o neobișnuită inteligență. Și, cu toate că de statură mică, bărbatul de la catedră îți impunea, de la început chiar, prin atitudinea sa hotărâtă, dârză, așa cum pe timpuri probabil, impresionaseră faimoșii conducători de oști: Alexandru Macedon, Ștefan cel Mare și Napoleon, nici ei prea mari de statură. Plecându-și ușor capul, în semn de răspuns la salutul ce-i fusese adresat prin ridicarea în picioare și aplauze, profesorul se adresă asistenței cu voce caldă și pătrunzătoare: - Cei care mă cunosc din anii trecuți s-au obișnuit cu mine; cei noi vor fi surprinși să constate că au în fața dumnealor un om cu înfățișare modestă, mic de stat… un om care-și ilustrează perfect numele: Pârvan… numele vine de la „parvus”, adică mic, biet… fără o înfățișare arătoasă, deci „parvus” - „parvanus” - „pârvan”...! Un ropot de aplauze pornite din suflet răsplăti din plin gluma strălucitului profesor. [...] Toți îl ascultam într-o tăcere desăvârșită, religioasă, într-o admirație deosebită. Eu îi sorbeam cuvintele și aș fi dorit ca alocuțiunea lui, ce mă fermecase ca nicio alta până atunci, să dureze ore întregi, dacă ar fi fost posibil. Căci în fața noastră, a studenților săi extaziați de maestrul lor, nu vorbea un profesor universitar oarecare, ci un bărbat care, până la vârsta de 45 de ani neîmpliniți, urcase cu strălucire toate treptele gloriei științifice și universitare și se afla acum în vârful piramidei, încununarea prodigioasei sale activități istorice fiind faimoasa lucrare Getica - o protoistorie a Daciei. Grigore Băjenaru, Părintele „Geticei” *alocuțiune = scurtă cuvântare ocazională
Grigore Băjenaru, Părintele „Geticei”
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului prielnic și al secvenței pe timpuri.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, „prielnic” înseamnă „favorabil”, iar secvența „pe timpuri” are sensul „odinioară”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează o caracteristică a profesorilor la al căror curs de inaugurare sălile erau pline, valorificând textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Profesorii ale căror cursuri inaugurale umpleau sălile aveau talent oratoric.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează momentul zilei în care are loc cursul de inaugurare susținut de Vasile Pârvan, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Cursul inaugural are loc la asfințit, după cum sugerează secvența „Soarele de toamnă, în crepuscul”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică un motiv pentru care Vasile Pârvan face referire la originea numelui său.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Pârvan vorbește despre originea numelui său pentru a capta atenția auditoriului. Gluma despre propria statură destinde atmosfera și îl apropie de studenți, pregătindu-i să îi urmărească discursul.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atmosfera din sala „Odobescu”, de dinaintea începerii cursului susținut de Vasile Pârvan, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Înainte de începerea cursului, atmosfera din sala „Odobescu” este animată. Numeroșii participanți discută, schimbă impresii și fac aprecieri. Rumoarea exprimă nerăbdarea și interesul publicului, iar oprirea ei bruscă la apariția profesorului arată respectul față de acesta.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă înfățișarea unei persoane poate influența sau nu succesul acesteia, raportându-te atât la informațiile din textul Părintele „Geticei” de Grigore Băjenaru, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că înfățișarea poate influența prima impresie despre o persoană, dar nu hotărăște singură succesul ei. Competența și comportamentul pot schimba rapid judecata formată la început.
În primul rând, reușita durabilă se sprijină pe ceea ce omul știe și poate să facă. În textul lui Grigore Băjenaru, Vasile Pârvan este mic de statură și are o înfățișare modestă, însă cucerește publicul prin inteligență, talent oratoric și pregătire științifică. Gluma despre propriul nume transformă chiar trăsătura fizică într-un mijloc de apropiere de ascultători. Admirația studenților se naște astfel din prestația profesorului, nu dintr-un aspect impunător.
În al doilea rând, felul în care ne prezentăm poate facilita accesul la o oportunitate. De exemplu, la un interviu pentru voluntariat, o ținută îngrijită poate transmite respect pentru întâlnire și poate deschide o conversație favorabilă. Totuși, candidatul trebuie apoi să își susțină disponibilitatea prin exemple și să își respecte angajamentele. O impresie plăcută nu poate înlocui rezultatele, după cum nici o particularitate fizică nu dovedește lipsa valorii.
Prin urmare, înfățișarea are un rol inițial, dar succesul se consolidează prin calități demonstrate. Este corect să evaluăm persoana dincolo de aparență.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
ACTUL I
TABLOUL I
Încăpere strâmtă, săracă, dar curată, în casa curelarului Ion Sorcovă.
În mijloc, ușă deschisă: se văd poarta și strada, iar dincolo de stradă, maidan de gunoi, tăiat în
două de linia ferată. În dreapta ușii, fereastră cu perdele albe și mușcate roșii. În stânga ușii, un dulap
de lemn. În colț, pat de scânduri [...].
E în amurg și ultimele raze ale soarelui împurpurează perdelele albe. [...]
SCENA II
SORCOVĂ, NASTASIA, VULPAȘIN
VULPAȘIN (s-a oprit în prag, sfielnic, se descoperă; e în cămașă, cu mânecile sumese și palmele
murdare, așa cum a ieșit din atelier; dând cu ochii de Nastasia, tresare și coboară privirea): Bună seara!
(Nu știe ce să facă cu pălăria.)
NASTASIA (s-a întunecat, nemulțumire).
SORCOVĂ: Noroc, Vulpașine!
VULPAȘIN (încearcă surâs și se apropie de Nastasia cu mâna întinsă): Îmi pare bine că te văd!
NASTASIA (îi întoarce spatele și iese, trântind ușa).
G.M. Zamfirescu, Domnișoara Nastasia
G.M. Zamfirescu, Domnișoara Nastasia
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Notațiile autorului fixează decorul și îndrumă jocul actorilor, contribuind și la caracterizarea personajelor. Încăperea „strâmtă, săracă, dar curată” indică situația materială modestă și grija pentru gospodărie. Lumina amurgului și obiectele precise ajută realizarea cadrului scenic. Vulpașin se oprește „sfielnic” și coboară privirea, semne ale nesiguranței. În schimb, Nastasia îi întoarce spatele și trântește ușa, manifestându-și ostilitatea fără o replică. Didascaliile completează astfel dialogul prin gesturi și reacții vizibile.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje într-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Ioan Slavici. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje; - evidențierea relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru relația dintre cele două personaje (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, relația dintre erou și Spân organizează o mare parte a drumului de maturizare. Cei doi nu reprezintă numai binele și răul într-o confruntare fantastică. Raportul lor arată cum lipsa de experiență poate duce la pierderea libertății și cum identitatea trebuie recuperată prin probe și prin descoperirea adevărului. Spânul este antagonistul care îi uzurpă locul tânărului și îl supune unor încercări menite să îl înlăture.
La început, fiul craiului are un statut social superior, dar o experiență redusă. El cunoaște sfatul tatălui, fără să știe încă să îl aplice într-o situație concretă. Psihologic, este vulnerabil prin încredere și nesiguranță, iar moral își păstrează omenia. Spânul are, în schimb, experiența manipulării și folosește minciuna pentru a obține putere. După episodul fântânii, raportul social se inversează în aparență: fiul de crai devine slugă, iar impostorul se prezintă drept nepot de împărat. Diferența morală rămâne însă constantă.
Prima secvență esențială este coborârea în fântână. Spânul transformă un loc al răcoririi și al încrederii într-o capcană. Îl obligă pe tânăr să jure că îi va fi slugă și îi ia identitatea, dându-i numele Harap-Alb. Relația este întemeiată astfel pe constrângere și pe amenințare, nu pe o înțelegere liberă. Eroul începe să cunoască diferența dintre aparența binevoitoare și intenția reală. Schimbarea de nume face vizibilă pierderea statutului, iar jurământul explică de ce el nu poate rezolva imediat situația printr-o simplă dezvăluire.
A doua secvență importantă este confruntarea finală, când fata împăratului Roș arată cine este adevăratul nepot. Spânul îl ucide pe Harap-Alb, încercând să păstreze prin violență o putere deja demascată. Calul îl pedepsește pe antagonist, iar fata îl readuce pe erou la viață cu mijloacele fantastice pregătite în poveste. Moartea și revenirea au și o semnificație de prag: vechea identitate de slugă este depășită. Adevărul nu se restabilește prin imitarea răutății Spânului, ci prin ajutorul celor cu care eroul a construit relații de încredere.
Un element de structură relevant este conflictul exterior dintre adevăratul moștenitor și impostor. Probele cerute de Spân ar trebui să îl distrugă pe erou, dar devin etape ale formării acestuia. Rolul lor în maturizare nu transformă abuzul antagonistului într-un comportament moral acceptabil. Un al doilea element este caracterizarea prin contrast. Spânul urmărește folosul propriu și își tratează semenii ca instrumente; Harap-Alb ajută și primește sprijin. Opoziția explică rezultatele diferite: puterea izolată prin frică se prăbușește, în timp ce bunătatea eroului produce solidaritate. Titlul păstrează, până la final, urma numelui impus în această relație inegală.
Relația evoluează de la încrederea înșelată la robie și apoi la demascare. Harap-Alb nu devine matur pentru că ar fi fost de la început lipsit de slăbiciuni, ci pentru că învață din experiențe fără să renunțe la valorile sale. Spânul face vizibil pericolul aparențelor, iar înlăturarea lui permite recunoașterea unei autorități întemeiate pe identitate și pe calități morale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.