Bacalaureat 2023 la română: iunie, profil real
Subiectul oficial, cu textele și baremul. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
Ninsese și omătul era „de o palmă domnească” de gros. Dis-de-dimineață, pe la orele șase și jumătate, Creangă privi din arhondaricul* mănăstirii un curcubeu ivit la răsărit, semn, poate, pentru el, de schimbări în bine. E de bănuit că o superstiție caracteristică bolnavilor cuprinsese sufletul povestitorului, fiindcă de aici încolo el pare a urmări de aproape starea lui Eminescu. Va fi avut credința că, dacă poetul învinge boala, oarecum asemănătoare cu a lui, ar fi biruit-o și el. Eminescu plecă deocamdată la Botoșani, la Harieta, și Creangă rămase singur. Nemaicrezând în puterea apelor de la Slănic, și mai ales nemaicăpătând bilet gratuit de băi, începu să se tragă spre locurile copilăriei. Presimțea că n-are s-o mai ducă mult și, cu instinctul oamenilor simpli, voia să mai guste o dată din bucuriile vieții de sat. Poate că, sătul de leacurile doctorilor mari, care nu știau să spună nimic, cugetă să întrebe înțelepciunea poporului. În toamnă se duse pe la Târgu-Neamț. Zicea cum că el nu mai are mult de trăit și mai vrea să vadă o dată locurile copilăriei și neamurile. Pieptul îi era umflat de hârtii și, de acolo, scoase un exemplar din Povățuitor*, singurul pe care zicea că-l mai are, și-l dărui școlii unde învățase el împreună cu Conta și la vederea băncilor căreia va fi lăcrimat, scriind pe el: „Școalei primare de băieți No. 1, pentru bibliotecă”. Ruda cu care se-nvoia mai mult era cumintele și acum bătrânul popă Gheorghe. Pe acesta va fi căutat să-l ispitească asupra răspunsurilor bisericii la grozavele întrebări ale vieții și morții, însă părintele era om simplu, care nu pătrundea astfel de probleme. Poate că acum, încăpățânându-se într-o presimțire rea, Creangă voi să meargă și la biserica din Humulești, unde-l învățaseră carte bădița Vasile și părintele Ioan. „- Moșule - zise el către părintele Gheorghe - hai la Humulești, să vedem pe părintele Teofan Focșa!” [...] În 2 septembrie, la Iași sau la Neamț, după o vară secetoasă, la orele trei după-amiază, Creangă văzu pe cer la răsărit un alt curcubeu, care-i dădu poate o nouă alinare. De la Eminescu auzi iarăși știri bune. Însă peste câteva luni, prin februarie și mai 1888, fu din nou rău. Căderile îi erau grele, „asămine cu moartea”, și după aceea trupul mai era mișcat de convulsiuni. „Bădiță Gheorghe dragă și preaiubite verișoare Anetă și Elenuță - scria el părintelui Creangă în stil înlăcrimat - mă aflu acum puțin mai binișor, dar tot îmi tremură carnea pe mine și sunt trist și descurajat din această pricină.” Din trebuința de a se agăța de ceva în viață devenise mai afectuos [...]. Se pare că din 1887, de când își luase rămas-bun de la locurile copilăriei și plânsese [...], Creangă nu mai mersese pe la Târgu-Neamț. Nici peste vară nu se mai duse la Slănic, zicând că nu poate și necerând la vreme nici bilet de băi gratuit, fără de care nu-nțelegea să se urnească, deși abecedarul lui stă să iasă în cea de a douăzeci și una ediție, fiind el totodată institutor cu patru gradații, debitant* de tutun și proprietar asociat de tipografie. În iarna lui 1888, însă, Creangă se porni iar la București împreună cu tipograful I. S. Ionescu, asociatul său. De bună seamă, plecase să se întâlnească cu Constantin și să mai vadă un doctor pentru boala sa. G. Călinescu, Ion Creangă. Viața și opera *arhondaric - aripă a unei clădiri dintr-o mănăstire ortodoxă, rezervată oaspeților *Povățuitor - carte pentru uz didactic, realizată de Ion Creangă și de Gheorghe Enăchescu *debitant - proprietar al unei tutungerii
G. Călinescu, Ion Creangă. Viața și opera
I.A.16 p
Indică sensul din text al secvenței de bună seamă.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Secvența „de bună seamă” are, în text, sensul „desigur”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează două dintre sursele de venit ale lui Ion Creangă, utilizând informațiile din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ion Creangă obține venituri din activitatea de institutor și din comerțul cu tutun.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează o posibilă semnificație a curcubeului pentru Ion Creangă, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Curcubeul poate însemna speranța unei îmbunătățiri, fiind numit „semn, poate, pentru el, de schimbări în bine”.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică un motiv pentru care Ion Creangă călătorește la Târgu-Neamț.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Creangă călătorește la Târgu-Neamț pentru a revedea locurile copilăriei și rudele. Simțind că viața i se apropie de sfârșit, dorește să regăsească bucuriile și legăturile afective ale trecutului.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Ion Creangă, așa cum reiese din textul dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Ion Creangă este sensibil. Apropierea de locurile copilăriei îl emoționează, iar revederea școlii îi trezește amintiri puternice. Darul făcut bibliotecii arată că legătura cu oamenii și spațiile formării sale rămâne importantă chiar într-o perioadă de boală și descurajare.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii trebuie sau nu să exprime recunoștință față de școlile în care au fost formați, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Ion Creangă. Viața și opera de G. Călinescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că oamenii ar trebui să își exprime recunoștința față de școlile în care s-au format, atunci când acestea au avut o contribuție reală la dezvoltarea lor. Recunoștința poate lua forme concrete, potrivite posibilităților fiecăruia.
În primul rând, școala oferă cunoștințe și relații care continuă să ne influențeze după absolvire. În fragmentul biografic scris de G. Călinescu, Ion Creangă revine la școala copilăriei și dăruiește bibliotecii un exemplar din „Povățuitor”. Gestul leagă experiența sa de elev de activitatea sa ulterioară de dascăl și autor. El nu păstrează întreaga valoare a formării doar pentru sine, ci o întoarce către instituția de la care a pornit.
În al doilea rând, exprimarea recunoștinței îi poate ajuta pe elevii care vin după noi. De exemplu, un absolvent care revine să prezinte voluntar un proiect sau să ofere cărți bibliotecii transformă mulțumirea într-un sprijin util. Din experiența mea, discuțiile cu elevi mai mari pot face o alegere școlară mai ușor de înțeles, fiindcă aduc exemple apropiate de preocupările noastre. Nu este nevoie de un gest costisitor pentru a contribui.
În concluzie, recunoștința față de școală recunoaște ajutorul primit și poate susține formarea altora. Ea capătă sens mai ales prin fapte.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
A mele visuri risipite!
Ce-mi umplu inima de jale,
Le văd în frunzele pălite
Și-n pustiirea de pe vale.
De-a pururi sta-vor troienite,
Sub vremea ce s-așterne-n pale*,
A mele visuri risipite,
Ce-mi umplu inima de jale!
Copac, când zile fericite
Îți vor întoarce iar în cale
Podoaba ramurilor tale,
În noapte-or sta mai adâncite
A mele visuri risipite!
Al. Vlahuță, A mele visuri...
*pale - straturi
Al. Vlahuță, A mele visuri...
II10 p
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Textul exprimă durerea produsă de destrămarea idealurilor. Repetiția „A mele visuri risipite” aduce obsesiv în prim-plan pierderea, iar exclamația accentuează suferința eului liric. Frunzele pălite și pustiirea văii reflectă în exterior tristețea interioară. Metafora visurilor „troienite” sub vreme sugerează acoperirea lor ireversibilă de trecerea timpului. Adresarea către copac introduce contrastul dintre renașterea naturii, care își va primi din nou podoaba, și imposibilitatea recuperării speranțelor omenești. Mijloacele artistice susțin astfel ideea unei pierderi fără întoarcere.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; - comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat; - analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, publicat în 1930, urmărește două experiențe ale conștiinței lui Ștefan Gheorghidiu: iubirea și războiul. Opera aparține modernismului prin perspectiva subiectivă și prin analiza vieții interioare. Tema este confruntarea dintre aspirația către certitudine și realitatea nesigură, trăită direct. Personajul caută un adevăr deplin despre iubire, apoi descoperă, pe front, o experiență care schimbă proporțiile suferinței sale personale.
O primă trăsătură modernistă este narațiunea la persoana întâi. Cititorul cunoaște evenimentele prin cel care le trăiește și le interpretează, fără o instanță exterioară care să confirme toate bănuielile. Imaginea Elei este astfel dependentă de privirea soțului. O a doua trăsătură este analiza psihologică: faptele contează prin reacțiile, comparațiile și întrebările pe care le provoacă. Timpul interior poate lărgi un gest aparent neînsemnat, iar rememorarea reorganizează experiența. Romanul nu urmărește numai ce s-a întâmplat, ci și felul în care o conștiință își construiește și își pune la îndoială adevărul.
Prima secvență relevantă este excursia de la Odobești. Gheorghidiu urmărește comportamentul Elei față de domnul G. și interpretează gesturile acesteia ca semne ale unei preferințe dureroase. Episodul exprimă drama geloziei, dar nu oferă o probă obiectivă care ar închide definitiv problema fidelității. Suferința vine și din diferența dintre idealul său de iubire exclusivă și existența socială a soției. Cititorul observă cum nevoia de certitudine transformă atenția în supraveghere și cum fiecare amănunt poate alimenta o nouă interpretare.
A doua secvență semnificativă este experiența bombardamentului de pe front. Războiul nu apare ca spectacol eroic ordonat, ci ca frică, dezorientare și vulnerabilitate a trupului. Gheorghidiu descoperă o suferință care depășește conflictul conjugal și îl leagă de ceilalți oameni aflați în primejdie. Episodul nu șterge automat trecutul, dar îi schimbă importanța. Confruntarea cu posibilitatea morții face ca întrebările despre orgoliu și posesie să fie privite dintr-o altă perspectivă. Experiența directă corectează imaginile convenționale despre război și limitează încrederea în explicații comode.
Titlul este un element esențial de construcție. Cele două experiențe sunt puse în relație prin repetiția motivului nopții, care sugerează criză și incertitudine. Trecerea de la ultima noapte a unei experiențe la prima noapte a celeilalte anunță schimbarea orizontului existențial. Un al doilea element important este compoziția bazată pe rememorare. Discuția de la popotă despre fidelitate provoacă întoarcerea către viața de cuplu, iar evenimentele sunt ordonate după nevoia de înțelegere a naratorului. Alternanța dintre prezent și trecut face vizibilă munca unei conștiințe, nu simpla succesiune a unor date. Structura susține astfel tema cunoașterii de sine.
Prin cele două experiențe, romanul prezintă un om care nu poate accepta răspunsuri superficiale, dar nici nu poate obține adevărul absolut pe care îl dorește. Modernitatea operei stă în păstrarea acestei tensiuni. Iubirea și războiul nu sunt două povești fără legătură, ci două probe care modifică raportul personajului cu ceilalți, cu propriile certitudini și cu limitele judecății sale.
Scris de Zece, încă necitit de un profesor. E un exemplu, nu singurul răspuns bun.