Bacalaureat 2023 la română: simulare, profil uman
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
În anul 1930, familia Rebreanu a cumpărat o casă și o mică grădină cu pomi și vie la 3 km de Pitești, în comuna Valea Mare, o casă veche, situată pe o pantă de deal, dispusă cu fața spre miazăzi, însorită toată ziua, cu o priveliște minunată, având în față dealuri acoperite de vii și pomi fructiferi și o pădure seculară, deci o perspectivă plină de încântare. Casa trebuia reparată, modernizată, trebuiau noi dependințe, împrejmuită cu gard, via lucrată, pomii curățați, pavaj, grădină cu flori... Toate cereau bani, care lipseau. Rebreanu s-a împrumutat la o bancă din Pitești. Câțiva ani a plătit din greu rate, dobânzi mari, și multe alte necazuri, dar, până la sfârșit, familia Rebreanu avea o reședință la țară, cu confort modern, într-o poziție minunată, în aer curat, unde scriitorul, într-un mediu prielnic de liniște, a putut să gândească, să scrie romanele care i-au adus gloria, titlul de academician, care l-au încadrat nemuritor în literatura română și străină. Aici a trăit anii cei mai buni, aici era locul de relaxare, aici își primea oaspeții, nu prea numeroși, și prietenii mai mult din familie; familia Rebreanu, familia Mihail Sorbul, familia Ionel Rădulescu și familia mea ne întâlneam în reuniuni familiale și prietenești, când la Valea Mare, când la Gălășești-Argeș, la reședința lui Sorbul, când la mine, la Pitești. Eu, devenit medic al acestor familii, le-am cunoscut și zilele bune și zilele grele, necazurile, bolile, care se abăteau adesea asupra lor. [...] Liviu Rebreanu era o figură reprezentativă: un bărbat înalt, falnic, cu o înfățișare distinsă, cu părul blond, pieptănat cu o buclă pe fruntea senină, ochi albaștri-verzui, cu un zâmbet luminos. Vorbea cu o voce caldă, ușor răgușită, liniștit, fără gesturi. Mergea cu pași mari, siguri; se îmbrăca îngrijit, de o eleganță naturală. Întreaga lui ținută arăta o deosebită distincție, care impunea respect. Comportarea lui față de oameni era aceea a unui om bun, blând, cu multă răbdare, avea multă simplitate în conversație, evita folosirea cuvintelor pompoase și radicale, era ușor de înțeles de orice convorbitor. Indiferent cu cine vorbea, avea răbdare să asculte cu atenție și bunăvoință, făcea impresia că studia pe cel ce îl avea în față. În decursul anilor, arareori l-am auzit vorbind despre operele sale, evita sistematic astfel de subiecte. Avea o modestie, chiar un fel de timiditate înnăscută, făcea abstracție de meritele sale, de rezultatele sale în literatură, era mai bucuros să asculte pe cineva decât să vorbească, era un fel de interiorizat, totuși asculta cu plăcere glume spuse de alții, râzând uneori cu poftă. Citea, se cultiva zilnic, avea la Valea Mare o bibliotecă bogată, ocupând pereții unei camere, cu cărți de diferiți scriitori, cu diferite subiecte, în diferite ediții. [...] Îl pasiona studiul cerului: în nopțile senine studia cărți de astronomie și cu o lunetă, din pridvorul casei, studia stelele pe cer. Printre puținele pasiuni, îi făcea o mare plăcere să conducă mașina, cu geamurile deschise; avea nevoie de aer mult, curat, să vadă verdeață, flori, natura îl înviora; grădina casei de la Valea Mare cu pomi, via și florile ei îi făceau o deosebită atracție, păstrată din copilăria petrecută la țară. [...] Văzut în ansamblu, Rebreanu părea a fi un optimist, păstra încredere în toate acțiunile lui, ducea o viață liniștită, puțin pretențios cumpătată, se simțea peste tot și întotdeauna mulțumit. Vasile Tițescu, L-am cunoscut pe Liviu Rebreanu, în vol. Amintiri despre Liviu Rebreanu
Vasile Tițescu, L-am cunoscut pe Liviu Rebreanu, în vol. Amintiri despre Liviu Rebreanu
I.A.16 p
Indică sensul din text al secvenței peste tot.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Secvența „peste tot” înseamnă, în text, „pretutindeni”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează localitatea în care trăiește Vasile Tițescu, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Vasile Tițescu trăiește la Pitești.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează una dintre pasiunile lui Liviu Rebreanu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Liviu Rebreanu este pasionat de astronomie, după cum arată secvența „Îl pasiona studiul cerului”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care Liviu Rebreanu împrumută bani de la bancă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Rebreanu împrumută bani de la bancă pentru repararea și modernizarea casei de la Valea Mare. Economiile nu îi ajung pentru lucrările necesare, dar vrea să amenajeze o locuință confortabilă și un spațiu prielnic scrisului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, o trăsătură a lui Liviu Rebreanu, evidențiată în relațiile cu ceilalți, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Liviu Rebreanu dovedește răbdare în relațiile cu oamenii. Își ascultă interlocutorii cu atenție și bunăvoință, indiferent cine sunt. Vorbirea simplă și lipsa dorinței de a-și impune propriile merite creează o comunicare liniștită și accesibilă pentru cei din jur.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă succesul este sau nu influențat de mediul de lucru, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul L-am cunoscut pe Liviu Rebreanu de Vasile Tițescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că mediul de lucru poate influența succesul, deoarece susține sau împiedică folosirea concentrată a propriilor capacități. El nu înlocuiește talentul și efortul, dar le poate oferi condiții favorabile.
În primul rând, liniștea și confortul permit continuitatea unei activități solicitante. În evocarea lui Vasile Tițescu, casa de la Valea Mare devine pentru Rebreanu un spațiu de creație și relaxare. După lucrările de modernizare, scriitorul beneficiază de aer curat, natură și liniște, condiții în care poate gândi și scrie romanele. Investiția în locuință nu produce singură literatura, dar reduce obstacolele cotidiene și sprijină munca autorului.
În al doilea rând, organizarea spațiului poate influența disciplina personală. De exemplu, când îmi pregătesc un proiect într-un loc unde materialele sunt la îndemână și notificările sunt oprite, pot urmări mai ușor ideea de la început până la sfârșit. Într-un mediu cu întreruperi dese pierd timp reluând aceeași sarcină. Un spațiu simplu, bine organizat, îmi este uneori mai util decât unul spectaculos, dar zgomotos.
În concluzie, mediul de lucru contribuie la succes prin condițiile pe care le oferă concentrării și perseverenței. Rezultatul depinde totuși și de felul în care persoana folosește aceste condiții.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
E vântul care-mi bate-n geam
Ori mâinile iubitei mele,
Care-a zburat pe-un șir de stele
Să mă sărute când plângeam?
Sunt sunetele harpei mele,
Sunt sufletele unor morți
Ce bat în geamuri și la porți?
Oh! ploaia, ploaia-mi bate-n geam, -
Subt șirurile lungi de ploaie
Gândirea mea se încovoaie,
Suspinul meu e lung și stins,
Și imnul meu se-nalță mort
Din coarda ruptă ce-am întins.
Tudor Arghezi, Versuri
Tudor Arghezi, Versuri
II10 p
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Poezia exprimă suferința și nesiguranța unei voci care resimte absența și destrămarea elanului creator. Întrebările retorice despre vânt, iubită și morți arată încercarea de a da un sens sunetelor auzite. Repetiția „ploaia, ploaia” aduce o realitate apăsătoare, care domină gândirea. Metafora „coarda ruptă” sugerează un instrument al expresiei devenit neputincios, iar asocierea „imnul meu se-nalță mort” subliniază blocajul. Imaginile sonore și metaforice fac astfel perceptibilă legătura dintre durerea interioară și dificultatea de a o transforma în cântec.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un basm cult studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje; - evidențierea relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale basmului cult studiat, semnificative pentru relația dintre personaje (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, relația dintre erou și Spân organizează o mare parte a drumului de maturizare. Cei doi nu reprezintă numai binele și răul într-o confruntare fantastică. Raportul lor arată cum lipsa de experiență poate duce la pierderea libertății și cum identitatea trebuie recuperată prin probe și prin descoperirea adevărului. Spânul este antagonistul care îi uzurpă locul tânărului și îl supune unor încercări menite să îl înlăture.
La început, fiul craiului are un statut social superior, dar o experiență redusă. El cunoaște sfatul tatălui, fără să știe încă să îl aplice într-o situație concretă. Psihologic, este vulnerabil prin încredere și nesiguranță, iar moral își păstrează omenia. Spânul are, în schimb, experiența manipulării și folosește minciuna pentru a obține putere. După episodul fântânii, raportul social se inversează în aparență: fiul de crai devine slugă, iar impostorul se prezintă drept nepot de împărat. Diferența morală rămâne însă constantă.
Prima secvență esențială este coborârea în fântână. Spânul transformă un loc al răcoririi și al încrederii într-o capcană. Îl obligă pe tânăr să jure că îi va fi slugă și îi ia identitatea, dându-i numele Harap-Alb. Relația este întemeiată astfel pe constrângere și pe amenințare, nu pe o înțelegere liberă. Eroul începe să cunoască diferența dintre aparența binevoitoare și intenția reală. Schimbarea de nume face vizibilă pierderea statutului, iar jurământul explică de ce el nu poate rezolva imediat situația printr-o simplă dezvăluire.
A doua secvență importantă este confruntarea finală, când fata împăratului Roș arată cine este adevăratul nepot. Spânul îl ucide pe Harap-Alb, încercând să păstreze prin violență o putere deja demascată. Calul îl pedepsește pe antagonist, iar fata îl readuce pe erou la viață cu mijloacele fantastice pregătite în poveste. Moartea și revenirea au și o semnificație de prag: vechea identitate de slugă este depășită. Adevărul nu se restabilește prin imitarea răutății Spânului, ci prin ajutorul celor cu care eroul a construit relații de încredere.
Un element de structură relevant este conflictul exterior dintre adevăratul moștenitor și impostor. Probele cerute de Spân ar trebui să îl distrugă pe erou, dar devin etape ale formării acestuia. Rolul lor în maturizare nu transformă abuzul antagonistului într-un comportament moral acceptabil. Un al doilea element este caracterizarea prin contrast. Spânul urmărește folosul propriu și își tratează semenii ca instrumente; Harap-Alb ajută și primește sprijin. Opoziția explică rezultatele diferite: puterea izolată prin frică se prăbușește, în timp ce bunătatea eroului produce solidaritate. Titlul păstrează, până la final, urma numelui impus în această relație inegală.
Relația evoluează de la încrederea înșelată la robie și apoi la demascare. Harap-Alb nu devine matur pentru că ar fi fost de la început lipsit de slăbiciuni, ci pentru că învață din experiențe fără să renunțe la valorile sale. Spânul face vizibil pericolul aparențelor, iar înlăturarea lui permite recunoașterea unei autorități întemeiate pe identitate și pe calități morale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.