Bacalaureat 2024 la română: model, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Eu m-am simțit viața mea întreagă mai presus de toate dascăl. A le da altora învățături a fost pentru mine totdeauna o mulțumire, și cele mai vii mulțumiri le-am avut stând de vorbă cu oameni prin care mă puteam dumiri ori plimbându-mă cu elevii mei. Mai ales ca dascăl mi-am câștigat și pânea de toate zilele, și nu-mi aduc aminte să mi se fi-ntâmplat vreodată ca să fiu nemulțumit de-nvățăturile ce-am dat. Nu tot așa ca ziarist. Fiind adecă vorba de interesele obștești, îmi dădeam totdeauna silința să spun ceea ce simt, gândesc și vor cei mulți, și nu o dată mi se-ntâmpla să stau la-ndoială dacă nu cumva greșesc. Abia târziu de tot am ajuns să mă-ncredințez că sunt puțini oamenii care au convingeri. Cei mai mulți nici nu știu ce va să zică a fi convins. Ei au numai păreri, pe care le schimbă după împrejurări și după impulsiuni momentane. Partea individuală deci în scrisa mea ca ziarist erau îndrumările pe care le dădeam, iar aceste adeseori nu se potriveau cu felul de a gândi al celor mai mulți. Cu atât mai vârtos ieșea la iveală această râvnă dăscălească în scrierile mele literare. Nu puteam să mă-mpac cu gândul că lectura de orișice fel e numai o plăcută pierdere de vreme. În gândul meu, rostul scrierii a fost totdeauna îndrumarea spre o viețuire potrivită cu firea omenească. Din onorariul pe care-l aveam la Sibiu ca director al ziarului Tribuna ori din cel ce mi se dedea în urmă la București ca director al ziarului Minerva nu aveam să trăiesc. Cu atât mai puțin aș fi putut să trăiesc din onorariile ce am primit pentru scrierile mele literare. Ar fi trebuit să alerg și eu pe la redacțiuni, ca să mi se facă reclamă, și pe la autorități, ca să-mi cumpere exemplare, ceea ce era împotriva firii mele. Scriam deci pentru mulțumirea mea sufletească și-mi era destul că le făceam prin aceasta plăcere unora dintre prietenii și binevoitorii mei. O spun aceasta pentru ca să caracterizez timpul prin care am trecut. Scriam pentru că nu eram în stare să mă stăpânesc. Scăpat însă de neastâmpărul de care eram cuprins, puțin îmi păsa dacă se publică sau nu ceea ce am scris: îmi era destul că am citit scrisa mea în fața cuiva. Nu numai țineam apoi seamă de efectul produs de scriere, ci, scriind, îmi dădeam toată silința să mă potrivesc atât în plăsmuire, cât și în formă cu felul de a vedea și cu gustul acelora pe care-i aveam în vedere. Așa se adeverea în ceea ce mă privește că lucrarea literară se desfășoară sub înrâurirea publicului cititor. La Viena și la Iași am scris sub înrâurirea lui Eminescu, în primii ani ai petrecerii mele la București, sub a lui Titu Maiorescu, iar în urmă nu am publicat decât ceea ce am citit mai nainte soției mele. [...] Scriam, se-nțelege, mai ales când aveam timp liber. În timpul pe care l-am petrecut la Arad și la Oradea-Mare n-am scris însă pentru că nu aveam cui să-i citesc ceea ce aș fi scris, iar în timpul celor patrusprezece ani petrecuți la Măgurele, am scris puțin, pentru că nu aveam răgaz pentru așa ceva. Ioan Slavici, Scrietor, în volumul Amintiri
Ioan Slavici, Scrietor, în volumul Amintiri
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului totdeauna și al secvenței nu eram în stare.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, „totdeauna” înseamnă „mereu”, iar secvența „nu eram în stare” are sensul „nu puteam”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează denumirea publicațiilor pe care le-a condus Ioan Slavici, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ioan Slavici a condus publicațiile „Tribuna” și „Minerva”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează numele unei personalități culturale care l-a influențat pe Ioan Slavici, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Mihai Eminescu l-a influențat pe Slavici, după cum arată afirmația „La Viena și la Iași am scris sub înrâurirea lui Eminescu”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care Ioan Slavici se consideră împlinit mai ales prin activitatea sa didactică.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Slavici se simte împlinit mai ales ca dascăl deoarece îi poate învăța pe ceilalți. Relația cu elevii și posibilitatea de a oferi îndrumări îi aduc o mulțumire sufletească de care nu se îndoiește.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, o trăsătură a lui Ioan Slavici, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ioan Slavici se arată sincer în prezentarea propriei activități. El recunoaște îndoielile trăite ca ziarist și faptul că scria pentru a-și potoli neastâmpărul. Nu își idealizează cariera, ci explică deschis satisfacțiile și limitele fiecărui domeniu în care a lucrat.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă procesul creației trebuie sau nu să fie influențat de așteptările publicului, raportându-te atât la informațiile din textul Scrietor, extras din volumul Amintiri de Ioan Slavici, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că procesul creației poate ține seama de așteptările publicului, fără să fie condus în întregime de ele. Dialogul cu cititorul este folositor atunci când nu anulează libertatea și convingerile autorului.
În primul rând, reacția unui cititor îl ajută pe creator să observe cât de limpede își exprimă ideile. În „Scrietor”, Ioan Slavici mărturisește că își citea textele unor persoane apropiate și urmărea efectul produs. Influența lui Eminescu, a lui Maiorescu sau a soției nu apare ca o simplă comandă comercială, ci ca o relație cu cititori concreți. Adaptarea formei și a modului de prezentare poate astfel îmbunătăți comunicarea unei experiențe personale.
În al doilea rând, supunerea exclusivă față de preferințele publicului ar putea limita originalitatea. De exemplu, într-un proiect de revistă școlară, pot lua în considerare dorința colegilor de a citi texte scurte, dar nu sunt obligat să repet numai subiectele deja populare. Dacă propun o temă nouă și o explic bine, pot chiar să le lărgesc interesul. Cititorii beneficiază uneori de întâlnirea cu ceva ce nu știau încă să ceară.
În concluzie, așteptările publicului merită ascultate ca feedback. Creația își păstrează valoarea când autorul transformă acest dialog într-un sprijin, fără să renunțe la propria viziune.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
Același freamăt trece-n crâng,
Aceleași ape-n văi se frâng,
Căzând din stâncă-n stâncă,
Același a rămas și-acum
Conacu-n margine de drum,
În liniște adâncă.
Deasupra lui pier stoluri-stol
Pribegii nori pe cerul gol,
Și-n nopțile cu lună
Ca ieri alături amândoi
Stam ascultând glas de cimpoi
Din munți în munți cum sună...
Ion Pillat, Același freamăt
Ion Pillat, Același freamăt
II10 p
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Poezia exprimă nostalgia unei iubiri și a unui timp care pot fi recuperate prin amintire. Repetarea cuvântului „același” sugerează continuitatea peisajului: freamătul, apele și conacul par neschimbate. În contrast, norii „pribegi” evocă trecerea și depărtarea. Comparația temporală „Ca ieri” aduce în prezent momentul în care cei doi ascultau împreună cimpoiul. Imaginile auditive ale apelor și ale cântecului leagă natura de memoria afectivă. Astfel, stabilitatea locurilor intensifică dorul pentru apropierea de altădată.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-o dramă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; - evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/secvențe comentate; - analiza a două componente de structură și/sau de limbaj ale dramei studiate, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, modalități de caracterizare, notațiile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Personajul central al dramei Iona de Marin Sorescu este un pescar a cărui experiență capătă valoarea unei parabole despre om. Piesa, publicată în 1968, aparține dramaturgiei postbelice și își construiește eroul prin vorbire, întrebări și reacții într-un spațiu simbolic. Iona nu are rolul unui personaj realist definit în primul rând de o biografie completă. El reprezintă conștiința care încearcă să își păstreze identitatea și să înțeleagă limitele unei existențe lipsite de răspunsuri sigure.
Statutul social inițial este acela de pescar, un om obișnuit care își desfășoară activitatea fără să poată prevedea situația în care va ajunge. Înghițirea de către pește îl transformă într-un captiv. Din punct de vedere psihologic, trăiește neliniștea, speranța și descurajarea, dar continuă să cerceteze. Moral, refuză pasivitatea: caută mijloace de acțiune și încearcă să dea sens experienței. Trăsătura sa esențială este perseverența în căutarea identității și a libertății, chiar atunci când rezultatele îi contrazic așteptările.
O primă secvență relevantă pentru această perseverență este încercarea de a deschide burta peștelui. Personajul nu acceptă captivitatea ca pe o situație care ar elimina orice acțiune. Folosește cuțitul pentru a crea o ieșire și își păstrează, astfel, inițiativa. Descoperirea unui alt spațiu închis nu anulează încercarea, dar îl obligă să înțeleagă că libertatea este mai complicată decât părea. Insistența lui nu este semnul unei certitudini comode. Ea se formează tocmai prin confruntarea cu eșecul și prin nevoia de a reîncepe după fiecare răspuns insuficient.
A doua secvență este regăsirea numelui în final. După ce a cercetat spațiile exterioare și a încercat să se raporteze la alții, Iona ajunge la întrebarea despre sine. Recuperarea numelui constituie un moment de luciditate: recunoașterea identității precedă orice posibil drum. Gestul tragic care urmează poate fi interpretat simbolic drept schimbare a direcției căutării spre interior. Textul păstrează ambiguitatea rezultatului, astfel încât episodul nu reprezintă o soluție practică generală. El arată intensitatea unei conștiințe care nu mai poate separa problema libertății de problema propriei existențe.
Un element important al construcției personajului este monologul dialogat. Iona își formulează întrebări, răspunsuri și obiecții, producând singur vocile de care are nevoie. Această tehnică face perceptibilă singurătatea, dar și rezistența prin limbaj. Vorbind, personajul continuă să se observe și să își organizeze experiența. Un al doilea element este spațiul simbolic, alcătuit din închideri succesive. El exteriorizează starea psihologică a captivului și pune permanent la încercare speranța. Faptele și replicile îl caracterizează indirect mai convingător decât ar face-o o descriere statică: fiecare întrebare și fiecare încercare arată o nouă formă a aceleiași nevoi de sens.
Iona este un personaj dramatic modern deoarece acțiunea sa exterioară și mișcarea gândului nu pot fi separate. El nu se definește printr-o victorie sigură, ci prin continuitatea căutării. Drama îl prezintă vulnerabil și lucid, capabil să se teamă, dar incapabil să renunțe definitiv la întrebări. Prin el, condiția omului apare ca efort de a-și păstra identitatea într-o lume în care răspunsurile nu sunt garantate.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.