Transmisiunea și partajul moștenirii

10 grile originale la transmisiunea și partajul moștenirii, după Codul civil (Legea nr. 287/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 1156, art. 1105, art. 1157, art. 1135, art. 1114, art. 1147, art. 1112, art. 1139.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Creditorul personal al unui moștenitor introduce o acțiune de partaj succesoral în numele debitorului său. Ce posibilitate au ceilalți moștenitori pentru a obține respingerea acestei acțiuni?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Ceilalți moștenitori pot obține respingerea acțiunii plătind datoria în numele și pe seama moștenitorului debitor, fără ca textul să impună acordul creditorului. Interdicția urmăririi părții succesorale înainte de partaj nu împiedică creditorul să ceară partajul.
  • A Ceilalți moștenitori pot obține respingerea acțiunii prin plata datoriei în numele și pe seama moștenitorului debitor, potrivit alin. (3).
  • B Alin. (3) permite obținerea respingerii acțiunii prin plata datoriei, fără să impună acordul creditorului.
  • C Creditorul personal poate cere partajul în numele debitorului său. Interdicția de a urmări partea debitorului din bunurile moștenirii înainte de partaj nu interzice introducerea acțiunii de partaj.

2.1 p

X, chemat la moștenirea lui Y, decedează fără să fi exercitat dreptul de opțiune succesorală. Moștenitorii lui X sunt M și N. Dacă M renunță la moștenirea lui Y în exercitarea dreptului retransmis, cui profită partea sa?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. În cazul retransmiterii dreptului de opțiune, partea succesibilului care renunță profită celorlalți moștenitori ai autorului său. Autorul lui M este X, astfel că partea lui M profită lui N.
  • A Regula retransmiterii atribuie partea renunțătorului celorlalți moștenitori ai autorului său, în acest caz lui N ca moștenitor al lui X, nu celorlalți moștenitori ai lui Y.
  • B Textul prevede că partea renunțătorului profită celorlalți moștenitori ai autorului său. Prin urmare, renunțarea lui M sporește partea lui N, contrar variantei.
  • C Autorul lui M în cadrul retransmiterii este X. Partea lui M, care renunță, profită lui N, celălalt moștenitor al lui X.

3.1 p

Unul dintre cei patru moștenitori universali este insolvabil, iar ceilalți trei au cote succesorale diferite. Cum se repartizează partea moștenitorului insolvabil din pasivul moștenirii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Partea moștenitorului insolvabil din pasiv se împarte între toți ceilalți moștenitori în proporție cu cotele lor succesorale. Nu se repartizează în mod egal și nici nu este suportată integral de moștenitorul cu cea mai mare cotă.
  • A Repartizarea se face proporțional cu cotele succesorale, nu în trei părți egale indiferent de cote. În situația dată, cotele celor trei moștenitori sunt diferite.
  • B Pasivul aferent moștenitorului insolvabil se împarte între toți ceilalți moștenitori proporțional cu cotele lor, nu se atribuie integral celui cu cea mai mare cotă.
  • C Partea moștenitorului insolvabil se repartizează între ceilalți trei moștenitori proporțional cu cotele succesorale ale fiecăruia, conform regulii exprese din alin. (2).

4.1 p

Prin testament, defunctul a atribuit unui legatar o parte din moștenire și a restrâns vocația moștenitorilor legali, astfel încât o parte din moștenire a rămas neatribuită. Care este regimul acestei moșteniri?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Când legatul atribuie doar o parte a moștenirii, iar vocația moștenitorilor legali a fost restrânsă prin testament, partea rămasă neatribuită este vacantă. Vacanța nu se extinde asupra părții atribuite și nu determină completarea legatului.
  • A Vacanța succesorală privește numai partea rămasă neatribuită, nu întreaga moștenire și nici bunurile atribuite prin legat.
  • B Partea neatribuită este vacantă; textul nu prevede completarea legatului cu această parte.
  • C În situația descrisă, textul califică drept vacantă numai partea din moștenire rămasă neatribuită, fără a extinde vacanța asupra părții atribuite prin legat.

5.1 p

După deschiderea moștenirii, un bun succesoral este vândut, iar prețul intră în patrimoniul succesoral prin efectul subrogației. Ce regim are această sumă în raport cu datoriile și sarcinile moștenirii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin subrogație, ca urmare a înstrăinării bunurilor moștenirii după deschiderea acesteia, pot fi afectate stingerii datoriilor și sarcinilor moștenirii. Prețul din speță este supus acestui regim.
  • A Textul nu rezervă creditorilor bunul înstrăinat și nu impune păstrarea prețului pentru moștenitori. Bunurile intrate prin subrogație pot fi folosite pentru stingerea pasivului succesoral.
  • B Textul prevede că bunurile intrate prin subrogație aparțin patrimoniului succesoral și pot servi la stingerea pasivului acestuia, nu că încasarea prețului le transferă în patrimoniul personal al moștenitorilor.
  • C Prețul intrat în patrimoniul succesoral prin subrogație poate fi afectat stingerii datoriilor și sarcinilor moștenirii, conform regulii exprese din text.

6.1 p

Un descendent a primit o donație în al cărei contract s-a stipulat expres obligația de raport și în cazul renunțării la moștenire. El renunță la moștenirea legală. Valoarea bunului donat este de 120.000 de lei, iar partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moștenitor legal este de 80.000 de lei. Cum se stabilește valoarea pe care trebuie să o readucă la moștenire?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Stipulația expresă menține obligația de raport și în cazul renunțării la moștenire. Donatarul readuce doar valoarea care depășește partea sa succesorală ipotetică, adică 40.000 de lei.
  • A Stipulația expresă menține obligația de raport în cazul renunțării, dar nu impune raportarea integrală. Se readuce numai diferența dintre valoarea donației și partea succesorală ipotetică.
  • B Partea succesorală ipotetică de 80.000 de lei se scade din valoarea bunului donat, nu reprezintă valoarea care trebuie readusă la moștenire.
  • C Valoarea de readus este excedentul donației față de partea succesorală ipotetică: 120.000 minus 80.000, adică 40.000 de lei.

7.1 p

După împlinirea unui an de la deschiderea moștenirii, un succesibil primește o citație care conține elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, dar omite avertizarea privind prezumția de renunțare. Succesibilul cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea sa. Care este consecința omisiunii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Precizarea privind prezumția de renunțare este un element obligatoriu al citației, cerut sub sancțiunea nulității acesteia. Cunoașterea deschiderii moștenirii și a calității de succesibil nu înlătură această cerință.
  • A Avertizarea privind prezumția de renunțare este obligatorie în plus față de elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, iar omisiunea ei atrage nulitatea citației.
  • B Cunoașterea deschiderii moștenirii și a calității de succesibil nu suplinește avertizarea obligatorie. Textul prevede expres nulitatea citației pentru omisiunea acesteia.
  • C Sancțiunea nulității privește citația, nu renunțarea prezumată.

8.1 p

Un municipiu dobândește o moștenire vacantă, cu bunuri în valoare de 60.000 de lei și datorii de 90.000 de lei. Cum suportă municipiul pasivul acestei moșteniri?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Municipiul suportă pasivul moștenirii vacante numai în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral. În situația dată, limita este de 60.000 de lei, iar insuficiența activului nu îl exonerează de această obligație.
  • A Municipiul suportă pasivul numai în limita valorii bunurilor succesorale, adică 60.000 de lei.
  • B Răspunderea municipiului este limitată la valoarea bunurilor succesorale. Diferența de 30.000 de lei nu poate fi recuperată prin urmărirea bunurilor proprii ale municipiului.
  • C Insuficiența activului succesoral nu înlătură obligația municipiului de a suporta pasivul în limita valorii bunurilor moștenite, respectiv 60.000 de lei.

9.1 p

Prin testament, o persoană prevede că, dacă moștenirea sa va fi vacantă, comuna competentă nu o va putea culege. Dispoziția nu stipulează transmiterea bunurilor moștenirii. Care este regimul acestei dispoziții?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dispoziția testamentară care urmărește înlăturarea regulii de atribuire a moștenirii vacante, fără a stipula transmiterea bunurilor, este considerată nescrisă. Sancțiunea privește dispoziția respectivă, nu întregul testament.
  • A Clauza urmărește să excludă comuna de la culegerea moștenirii vacante fără a stipula transmiterea bunurilor, îndeplinind condițiile pentru a fi considerată nescrisă.
  • B Voința testamentară nu înlătură regula atribuirii moștenirii vacante când dispoziția nu stipulează transmiterea bunurilor. O asemenea dispoziție este considerată nescrisă.
  • C Textul prevede că dispoziția în cauză este considerată nescrisă, nu că întregul testament este nul.

10.1 p

O moștenire nu a fost încă acceptată. Un creditor dorește să introducă o acțiune împotriva moștenirii pentru recuperarea unei datorii. Cum trebuie să procedeze?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Cât timp moștenirea nu a fost acceptată, acțiunile împotriva acesteia se îndreaptă împotriva unui curator special. Curatorul este numit de notarul public competent, la cererea reclamantului.
  • A În cazul moștenirii neacceptate, creditorul reclamant solicită notarului public competent numirea unui curator special, împotriva căruia se îndreaptă acțiunea.
  • B Creditorul nu trebuie să aștepte acceptarea moștenirii. Cât timp aceasta nu a fost acceptată, acțiunea se îndreaptă împotriva unui curator special.
  • C Notarul public competent numește curatorul special, dar nu este persoana împotriva căreia se îndreaptă acțiunea.

Alte capitole

Căile de atacCompetențaDezmembrămintele dreptului de proprietate privată