Bacalaureat 2026 la română: rezerva din august, profil real
Subiectul oficial din 2026, cu textele și baremul, pe 90 de puncte. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiect oficial, pregătit pentru august în caz că primul ajungea public. Nu s-a dat la Bac, dar e perfect pentru exercițiu.
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
În timpul anilor de școală* [...], m-am împrietenit cu o colegă pe care o chema Nadia. [...] Prin ea, l-am cunoscut pe Camil Petrescu, pe care doream fierbinte să-l întâlnesc. Voiam să-i mulțumesc pentru cuvintele de laudă pe care le scrisese despre mine [...]. Într-o seară, a venit cu el la mine acasă. Eram emoționată, curioasă foc să cunosc un ziarist, poet și romancier, primul care a scris într-un ziar despre mine. Mare mi-a fost surpriza când am văzut în fața mea un tinerel, mic de statură, dar bine legat, proporționat, cu un păr blond-șaten, ușor ondulat, cu o frunte înaltă, puțin bombată, cu sprâncene bine marcate, de sub care mă priveau doi ochi de un albastru neverosimil, ca de mărgea, nu prea mari, dar vii, inteligenți. Mă privea zâmbind copilărește, dulce. Am zâmbit și eu, încântată că aveam în fața mea un bărbat care părea atât de tânăr, nu un scriitor cu aer grav, a cărui seriozitate m-ar fi înghețat. [...] Prezența lui Camil în viața mea nu era întotdeauna suportabilă. Tiranic, pretențios, extrem de sensibil, pentru a-i fi pe plac, îl ascultam întotdeauna, ferindu-mă cât puteam de critica lui prea severă. Câte nu m-a făcut să înțeleg și să iubesc din ceea ce-l pasiona pe el, cum a fost, de pildă, sportul! Sportul lui favorit era fotbalul. Până la el - în afară de jocul cu mingea din copilărie, oina - nu știam prea multe despre acest sport, încă de pe atunci destul de răspândit și la noi. Camil avea pasiunea acestui sport, făcea și critica meciurilor la ziarul..., sub semnătura „Grămătic”. Mă lua regulat cu el la toate întâlnirile dintre cele două echipe, în acea vreme cele mai populare și mai iubite, „Ripensia” și „Venus”. M-a inițiat în regulile acestui joc al balonului, explicându-mi toate nuanțele mișcărilor, ale pașilor, ale capului, pe care le-am înțeles destul de bine. Am început să iubesc acest sport, să devin tot atât de pasionată ca și Camil. Nu lipseam de la niciun meci și mă manifestam zgomotos la jocul echipei „Ripensia”, favorita noastră; săream, aruncam pălăria în aer când unul dintre jucători marca un punct sau mă supăram, decepționată, când se făceau greșeli. Începusem să cunosc jucătorii și-i strigam cu entuziasm pe nume, îndemnându-i la succes. Aveam, desigur, favoriții mei printre jucători. Îmi plăceau Bodola, centrul înaintaș, și, mai ales, Bindea, care, cu jocul lui nervos, iute, mobil, avea ceva din temperamentul meu scenic, pretindea Camil. Bindea era mic de statură, simpatic, iar pe stadion, când juca, pe el îl vedeai peste tot. După un meci excepțional jucat, m-am dus cu Camil să-l felicităm și l-am invitat la teatru, la una dintre piesele pe care le jucam atunci. După spectacol, emoționat, m-a felicitat, încântat când i s-a spus că ne asemănăm. [...] Cred că scrisorile cele mai deosebite, mai nuanțate, primite de la un bărbat, au fost cele trimise de Camil. Cât regret că le-am pierdut în bombardament, după ce le păstrasem atâția ani! De una dintre ele îmi amintesc pentru că era foarte frumos scrisă. După una dintre certurile noastre [...], mi-a trimis un buchet de flori. Din păcate, eu nu eram acasă, nu era nimeni care să le primească. Mi-a scris a doua zi: „Florile întoarse din drumul lor spre tine au înflorit la mine, sub privirile mele triste...”.
Leny Caler, Camil Petrescu, în volumul Artistul și oglinda
*Școala de Artă Dramatică unde a studiat Leny Caler
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului severă și al secvenței peste tot.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, cuvântul „severă” înseamnă „aspră”, iar secvența „peste tot” are sensul „pretutindeni”.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează numele jocului sportiv pe care autoarea îl cunoaște din copilărie, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Jocul sportiv pe care autoarea îl cunoaște din copilărie este oina.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează profesia lui Leny Caler, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din text.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Leny Caler este actriță, după cum arată secvența „l-am invitat la teatru, la una dintre piesele pe care le jucam atunci”.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică un motiv pentru care Leny Caler este surprinsă atunci când îl întâlnește prima dată pe Camil Petrescu.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Leny Caler este surprinsă pentru că Camil Petrescu arată foarte tânăr. Ea nu se așteptase la un tinerel cu zâmbet copilăresc, ci la un scriitor cu aer grav, așa că întâlnirea o încântă.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură a lui Camil Petrescu, desprinsă din ultimul paragraf al textului.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Camil Petrescu este sensibil. După o ceartă cu Leny, îi trimite flori, iar când ele nu ajung la ea, îi scrie a doua zi o scrisoare delicată. Florile care „au înflorit la mine, sub privirile mele triste” arată tristețea lui și grija față de persoana iubită.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pasiunea pentru un joc sportiv este condiționată sau nu de practicarea acestuia, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Artistul și oglinda de Leny Caler, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că pasiunea pentru un joc sportiv nu este condiționată de practicarea lui. Poți iubi un sport pe care nu îl joci, dacă îl înțelegi și te implici emoțional în ceea ce se întâmplă pe teren.
În primul rând, cunoașterea regulilor și atmosfera dintr-un stadion pot trezi o pasiune adevărată. În fragmentul din volumul Artistul și oglinda, Leny Caler nu știa multe despre fotbal, în afară de oina din copilărie. Camil Petrescu o duce la meciuri și îi explică regulile, iar ea ajunge să nu lipsească de la niciun joc, să strige numele jucătorilor și să arunce pălăria în aer când echipa marchează. Pasiunea ei se naște din participarea ca spectator, nu din jocul propriu-zis.
În al doilea rând, milioane de oameni urmăresc sportul fără să îl practice, iar entuziasmul lor este real. De exemplu, un elev care nu a jucat niciodată tenis în competiții poate fi fascinat de turnee, poate învăța numele campionilor și poate vedea fiecare meci cu emoție. Asemenea suporteri susțin sportivii și simt bucuria victoriei ca și cum ar fi fost în teren.
Prin urmare, pasiunea pentru un sport nu depinde de practicarea lui, ci de curiozitate, de cunoaștere și de bucuria de a trăi competiția alături de alții.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
Veni războiul. Toma Novac era ofițer de rezervă. Brebenaru încercă să-l ferească de front, cum
făcuse pentru Mihai al său. Toma se împotrivi categoric. Ținea să-și împlinească datoria întreagă.
Toma Novac se întoarse din război cu o urmă de rană și mai multe decorații. N-a mai găsit însă
pe bătrânul Brebenaru; închisese ochii pentru totdeauna în a treia lună a războiului, cu singurul regret de
a nu fi apucat căsătoria lui Toma pe care îl iubise ca pe copilul său. Mihai, rămas în teritoriul ocupat, a
îngrijit cât s-a putut averea prietenului. […]
Nevasta lui Brebenaru socotea drept obligație pioasă față de memoria socrului ei să continue
insistențele pentru însurătoarea lui Toma:
-Trebuie! Trebuie! Trebuie!
În cele din urmă, își zise și el că trebuie. Era acuma de patruzeci de ani. Părea mai tânăr. Părul
negru și lins n-avea nici urme de fire cărunte. În ochii mari, negri, obosiți, răsăreau deseori scântei ca
dintr-un foc ce mocnește de mult. Purta o mustață subțire, tunsă englezește. Înalt, zvelt, avea totuși o
ușoară timiditate care-i ședea bine. […]
Cutreierară multe orașe, de la Sighetu Marmației până la Timișoara și de la Oradea Mare la Brașov, în zadar.
- Mai bine spune drept că nu vrei să te însori, decât să-l porți degeaba pe drumuri pe bietul Mihai!
zicea doamna Brebenaru după fiecare întoarcere.
- Ba vreau, dar nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place! răspundea Toma invariabil […].
Liviu Rebreanu, Adam și Eva
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul de mai sus.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În fragment, Toma Novac este caracterizat direct și indirect. Caracterizarea directă apare în descrierea naratorului: „Înalt, zvelt”, cu „ochi mari, negri, obosiți”, avea totuși „o ușoară timiditate”. Caracterizarea indirectă rezultă din fapte și replici. Toma refuză să fie ferit de front, pentru că „ținea să-și împlinească datoria întreagă”, ceea ce arată simțul datoriei. Replica „nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place!” îi dezvăluie sinceritatea și respectul pentru propriile sentimente.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic;
- analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu, publicat în 1883, prezintă întâlnirea imposibilă dintre ființa superioară și lumea omenească. Textul aparține romantismului prin amestecul dintre fantastic și meditație filozofică, prin antiteze și prin îmbinarea spațiului cosmic cu cel terestru. Tema iubirii se unește cu tema condiției geniului. Aspirația către celălalt pune în lumină limitele fiecărei forme de existență: omul dorește absolutul, iar ființa nemuritoare dorește experiența iubirii omenești.
O primă trăsătură romantică este prezența unui erou excepțional. Luceafărul poate lua forme neobișnuite și poate străbate spațiul cosmic, dar această superioritate nu îi garantează împlinirea afectivă. Dimpotrivă, ea îl separă de lumea iubitei. O a doua trăsătură este construcția prin antiteză. Nemurirea și viața trecătoare, depărtarea și apropierea, iubirea ideală și gestul familiar se definesc reciproc. Poemul nu folosește opozițiile doar pentru decor, ci pentru a arăta că dorința nu poate șterge diferența dintre două condiții fundamentale.
Prima secvență semnificativă cuprinde chemările fetei și întrupările Luceafărului. Atracția este reală, însă apropierea lui provoacă și teamă. Fata îi admiră frumusețea, dar nu poate trăi în lumea pe care acesta i-o propune. În acest dialog, iubirea devine o încercare de a traduce absolutul în termenii vieții omenești. Cererea ca el să devină muritor arată că întâlnirea presupune o schimbare radicală a condiției sale. Nu este suficient ca cei doi să se dorească; ar trebui ca unul dintre ei să renunțe la propria natură.
A doua secvență importantă este călătoria lui Hyperion și dialogul cu Demiurgul. Traversarea spațiului cosmic lărgește brusc perspectiva, iar cererea de a primi o viață muritoare arată intensitatea sacrificiului dorit. Demiurgul îi explică însă diferența dintre existența oamenilor și ordinea nemuritoare. Privită din această perspectivă, iubirea individuală nu poate schimba legile fundamentale ale ființei. Revenirea lui Hyperion și vederea cuplului Cătălin și Cătălina transformă căutarea într-o experiență a lucidității. Distanța finală este urmarea cunoașterii acestei incompatibilități.
Un element relevant de compoziție este alternanța planurilor cosmic și terestru, organizate în patru tablouri. Apropierea inițială dintre lumi este urmată de iubirea pământească, de călătoria cosmică și de confruntarea finală a celor două perspective. Această succesiune dă formei rol de argument: fiecare tablou clarifică o limită a apropierii. Un alt element important este dubla numire a protagonistului. Luceafărul desemnează prezența astrală văzută de oameni, în timp ce Hyperion exprimă identitatea sa într-o ordine superioară. Schimbarea perspectivei asupra numelui susține trecerea de la fascinația iubirii la conștiința propriei condiții.
Prin poveste, dialog și meditație, poemul depășește istoria unui eșec sentimental. Condiția superioară oferă cunoaștere și durată, dar aduce singurătate, iar viața omenească oferă apropiere și iubire în interiorul timpului limitat. Luceafărul prezintă tensiunea dintre aceste valori fără să le poată uni într-o soluție comună. Forța lui provine din transformarea unei imposibilități de iubire într-o întrebare despre limitele și dorințele ființei.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.