Bacalaureat 2024 la română: varianta de rezervă, profil real
Subiectul oficial din 2024, cu textele și baremul, pe 90 de puncte. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiect oficial, la fel de greu, pregătit în caz că primul ajungea public. Nu s-a dat la Bac, dar e perfect pentru exercițiu.
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Paris, 28 iulie 1900 Dorită surioară, A nu știu câta oară vin să te rog frumos de iertare că nu m-am ținut de făgăduială și nu ți-am scris la vreme. Să nu crezi însă că te-am uitat; cu cât ești mai departe, cu atât imaginea celor iubiți o ai mai vie în minte. De câte ori nu mă gândesc cu drag și cu dor nespus la voi, la toți! Mi-aduc aminte de vremurile acele fericite când eram toți împreună, dar împrejurările ne-au risipit, și de-atunci sunt atâția ani de când tot încercăm zadarnic să ne-adunăm iar la un loc, subt un singur acoperământ! Eu la Paris, Costică la Fiume, tu la Caracal, mâine-poimâine va pleca și Virgiliu poate în străinătate [...]. Dragă Hortensia, scrisoarea asta aș fi dorit să fie mai veselă, dar eu nu mai știu să scriu și să cuget decât trist, de multă vreme. Tristețea mă-nsoțește în orice parte, nu știu cum s-a furișat și a reușit să-și facă așa bun cuib din inima mea. Și cu toate astea sunt la Paris, orașul pururi în sărbătoare [...]. Cred că ai aflat și tu din gazete ce călduri înspăimântătoare au năpădit asupra Parisului luna asta. La al șaselea, unde locuim noi, nu e chip să stai un ceas peste zi, zăpușeala te-neacă și te doboară. Iau câte o carte și mă târăsc până în Luxembourg, una dintre cele mai splendide grădini din toată lumea și foarte aproape de casa noastră. Acolo, pe alee, e răcoare, e bine și frumos. [...] O curiozitate a Luxembourgului și în genere a tuturor grădinilor din Paris sunt păsările: porumbeii și vrăbiile. Bătrânii și copiii le hrănesc; sunt așa de domesticite, încât vin să-ți fure firimitura de pâine din palmă. Cunosc un moșneag care poartă după el întotdeauna un stol întreg de vrăbii... Pe o babă am văzut-o mustrându-le cu atâta drag, parcă ar fi vorbit cu copilașii sau nepoții ei. De trei ori pe săptămână e muzică; din când în când, cântă garda republicană, orchestră militară vestită în lumea întreagă. Adevărate concerte de elită: muzică de Wagner, Massenet, Berlioz. Totdeauna mă gândesc la tine și nu știu ce-aș da să te am aici... Astă-iarnă - nu știu dacă ți-am scris - am auzit pe Enescu la un concert [...]. Eu n-aveam program, nu știam ce se execută, dar de la primele acorduri am tresărit și toată ființa mea a început să vibreze, șoptind în extaz, fără să-mi dau seama: „Beethoven”. Și nu m-am înșelat, cu toată lipsa mea de educație muzicală. Când ne-om întâlni [...] și vei avea pianul la dispoziție, nu-i așa că ai să-mi cânți în fiecare seară câte-o sonată de Beethoven, precum îmi cântai pe vremuri vechea serenadă a lui Schubert? Ce fericite-au să fie serile acelea! Nu le-aș da pe oricare seară petrecută aici, în capitala lumii. Mi-e dor, mi-e așa de dor de intimitatea care-a domnit întotdeauna în familia noastră, de bătrâna lampă fără glob de la Brașov, de tata, așa de mulțumit când își plimba ochii peste capetele noastre [...]. Te sărută de nenumărate ori, Ștefan*
Corespondență, ediție îngrijită de Horia Oprescu
*Ștefan - Șt. O. Iosif, poet român
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului zadarnic și al secvenței din când în când.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, cuvântul „zadarnic” înseamnă „inutil”, iar secvența „din când în când” are sensul „uneori”.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează numele localității în care se află destinatara scrisorii, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Destinatara scrisorii se află în localitatea Caracal.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează o stare pe care Șt. O. Iosif o asociază cu muzica interpretată de sora lui, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Șt. O. Iosif asociază cu muzica interpretată de sora lui starea de fericire, după cum arată secvența „Ce fericite-au să fie serile-acelea!”
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică un motiv pentru care Ștefan merge în grădina din apropierea locuinței sale.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ștefan merge în grădina Luxembourg pentru că acolo este răcoare. Zăpușeala din casă îl doboară și nu poate sta un ceas peste zi, așa că ia o carte și se retrage pe alee.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea parizienilor față de păsările din parcurile orașului, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Parizienii se poartă cu grijă față de păsările din grădini. Bătrânii și copiii le hrănesc, iar păsările sunt atât de domesticite încât vin să ia firimituri din palmă. O bătrână le mustră cu drag, ca și cum ar vorbi cu nepoții ei.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă distanța afectează sau nu relațiile interumane, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Corespondență, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte.
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că distanța nu afectează relațiile interumane atunci când oamenii vor să păstreze legătura. Ea poate provoca dor și tristețe, dar nu rupe prin ea însăși o relație sinceră.
În primul rând, depărtarea poate chiar întări amintirea celor dragi. În fragmentul din volumul Corespondență, Ștefan scrie sorei sale din Paris că, „cu cât ești mai departe, cu atât imaginea celor iubiți o ai mai vie în minte”. Deși frații sunt împrăștiați prin orașe și țări diferite, scrisoarea arată dor, grijă și dorința de a se revedea, iar gândul la ea îl însoțește chiar în grădina din Luxembourg.
În al doilea rând, tehnologia face azi ca legătura să se păstreze mai ușor. De exemplu, un prieten plecat la studii în altă țară poate vorbi zilnic cu cei de acasă la telefon sau pe un apel video și poate afla ce li se întâmplă. Astfel, relația nu se pierde, ci se adaptează la noile condiții.
Prin urmare, distanța poate pune la încercare o relație, dar nu o distruge dacă cei doi continuă să comunice și să se gândească unul la altul.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
S-apleacă primăvara pe ferești,
cu părul tot numai zulufi de soare,
așa cum stai în umbră și zâmbești,
o fi crezut că gura ta-i o floare.
Simți răsuflarea ei cu iz de ploi
și iarbă crudă scânteind sub coasă?
Să nu te miști. Poate că intră-n casă.
Vom prinde-o, să rămână printre noi.
Ba nu, că - cine știe - ești în stare
mai mult decât pe mine s-o iubești;
și-apoi, îmi face rău atâta soare.
Fii bun și lasă storul la ferești.
Magda Isanos, Capricii
II10 p
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai sus, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ideea poetică este jocul capricios al iubirii, născut între bucuria primăverii și gelozia eului liric. Personificarea primăverii, care „s-apleacă” pe ferești cu „părul tot numai zulufi de soare”, și metafora „gura ta-i o floare” creează un tablou luminos. Imperativele „Să nu te miști” și „Fii bun și lasă storul la ferești” dau tonului familiar un aer jucăuș. În ultima strofă, gelozia față de primăvară și refuzul soarelui explică titlul, Capricii, care sugerează o stare schimbătoare și cochetă.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Mihail Sadoveanu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat;
- analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat în 1930, urmărește drumul Vitoriei Lipan pentru aflarea adevărului despre dispariția soțului său. Opera îmbină observația realistă a vieții pastorale cu semnificații tradiționale și simbolice. Tema centrală este restabilirea adevărului și a dreptății, legată de iubirea conjugală și de respectarea rânduielilor comunității. Căutarea nu are doar scopul de a explica o absență, ci de a reface o ordine morală încălcată prin crimă.
O primă trăsătură realistă este atenția acordată vieții concrete. Relațiile dintre oameni, ocupațiile, schimburile comerciale și opririle pe drum dau consistență lumii în care se desfășoară ancheta. Vitoria nu găsește răspunsul printr-o intervenție miraculoasă, ci prin întrebări, observație și confruntarea informațiilor. O a doua trăsătură este construcția unor personaje legate de mediul lor social. Vitoria aparține unei comunități pastorale și își organizează viața după valori cunoscute, dar este capabilă să judece lucid situații noi. Tradiția și inteligența practică lucrează împreună.
Prima secvență relevantă este descoperirea rămășițelor lui Nechifor într-o râpă, cu ajutorul câinelui Lupu. După refacerea traseului, Vitoria ajunge la dovada care schimbă presimțirea în certitudine. Momentul exprimă durerea soției, dar și obligația de a continua: mortul trebuie îngropat potrivit rânduielii, iar ucigașii trebuie descoperiți. Pentru Gheorghiță, confruntarea directă cu moartea tatălui este și o treaptă a maturizării. Episodul unește astfel tema căutării cu tema responsabilității față de familie și față de cei dispăruți.
A doua secvență importantă este praznicul, când Vitoria reconstituie crima în fața celor bănuiți. Ea nu se limitează la o acuzație fără sprijin, ci folosește detaliile adunate și urmărește reacțiile interlocutorilor. Siguranța relatării apasă asupra lui Calistrat Bogza, iar izbucnirea acestuia confirmă tensiunea pe care încearcă să o ascundă. Descoperirea adevărului este rezultatul unei pregătiri îndelungate și al cunoașterii oamenilor. Dreptatea apare ca împlinire a unui efort moral, nu ca simplă întâmplare favorabilă eroinei. Finalul permite și continuarea vieții familiei.
Un element relevant de structură este drumul. Spațiul parcurs de Vitoria și Gheorghiță are funcție de anchetă, pentru că fiecare oprire aduce un indiciu, dar și funcție inițiatică pentru tânăr. Reconstituirea drumului lui Nechifor transformă absența într-o istorie verificabilă. Un al doilea element este titlul. Baltagul numește o unealtă și o armă legată de lumea păstorilor, devenind semn al violenței și al restabilirii dreptății. Același obiect concentrează posibilități morale opuse, în funcție de omul care îl folosește. Titlul leagă astfel materia concretă a lumii de conflictul său esențial.
Prin Baltagul, Sadoveanu prezintă o lume în care respectul pentru rânduială nu exclude acțiunea hotărâtă. Vitoria poate transforma neliniștea în căutare și informațiile disparate în adevăr, deoarece îmbină atașamentul față de soț cu judecata practică. Romanul pune dreptatea în relație cu memoria celui mort, dar și cu responsabilitatea celor vii de a nu lăsa violența fără răspuns și de a-și relua viața în cunoștință de cauză.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.