Bacalaureat 2026 la română: model, profil real
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, fiindu-i prezentat la Capșa de Vladimir Streinu. Era un bărbat voinic, dar scund, cu timbrul vocal în falset, de o politeță protocolară exagerată; îți strângea mâna timp de câteva minute, rămânând în tot timpul descoperit și spunându-ți „domnia-ta”. Cine cunoștea violența de limbaj a pamfletarului rămânea uimit de acest aspect al omului privat. Mai târziu, l-am vizitat pe marele poet acasă și am putut cunoaște o altă rară vocație a omului: aceea a paternității, căreia îi datorăm și incomparabilele pagini din Cartea cu jucării. Arghezi nu mai frecventa cafeneaua, devotându-se integral familiei și Mărțișorului*, unde totul, de la împrejmuire și alei până la clădiri și plantații, a fost făcut cu munca și uneori cu brațele lui, ce e drept vânjoase. La masă tăcea, mastica încet și-mi spunea: - Mănânc călugărește. Conversația lui era uluitoare. Ca și în tabletele* sale, desfășura, când era în vervă, o trâmbă de metafore despre oameni și lucruri, cu caracteristici totdeauna inedite. Spre deosebire de scriitorii diluați, care scriu cum vorbesc, Arghezi vorbea cum scria, cu aceeași forță de viziune și de expresie scurtă, colorată. Același este stilul său epistolar, deferent* la culme, dar și de o bogăție metaforică neobișnuită. Am publicat, cândva, o scrisoare a lui, de intervenție în favoarea unei femei sărmane, mamă de copii, cu soțul mobilizat, trimisă în calitate de delegat de mahala, la data de 13 martie 1942. Un document uman impresionant... și o mică bucată literară! [...] Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele - e vorba de cele destinate tiparului - , lăsându-le să fie aruncate la coș după întrebuințare, când nu erau colecționate de câte un redactor bibliofil și admirator al geniului său. Am fost, poate, primul care i-a atras atenția că manuscrisele unui mare scriitor trebuie păstrate de el, ca un patrimoniu prețios, care ar putea fi valorificat de către urmași. Se pare că Arghezi n-a lăsat fără urmare sugestia mea. [...] Arghezi n-avea imensa siguranță de sine pe care am constatat-o la unii contemporani ai săi, de calitate net inferioară. Se bucura când primea elogii pentru câte o poezie sau tabletă, ba chiar manifesta mirare. - V-a plăcut? Vi se pare bună? Nu-mi dau seama. Nu-i plăcea să-i spui: - Maestre. Și nici să fie întrebat: - Ce mai scrieți? Omul civil se dorea abstras de calitatea sa de scriitor. Înțelegea să fie scriitor exclusiv la masa lui de lucru, la care se așeza în fiecare zi, credincios și el aceluiași comandament latin: Nulla dies sine linea*. Șerban Cioculescu, Amintiri *Mărțișor (subst.) - denumirea locului în care Arghezi a trăit și a scris începând cu anul 1930 *tabletă (subst.) - articol scurt, pe o temă actuală, cu accente pamfletare *deferent (adj.) - respectuos * Nulla dies sine linea. (în limba latină, în original) - Nicio zi fără un rând scris.
Șerban Cioculescu, Amintiri
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului elogii și al secvenței în fiecare zi.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, „elogii” înseamnă „laude”, iar secvența „în fiecare zi” are sensul „zilnic”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează două particularități ale limbajului din textele scrise de Arghezi, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Limbajul textelor lui Arghezi se remarcă prin violența pamfletară și prin expresivitatea imaginilor.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Arghezi își desconsidera manuscrisele destinate tiparului, după cum arată secvența „poetul își deprecia manuscrisele”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa deoarece se dedica familiei și gospodăriei de la Mărțișor. Munca pentru casă și grija față de copii îi ocupau timpul pe care înainte îl petrecea în cafenea.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Arghezi, așa cum reiese din finalul textului dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Arghezi se remarcă prin modestie. Deși era un mare scriitor, primea laudele cu mirare și nesiguranță. Nu dorea să fie numit „Maestre”, preferând ca în viața obișnuită să fie tratat ca un om, nu ca o celebritate.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă percepția asupra unei personalități se schimbă sau nu ca urmare a interacțiunii directe cu aceasta, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că întâlnirea directă cu o personalitate poate schimba percepția asupra ei. Imaginea publică pune în lumină doar anumite aspecte, iar contactul personal aduce informații pe care opera sau reputația nu le oferă.
În primul rând, un creator poate avea în viața privată un comportament diferit de tonul textelor sale. Șerban Cioculescu îl cunoștea pe Arghezi ca pamfletar cu limbaj violent, dar descoperă la întâlnirea de la Capșa o politețe exagerată. Ulterior, vizitele de acasă îi dezvăluie devotamentul față de familie. Aceste observații nu anulează valoarea operei, ci completează portretul omului și împiedică identificarea grăbită a autorului cu vocea sa publică.
În al doilea rând, interacțiunea ne permite să observăm felul în care o persoană îi tratează pe ceilalți. De exemplu, la o întâlnire cu un sportiv cunoscut, un elev poate descoperi răbdarea cu care acesta răspunde întrebărilor începătorilor. Dacă înainte îl considera distant, comportamentul concret îl poate face să îl privească drept un om accesibil. Experiența directă oferă un temei mai precis pentru apreciere decât o presupunere formată din apariții scurte.
În concluzie, întâlnirea cu o personalitate poate corecta stereotipuri și poate îmbogăți imaginea acesteia, cu condiția să privim atent și să evităm generalizările.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
SCENA XV
CORINA, ȘTEFAN
Rămasă singură, Corina îl privește îndelung pe Ștefan cum stă în șezlong și citește sau se preface
că citește, într-o totală indiferență. După un moment de ezitare, face un pas spre el cu ceva decis în
mișcare - „ce-o fi o fi” - și se adresează cu o anumită bravură în toată înfățișarea, dar fără bruschețe.
CORINA: În fond, dumneata de ce ții cu tot dinadinsul să fii interesant?
ȘTEFAN (se ridică în capul oaselor și se uită împrejur, ca și cum ar căuta să vadă cu cine vorbește): Eu?
Interesant? Dar nu țin deloc să fiu interesant.
CORINA (retezător): Foarte bine faci. Nici nu ești.
ȘTEFAN: Nu sunt, da’ să știi că nu-mi comunici nimic nou. Sunt treizeci și patru de ani - la 5 octombrie
vor fi treizeci și cinci - de când știu cu precizie că nu sunt interesant. Nu făcea, zău, să pierzi baia și
nici mie să-mi strici lectura, numai ca să-mi aduci la cunoștință o știre atât de veche. (Își reia cartea și
se pregătește să-și continue lectura.)
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în textul de mai jos.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Notațiile autorului facilitează punerea în scenă și caracterizează personajele. Indicația că Ștefan stă în șezlong și citește stabilește poziția sa și obiectul folosit de actor. Ezitarea Corinei, urmată de un pas hotărât, arată trecerea de la nesiguranță la curaj. Mențiunea „retezător” precizează tonul replicii și tensiunea dialogului. În final, reluarea cărții de către Ștefan sugerează dorința de a închide conversația. Astfel, didascaliile fac vizibile gesturile și atitudinile pe care simpla rostire a replicilor nu le-ar reda complet.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text narativ aparținând lui Ion Creangă. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; - evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În basmul cult Povestea lui Harap-Alb, publicat de Ion Creangă în 1877, personajul principal parcurge un drum al maturizării. Deși întâmplările includ ființe și obiecte fantastice, evoluția eroului poate fi înțeleasă ca formare a unui tânăr lipsit de experiență. El trebuie să învețe să judece oamenii, să își asume greșelile și să primească ajutor. Construcția sa se îndepărtează de imaginea unui erou atotputernic: reușita se bazează pe calități morale și pe relațiile cu ceilalți.
Statutul social se schimbă radical pe parcurs. La început, eroul este fiul cel mic al craiului și pornește spre împărăția unchiului. În urma înșelării de către Spân, pierde semnele identității și ajunge sluga celui care îi ocupă locul. La final, adevărul este descoperit, iar tânărul poate dobândi statutul de împărat. Psihologic, trece de la neîncredere și naivitate la răbdare și discernământ. Moral, își păstrează bunătatea, chiar dacă nu are încă puterea de a se apăra singur de înșelăciune. Tocmai această bunătate îi permite să construiască legături care devin decisive.
O primă secvență care evidențiază bunătatea este întâlnirea cu bătrâna cerșetoare, Sfânta Duminică. După o reacție inițială de descurajare și neatenție, tânărul îi oferă ajutor și îi ascultă sfatul. Eroul învață să vadă dincolo de aspectul umil al unei persoane. Răsplata primită nu trebuie înțeleasă ca o simplă plată pentru un gest interesat, deoarece el nu îi cunoștea de la început puterile. Episodul arată disponibilitatea de a răspunde nevoii celuilalt și deschide relația cu un sprijinitor al formării sale.
A doua secvență este ocrotirea furnicilor întâlnite pe drum. Harap-Alb alege un traseu mai primejdios pentru sine, ca să nu distrugă nunta acestora. Gestul arată că bunătatea nu se limitează la oameni și nu depinde de mărimea celui ajutat. Furnicile îi vor oferi sprijin la o probă imposibilă pentru un singur om. Astfel, episodul pune în legătură o alegere morală și o reușită ulterioară, demonstrând că eroul se formează prin solidaritate. El nu învinge lumea prin forță, ci își găsește locul într-o rețea de ajutor reciproc.
Un element relevant pentru construcția personajului este titlul. Numele primit în robie unește termeni aflați în opoziție și exprimă statutul contradictoriu al unui fiu de crai devenit slugă. El marchează identitatea ascunsă, care trebuie recuperată prin experiență. Un al doilea element este caracterizarea indirectă prin fapte și relații. Naivitatea apare în încrederea acordată Spânului, răbdarea în îndeplinirea probelor, iar bunătatea în ajutorul oferit celor vulnerabili. Aceste fapte sunt mai importante decât o enumerare de însușiri, deoarece arată calitățile în situații de alegere și risc.
Harap-Alb devine vrednic de împărăție deoarece experiențele îi dezvoltă judecata fără să îi distrugă omenia. Greșelile nu sunt ascunse, ci integrate în procesul formării. La sfârșit, recuperarea numelui și recunoașterea originii confirmă o schimbare interioară deja pregătită prin probe. Personajul sugerează că maturitatea înseamnă să îmbini discernământul cu bunătatea și să recunoști valoarea sprijinului primit de la ceilalți.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.