Proprietatea privată (partea 2)

14 grile originale la proprietatea privată, după Codul civil (Legea nr. 287/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 596, art. 651, art. 586, art. 607, art. 624, art. 595, art. 647, art. 559.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Un drept real asupra imobilului altuia permite titularului să dobândească proprietatea lucrării realizate pe acel imobil. La constituirea dreptului nu s-a prevăzut un regim diferit. În caz de accesiune, ce regim se aplică titularului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dacă dreptul real permite dobândirea proprietății lucrării, titularul are, în caz de accesiune, drepturile și obligațiile reglementate pentru proprietarul imobilului, în mod corespunzător. Regula se aplică dacă la constituirea dreptului real nu s-a prevăzut altfel.
  • A În lipsa unui regim diferit prevăzut la constituirea dreptului real, titularului îi revin, în mod corespunzător, drepturile și obligațiile reglementate pentru proprietarul imobilului.
  • B Titularul dreptului real care permite dobândirea proprietății lucrării are, în mod corespunzător, drepturile și obligațiile proprietarului imobilului, nu poziția autorului lucrării pe imobilul altuia.
  • C Textul atribuie titularului atât drepturile, cât și obligațiile corespunzătoare, fără a menține obligațiile în sarcina proprietarului imobilului.

2.1 p

Proprietarul unui apartament dorește să ipotecheze cota-parte aferentă din dreptul de proprietate asupra părților comune, fără a ipoteca și apartamentul. Potrivit art. 651 din Codul civil, care este soluția?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Cota-parte asupra părților comune are caracter accesoriu față de dreptul de proprietate asupra apartamentului. Ipotecarea cotei-părți nu se poate face separat de dreptul asupra bunului principal.
  • A Cota-parte are caracter accesoriu față de dreptul de proprietate asupra apartamentului și poate fi ipotecată numai odată cu acesta.
  • B Interdicția constituirii separate privește atât înstrăinarea, cât și ipotecarea cotei-părți, indiferent dacă proprietarul păstrează apartamentul în patrimoniu.
  • C Textul impune ipotecarea cotei-părți numai împreună cu dreptul asupra bunului principal și nu prevede o derogare prin acordul celorlalți coproprietari.

3.1 p

Titularul unui drept de superficie realizează pe terenul altuia o lucrare care poate deveni proprietatea sa. Deși nu cunoaște niciun viciu al titlului său și nici cartea funciară nu indică vreunul, construiește fără autorizația cerută de lege. În privința bunei-credințe a autorului lucrării:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Cel care construiește fără autorizațiile cerute de lege nu poate invoca buna-credință. Această regulă se aplică și autorului lucrării care se întemeiază pe un drept de superficie.
  • A Interdicția de a invoca buna-credință în cazul construirii fără autorizațiile cerute de lege se aplică expres și autorului lucrării întemeiate pe un drept de superficie.
  • B Necunoașterea viciului titlului nu înlătură interdicția expresă de a invoca buna-credință atunci când construcția este realizată fără autorizațiile cerute de lege.
  • C Calitatea de superficiar nu exclude prin ea însăși invocarea bunei-credințe. Textul extinde expres asupra superficiarului atât condițiile bunei-credințe, cât și interdicția referitoare la lipsa autorizațiilor.

4.1 p

Un proprietar obligat să ofere surplusul de apă unui proprietar aflat în nevoie dovedește că acest surplus are o destinație reală, diferită de satisfacerea necesităților curente. Ce efect are această dovadă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Existența unei alte destinații a surplusului nu îl scutește pe proprietar de obligația de a-l oferi. Dovedirea existenței reale a acelei destinații îi permite însă să ceară despăgubiri suplimentare proprietarului aflat în nevoie.
  • A Obligația se menține, iar dovada existenței reale a destinației alternative îi permite proprietarului să ceară despăgubiri suplimentare.
  • B Destinația alternativă a surplusului nu îl scutește pe proprietar de obligația de a-l oferi proprietarului aflat în nevoie.
  • C Textul permite expres solicitarea despăgubirilor suplimentare dacă proprietarul dovedește existența reală a destinației pretinse.

5.1 p

Pentru a salva o persoană de un pericol iminent, un trecător distruge un bun aparținând unui proprietar care a favorizat apariția acelui pericol. Ce drept la despăgubire are proprietarul potrivit regulilor privind starea de necesitate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Proprietarul care a provocat sau a favorizat apariția pericolului nu poate pretinde nicio despăgubire. Favorizarea pericolului exclude, în acest caz, dreptul proprietarului la despăgubire.
  • A Regula prevede o despăgubire echitabilă numai de la persoana salvată, nu plata întregii valori de către autorul intervenției. În plus, proprietarul care a favorizat pericolul nu are dreptul la nicio despăgubire.
  • B Proprietarul care a favorizat apariția pericolului nu poate pretinde despăgubire nici de la persoana salvată.
  • C Proprietarul a favorizat apariția pericolului, situație pentru care textul exclude expres orice drept la despăgubire.

6.1 p

În aplicarea unei dispoziții din secțiunea din care face parte art. 595 Cod civil, instanța este învestită să stabilească întinderea unei indemnizații. Care este reperul legal pentru această evaluare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța ține seama de valoarea de circulație a bunului calculată la data hotărârii judecătorești. Reperul legal nu este prețul de achiziție actualizat și nici valoarea de la data introducerii cererii.
  • A Momentul legal al evaluării este data hotărârii judecătorești, nu momentul introducerii cererii de chemare în judecată.
  • B Textul nu prevede prețul de achiziție actualizat cu inflația, ci valoarea de circulație calculată la data hotărârii judecătorești.
  • C Reperul legal este valoarea de circulație a bunului, calculată la data hotărârii judecătorești.

7.1 p

Un bun comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal. Un coproprietar dorește să înstrăineze cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun. Potrivit regimului juridic general, cum poate proceda?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dispoziția asupra cotei din bunul comun accesoriu este legată de exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunului principal. Păstrarea proprietății bunului principal sau simpla cedare a folosinței acestuia nu îndeplinește această condiție.
  • A Varianta reproduce condiția legală: înstrăinarea cotei din bunul comun accesoriu trebuie să aibă loc odată cu exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunului principal.
  • B Cota din bunul comun accesoriu nu poate fi vândută separat, deoarece dispoziția asupra acesteia este permisă numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunului principal.
  • C Simpla cedare a folosinței bunului principal nu îndeplinește condiția prevăzută de text, care cere exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunului principal.

8.1 p

Proprietarul unui teren intenționează să execute lucrări în subsol, unde există drepturi ale unor terți asupra resurselor minerale. Potrivit art. 559 Cod civil, cum se raportează libertatea sa de a executa lucrări la aceste drepturi?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Facultatea proprietarului de a executa lucrări în subsol nu înlătură obligația de a respecta drepturile terților asupra resurselor minerale. Aceste drepturi trebuie respectate în condițiile și în limitele determinate de lege, fără amânarea obligației până la obținerea foloaselor.
  • A Extinderea proprietății asupra subsolului nu conferă prioritate lucrărilor proprietarului față de drepturile terților. Proprietarul este obligat să respecte aceste drepturi în condițiile și limitele legii.
  • B Varianta exprimă obligația proprietarului de a respecta drepturile terților asupra resurselor minerale ale subsolului, în condițiile și limitele determinate de lege.
  • C Textul nu permite amânarea respectării drepturilor terților până după obținerea foloaselor lucrărilor. Obligația de respectare a acestor drepturi limitează exercitarea libertății proprietarului.

9.1 p

Doi coproprietari cu cote-părți inegale decid ca un bun comun indivizibil să fie vândut pentru realizarea partajului, dar nu se înțeleg asupra modului de vânzare. Potrivit regulilor privind împărțirea, cum se procedează?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. În caz de neînțelegere asupra modului de vânzare, bunul se vinde la licitație publică, în condițiile legii. Prețul se distribuie coproprietarilor proporțional cu cota-parte a fiecăruia, nu în sume egale când cotele sunt inegale.
  • A Textul prevede licitația publică în caz de neînțelegere, nu vânzarea directă către un cumpărător ales de instanță.
  • B Prețul se distribuie proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar, nu în sume egale atunci când cotele sunt inegale.
  • C În lipsa înțelegerii asupra modului de vânzare, bunul se vinde la licitație publică, iar prețul se distribuie proporțional cu cotele-părți.

10.1 p

Un coproprietar permite accesul în apartamentul său pentru lucrări necesare întreținerii părților comune, efectuate în interesul unui alt proprietar. Lucrările îi cauzează prejudicii. Cui îi revine obligația de despăgubire prevăzută de art. 656 C. civ. în acest caz?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Pentru prejudiciile cauzate, coproprietarii sunt despăgubiți de asociația de proprietari sau, după caz, de proprietarul în interesul căruia au fost efectuate lucrările. În situația descrisă, obligația revine acestui din urmă proprietar.
  • A Textul indică drept debitori ai despăgubirii asociația de proprietari sau, după caz, proprietarul în interesul căruia au fost efectuate lucrările, nu executantul.
  • B Textul nu pune despăgubirea invariabil în sarcina asociației, ci prevede că, după caz, aceasta revine proprietarului în interesul căruia au fost efectuate lucrările.
  • C În cazul descris, lucrările au fost efectuate în interesul unui alt proprietar, astfel că acestuia îi revine obligația de despăgubire.

11.1 p

Proprietarul unui imobil nu și-a intabulat dreptul de proprietate asupra unei lucrări noi. În privința probei contrare prezumțiilor în favoarea sa, care este consecința prevăzută de lege?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Neintabularea dreptului de proprietate asupra lucrării noi permite efectuarea probei contrare, fără a stabili automat că lucrarea aparține executantului. Constituirea unui drept de superficie este un caz distinct, nu o condiție suplimentară.
  • A Textul prevede expres că proba contrară se poate face când proprietarul imobilului nu și-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrării noi.
  • B Neintabularea permite administrarea probei contrare, dar nu dovedește prin ea însăși că lucrarea aparține executantului. Prezumția în favoarea proprietarului operează până la proba contrară.
  • C Constituirea unui drept de superficie și neintabularea dreptului asupra lucrării noi sunt cazuri distincte în care se poate face proba contrară. Constituirea prealabilă a superficiei nu este obligatorie în cazul neintabulării.

12.1 p

În cadrul unei exproprieri pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, proprietarul și expropriatorul nu se înțeleg asupra cuantumului despăgubirilor. Cum se stabilește acesta?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Dacă proprietarul și expropriatorul nu se înțeleg asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabilește pe cale judecătorească. Divergența nu permite fixarea unilaterală a sumei și nici nu impune abandonarea exproprierii.
  • A Divergența dintre părți nu impune abandonarea exproprierii, ci stabilirea judecătorească a cuantumului despăgubirilor.
  • B Textul prevede expres stabilirea cuantumului despăgubirilor pe cale judecătorească atunci când părțile nu se înțeleg asupra acestuia.
  • C În lipsa acordului asupra cuantumului, despăgubirile se stabilesc pe cale judecătorească, nu unilateral de către expropriator.

13.1 p

O parte comună a unui imobil este folosită exclusiv de doi dintre cei trei coproprietari. Al treilea coproprietar, care nu o folosește, deține cea mai mare cotă din imobil. În lipsa unor prevederi legale sau înțelegeri contrare, cine suportă cheltuielile de întreținere a acestei părți comune?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Cheltuielile legate de părțile comune folosite exclusiv de unii coproprietari cad în sarcina acestora. Coproprietarul care nu folosește partea comună nu suportă aceste cheltuieli, chiar dacă deține cea mai mare cotă.
  • A Deținerea celei mai mari cote nu atrage suportarea integrală a cheltuielilor. În situația descrisă, acestea revin coproprietarilor care folosesc exclusiv partea comună.
  • B Cheltuielile aferente părții comune folosite exclusiv de cei doi coproprietari sunt suportate de aceștia, fără participarea coproprietarului care nu o folosește.
  • C Repartizarea proporțională între toți coproprietarii este regula generală, dar textul prevede o excepție pentru părțile comune folosite exclusiv de unii dintre ei, aplicabilă în situația descrisă.

14.1 p

Un coproprietar folosește spațiul propriu și părțile comune în condițiile acordului de asociere. El intenționează să schimbe destinația clădirii, fără a afecta drepturile celorlalți proprietari. Potrivit art. 653 din Codul civil, care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Coproprietarul poate folosi atât bunul principal, cât și părțile comune, în condițiile acordului de asociere. Respectarea drepturilor celorlalți proprietari nu înlătură interdicția de a schimba destinația clădirii.
  • A Textul permite expres coproprietarului să folosească atât spațiul propriu, cât și părțile comune, în condițiile acordului de asociere. Nu impune proprietatea exclusivă asupra părților comune.
  • B În exercitarea folosinței, coproprietarul trebuie să respecte inclusiv interdicția schimbării destinației clădirii, chiar dacă respectă acordul de asociere și drepturile celorlalți proprietari.
  • C Neafectarea drepturilor celorlalți proprietari nu este suficientă. Textul impune cumulativ și condiția de a nu schimba destinația clădirii.

← ÎnapoiProprietatea privată

Alte capitole

Transmisiunea și partajul moșteniriiCăile de atacCompetența