Partea specială. Infracțiuni contra înfăptuirii justiției

15 grile originale la partea specială. infracțiuni contra înfăptuirii justiției, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 280, art. 277, art. 273, art. 274, art. 284, art. 268, art. 266, art. 288.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Un judecător ticluiește probe nereale într-o cauză penală, fără să exercite presiuni asupra persoanei judecate pentru obținerea unor declarații. Potrivit art. 280 din Codul penal:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Ticluirea de probe nereale de către un judecător este incriminată distinct, fără condiția exercitării unor presiuni pentru influențarea declarațiilor. Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
  • A Sintagma „Cu aceeași pedeapsă” din alin. (2) trimite la sancțiunea din alin. (1), care include atât închisoarea de la 2 la 7 ani, cât și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
  • B Ticluirea de probe nereale de către un judecător este incriminată distinct la alin. (2), fără condiția exercitării unor presiuni pentru obținerea declarațiilor.
  • C Alin. (2) sancționează ticluirea probelor nereale fără a impune ca aceasta să fie însoțită de promisiuni, amenințări sau violențe. Aceste mijloace sunt prevăzute pentru modalitatea distinctă de la alin. (1).

2.1 p

Un funcționar public dezvăluie acte vădit ilegale comise de autorități într-o cauză penală. Potrivit art. 277 din Codul penal, care este consecința caracterului vădit ilegal al actelor dezvăluite?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Dezvăluirea actelor vădit ilegale comise de autorități într-o cauză penală nu constituie infracțiune. Textul nu condiționează această excludere de o autorizare prealabilă.
  • A Art. 277 alin. (4) nu condiționează caracterul neinfracțional al faptei de obținerea unei autorizări prealabile.
  • B Dezvăluirea actelor vădit ilegale comise de autorități într-o cauză penală nu constituie infracțiune, potrivit art. 277 alin. (4).
  • C Art. 277 alin. (4) prevede că fapta nu constituie infracțiune, nu că funcționarul răspunde penal cu posibilitatea ajustării pedepsei.

3.1 p

Un martor care a săvârșit mărturie mincinoasă într-o cauză civilă își retrage mărturia înainte de pronunțarea unei hotărâri sau de adoptarea unei alte soluții ca urmare a acesteia. Ce consecință prevede art. 273 din Codul penal?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. În alte cauze decât cele penale, autorul nu se pedepsește dacă își retrage mărturia înainte de pronunțarea unei hotărâri sau de adoptarea unei alte soluții ca urmare a mărturiei mincinoase. Retragerea descrisă îndeplinește această condiție.
  • A În cauza civilă, retragerea mărturiei înainte de pronunțarea unei hotărâri sau de adoptarea altei soluții ca urmare a mărturiei mincinoase îndeplinește condiția de nepedepsire prevăzută de art. 273 alin. (3).
  • B Cauza de nepedepsire nu este limitată la cauzele penale. Textul o prevede și pentru alte cauze, inclusiv cele civile, dacă retragerea intervine înaintea unei hotărâri sau a altei soluții ca urmare a mărturiei mincinoase.
  • C Retragerea mărturiei în condițiile indicate atrage nepedepsirea autorului, nu aplicarea obligatorie a unei amenzi penale.

4.1 p

O persoană săvârșește o infracțiune împotriva unui membru de familie al unui martor, pentru a se răzbuna deoarece martorul a dat declarații într-o cauză civilă. Potrivit art. 274 din Codul penal, cum se sancționează fapta?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Regula se aplică și infracțiunii îndreptate împotriva unui membru de familie al persoanei care a dat declarații într-o cauză civilă. Pedeapsa este cea prevăzută pentru infracțiunea săvârșită, cu majorarea limitelor speciale cu o treime.
  • A Majorarea cu o treime privește ambele limite speciale, nu doar limita maximă; limita minimă nu rămâne neschimbată.
  • B Art. 274 include infracțiunea comisă împotriva unui membru de familie pentru declarațiile date într-o cauză civilă și prevede majorarea ambelor limite speciale ale pedepsei cu o treime.
  • C Caracterul civil al cauzei nu exclude majorarea, deoarece textul include expres declarațiile date într-o cauză civilă.

5.1 p

În cazul unei fapte de asistență și reprezentare neloială prevăzute de art. 284 Cod penal, care este condiția pentru punerea în mișcare a acțiunii penale?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Sesizarea din oficiu sau plângerea unui terț nevătămat nu înlocuiește această condiție.
  • A Textul cere plângerea prealabilă a persoanei vătămate, nu a unui terț care nu a fost vătămat prin faptă.
  • B Plângerea prealabilă a persoanei vătămate este condiția expres prevăzută pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
  • C Sesizarea din oficiu a procurorului nu este suficientă, deoarece textul cere plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

6.1 p

X formulează un denunț împotriva lui Y, cunoscând că acuzația este nereală. Ulterior, X declară că denunțul este nereal, înainte ca Y să fie reținut sau arestat și înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Y. Potrivit art. 268 Cod penal, ce efect are declarația lui X?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Declararea caracterului nereal al denunțului înainte de reținerea, arestarea sau punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva persoanei denunțate atrage nepedepsirea autorului. În situația descrisă, X îndeplinește această condiție.
  • A X a declarat că denunțul este nereal înainte de reținerea sau arestarea lui Y și înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia, îndeplinind condițiile cauzei de nepedepsire.
  • B Legea prevede nepedepsirea, nu înlocuirea închisorii cu o amendă obligatorie.
  • C Declarația făcută înainte de momentele procesuale indicate atrage nepedepsirea lui X, nu doar relevanță la individualizarea pedepsei.

7.1 p

O persoană care nu este membru de familie al făptuitorului află despre comiterea unui omor, dar nu înștiințează de îndată autoritățile. După punerea în mișcare a acțiunii penale pentru omor, aceasta înlesnește tragerea la răspundere penală a unui participant. Potrivit art. 266 Cod penal, care este consecința pentru nedenunțare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Nu se pedepsește persoana care înlesnește tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanților, chiar după punerea în mișcare a acțiunii penale pentru fapta nedenunțată. Înlesnirea tragerii la răspundere a unui participant este suficientă pentru aplicarea acestei cauze de nepedepsire.
  • A Art. 266 alin. (3) prevede nepedepsirea persoanei care înlesnește tragerea la răspundere penală a unui participant, inclusiv după punerea în mișcare a acțiunii penale.
  • B Beneficiul nepedepsirii nu este rezervat contribuției privind autorul, ci include expres și înlesnirea tragerii la răspundere penală a participanților.
  • C Punerea în mișcare a acțiunii penale nu exclude nepedepsirea pentru înlesnirea ulterioară a tragerii la răspundere penală. Textul permite expres această contribuție chiar după acel moment.

8.1 p

Administratorul unei persoane juridice nu execută pedepsele complementare aplicate acesteia dintre cele prevăzute în art. 141 Cod penal. Potrivit art. 288 alin. (3), care este consecința penală a acestei neexecutări?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Neexecutarea de către administrator a pedepselor complementare aplicate persoanei juridice dintre cele prevăzute în art. 141 se pedepsește cu amendă. Textul incriminează fapta administratorului, nu a persoanei juridice sancționate.
  • A Art. 288 alin. (3) prevede numai amenda pentru această faptă, nu închisoarea alternativ cu amenda.
  • B Textul incriminează neexecutarea de către mandatar sau administrator, nu atribuie răspunderea persoanei juridice în locul administratorului.
  • C Neexecutarea de către administrator a pedepselor complementare indicate se pedepsește cu amendă, potrivit art. 288 alin. (3).

9.1 p

O persoană nerespectă o măsură de protecție dispusă în executarea unui ordin european de protecție. Care dintre următoarele afirmații este corectă potrivit art. 287 din Codul penal?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Nerespectarea măsurii de protecție dispuse în executarea unui ordin european de protecție este prevăzută la alin. (1) lit. h), iar împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Cerința plângerii prealabile privește faptele prevăzute la lit. d)-g), nu această faptă.
  • A Fapta descrisă este prevăzută la lit. h), iar condiția plângerii prealabile este prevăzută numai pentru faptele de la lit. d)-g).
  • B Împăcarea părților înlătură răspunderea penală, nu reduce pedeapsa cu menținerea răspunderii penale.
  • C Nerespectarea măsurii de protecție dispuse în executarea unui ordin european de protecție este fapta prevăzută la lit. h), pentru care alin. (3) stabilește că împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

10.1 p

Un terț, avertizat asupra consecințelor faptei sale, refuză să predea o parte dintre înscrisurile deținute, solicitate explicit și în condițiile legii de judecătorul sindic pentru soluționarea unei cauze. Ce afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Textul incriminează și refuzul parțial de a pune la dispoziție înscrisurile solicitate explicit, în condițiile legii. Judecătorul sindic este enumerat expres printre autoritățile care pot formula solicitarea.
  • A Textul incriminează expres refuzul de a pune la dispoziție înscrisurile în tot sau în parte, inclusiv când sunt solicitate de judecătorul sindic. Situația descrisă îndeplinește condițiile avertizării și ale solicitării explicite, în condițiile legii, pentru soluționarea unei cauze.
  • B Refuzul parțial este prevăzut expres de norma de incriminare, astfel că nu este necesar refuzul predării întregului set de înscrisuri.
  • C Solicitarea nu trebuie să provină exclusiv de la o instanță penală sau de la organul de urmărire penală, deoarece textul îl include expres și pe judecătorul sindic.

11.1 p

O persoană aflată în arest la domiciliu primește permisiunea de a părăsi imobilul, dar nu respectă itinerarul stabilit potrivit legii. Ce regim sancționator prevede art. 285 pentru evadarea săvârșită în această modalitate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Nerespectarea itinerarului stabilit potrivit legii de către persoana aflată în arest la domiciliu se consideră evadare. Pentru această modalitate se aplică regulile privind concursul de infracțiuni, nu adăugarea pedepsei la restul rămas neexecutat.
  • A Textul prevede aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni, nu absorbirea sancțiunii pentru evadare în pedeapsa pentru infracțiunea care a determinat arestul la domiciliu.
  • B Fapta descrisă este evadarea prevăzută la alin. (3) lit. c), pentru care alin. (4^1) impune aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni.
  • C Nerespectarea itinerarului de către persoana aflată în arest la domiciliu intră la alin. (3) lit. c), care nu este inclus în cazurile pentru care pedeapsa pentru evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată.

12.1 p

Pentru a determina o persoană să nu prezinte probe într-o cauză civilă, făptuitorul săvârșește asupra unui membru de familie al acesteia un act cu efect vădit intimidant. Se stabilește că actul de intimidare constituie prin el însuși o infracțiune. Potrivit art. 272 Cod penal, cum se sancționează faptele?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Influențarea declarațiilor poate viza neprezentarea probelor într-o cauză civilă, prin intimidarea unui membru de familie. Dacă actul de intimidare constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
  • A Infracțiunea constituită de actul intimidant nu înlocuiește influențarea declarațiilor. Cele două infracțiuni se sancționează potrivit regulilor privind concursul de infracțiuni.
  • B În situația descrisă, actul intimidant constituie el însuși o infracțiune, astfel că se aplică expres regulile privind concursul de infracțiuni între aceasta și influențarea declarațiilor.
  • C Actul de intimidare care constituie el însuși o infracțiune nu este absorbit în influențarea declarațiilor, deoarece textul impune aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni.

13.1 p

O persoană fără îndatoriri de pază încearcă intenționat să înlesnească evadarea a doi deținuți în aceeași împrejurare. Fapta rămâne în faza tentativei. Potrivit art. 286 din Codul penal, care este soluția?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Înlesnirea evadării a două persoane în aceeași împrejurare este prevăzută la alin. (2). Tentativa la această infracțiune se pedepsește, fără a fi necesar ca autorul să aibă îndatoriri de pază.
  • A Înlesnirea evadării a două persoane în aceeași împrejurare este prevăzută la alin. (2), iar alin. (5) pedepsește expres tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1)-(3).
  • B Îndatorirea de pază nu condiționează pedepsirea tentativei la înlesnirea intenționată a evadării. Pentru faptele de la alin. (1) și (2), această îndatorire determină majorarea limitelor speciale ale pedepsei.
  • C Tentativa este expres pedepsită și pentru forma prevăzută la alin. (2), care include înlesnirea evadării a două sau mai multor persoane în aceeași împrejurare. Consumarea faptei nu este necesară pentru sancționarea tentativei.

14.1 p

O persoană amenință un executor judecătoresc aflat în concediu, pentru a se răzbuna pentru un act îndeplinit de acesta în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Potrivit art. 279 din Codul penal, care este consecința juridică?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Protecția executorului judecătoresc privește și faptele comise în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu doar pe cele comise în timpul exercitării lor. Scopul de răzbunare atrage aplicarea pedepsei privative de libertate prevăzute pentru amenințare, cu majorarea limitelor speciale cu jumătate.
  • A Alineatul (5) extinde asupra executorului judecătoresc regula din alin. (2). Amenințarea comisă din răzbunare în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu constituie ultraj judiciar, sancționat cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută pentru amenințare, cu limitele speciale majorate cu jumătate.
  • B Intimidarea și răzbunarea sunt scopuri alternative prevăzute de alin. (2), aplicabil executorului judecătoresc prin alin. (5). Scopul de răzbunare descris este suficient, fiind legat de exercitarea atribuțiilor de serviciu.
  • C Faptul că executorul judecătoresc era în concediu nu exclude ultrajul judiciar. Dispozițiile se aplică și faptelor comise în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, inclusiv din răzbunare pentru un act îndeplinit în exercitarea acestora.

15.1 p

O persoană care asistă ca spectator la o procedură desfășurată în fața instanței face gesturi obscene, de natură să perturbe activitatea acesteia. Ședința continuă însă fără o perturbare efectivă. În raport cu art. 278 din Codul penal:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Autorul poate fi și o persoană care asistă la procedura desfășurată în fața instanței. Textul cere ca gesturile obscene să fie de natură să perturbe activitatea instanței, fără a impune producerea unei perturbări efective.
  • A Gesturile obscene ale spectatorului realizează conținutul infracțiunii dacă sunt de natură să perturbe activitatea instanței, chiar dacă ședința continuă fără o perturbare efectivă.
  • B Textul include expres atât persoana care participă la procedură, cât și persoana care asistă la aceasta, deci spectatorul poate fi autor.
  • C Textul cere ca gesturile să fie de natură să perturbe activitatea instanței, nu ca o perturbare să se producă efectiv.

Alte capitole

Partea specială. Judecata în primă instanțăPartea specială. Procedura în cauzele cu infractori minoriParticipanții la procesul civil