Proprietatea privată (partea 1)
15 grile originale la proprietatea privată, după Codul civil (Legea nr. 287/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 657, art. 689, art. 667, art. 630, art. 599, art. 648, art. 661, art. 665.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
O clădire aflată în coproprietate este distrusă în proporție de o treime din valoarea ei. Un coproprietar nu poate participa la refacerea părților comune, iar părțile nu se înțeleg asupra prețului cotei sale. Care este soluția legală?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Coproprietarul care nu poate participa la refacere este obligat să cedeze celorlalți coproprietari cota sa din dreptul de proprietate. În lipsa unei înțelegeri asupra prețului, acesta este stabilit de instanța judecătorească.
- A Cedarea cotei nu este gratuită. În lipsa înțelegerii părților, prețul se stabilește de către instanța judecătorească.
- B Textul prevede obligația coproprietarului care nu poate participa la refacere de a ceda cota sa celorlalți coproprietari, nu amânarea contribuției cu păstrarea cotei.
- C Distrugerea unei treimi din valoarea clădirii intră în ipoteza distrugerii sub jumătate. Coproprietarul care nu poate participa la refacere este obligat să cedeze cota sa celorlalți coproprietari, iar, în caz de neînțelegere, instanța stabilește prețul.
2.1 p
Un coproprietar închiriază unui terț de bună-credință cota-parte din dreptul de proprietate aferentă unui interval de timp care aparține altui coproprietar. Care este regimul contractului în raporturile cu terțul cocontractant?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Actele privind cota-parte aferentă altui interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-părți respective. În raporturile cu terții cocontractanți de bună-credință, aceste acte sunt anulabile.
- A Închirierea cotei-părți aferente intervalului altui coproprietar este anulabilă în raporturile cu locatarul de bună-credință, conform alin. (3).
- B Textul prevede anulabilitatea în raporturile cu terțul cocontractant de bună-credință, nu nulitatea absolută.
- C Buna-credință a terțului nu înlătură viciul actului: textul prevede expres că actul este anulabil chiar în raporturile cu terții cocontractanți de bună-credință.
3.1 p
Prin efectul legii, un bun aparține concomitent mai multor persoane, fără ca vreuna să fie titularul unei cote-părți determinate. Pentru existența proprietății în devălmășie, este necesară și încheierea unui act juridic între aceste persoane?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Proprietatea în devălmășie poate exista prin efectul legii, actul juridic fiind un temei alternativ. Titularii dețin concomitent dreptul de proprietate fără cote-părți determinate.
- A Stabilirea prealabilă a cotelor-părți nu este o condiție a devălmășiei. Dimpotrivă, definiția presupune că niciun titular nu are o cotă-parte determinată.
- B Efectul legii este suficient dacă dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane, fără cote-părți determinate. Nu este necesar și un act juridic.
- C Legea și actul juridic sunt temeiuri alternative ale devălmășiei, nu condiții cumulative. Atribuirea legală nu trebuie completată printr-o convenție.
4.1 p
Activitatea unui proprietar produce vecinului inconveniente peste limitele normale ale vecinătății. Prejudiciul este însă minor în raport cu utilitatea desfășurării activității. Ce soluție permite legea?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Dacă prejudiciul este minor în raport cu necesitatea sau utilitatea activității, instanța poate încuviința desfășurarea acesteia. Încuviințarea nu înlătură dreptul celui prejudiciat la despăgubiri.
- A Instanța nu este obligată să dispună încetarea activității. Dacă prejudiciul este minor în raport cu utilitatea activității, legea permite încuviințarea desfășurării acesteia.
- B Încuviințarea activității nu înlătură dreptul vecinului prejudiciat la despăgubiri, acesta fiind păstrat expres de lege.
- C Legea permite instanței să încuviințeze activitatea când prejudiciul este minor în raport cu utilitatea acesteia și menține dreptul celui prejudiciat la despăgubiri.
5.1 p
O persoană realizează un bun folosind materialele altei persoane. Valoarea materialelor este egală cu valoarea manoperei. Potrivit art. 599 din Codul civil, care este regimul proprietății asupra bunului?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Când valoarea materialelor este egală cu valoarea manoperei, proprietatea asupra bunului este comună. Ea se exercită în condițiile secțiunii a 2-a a cap. IV din titlul privind proprietatea privată.
- A Titularul materialelor nu dobândește proprietatea exclusivă în situația descrisă, deoarece textul prevede proprietatea comună.
- B Autorul lucrării nu dobândește proprietatea exclusivă în situația descrisă, deoarece egalitatea valorilor determină proprietatea comună.
- C În cazul egalității dintre valoarea materialelor și valoarea manoperei, art. 599 prevede proprietatea comună, exercitată în condițiile secțiunii indicate.
6.1 p
Într-o clădire cu apartamente aparținând unor proprietari diferiți, există părți comune destinate întrebuințării acestora. Cum sunt calificate juridic părțile comune în raport cu spațiile locative?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Părțile comune sunt bunuri accesorii în raport cu spațiile locative. Spațiile locative constituie bunurile principale.
- A Varianta inversează raportul juridic: părțile comune sunt bunuri accesorii, iar spațiile locative sunt bunurile principale.
- B Textul citat stabilește un raport de accesorialitate între părțile comune și spațiile locative, nu două categorii de bunuri principale.
- C Textul citat califică expres părțile comune drept bunuri accesorii în raport cu spațiile locative, care sunt bunurile principale.
7.1 p
Un șanț desparte fondul Anei de fondul lui Bogdan. Pământul rezultat din săpare este aruncat exclusiv pe fondul Anei. Potrivit semnului de necomunitate prevăzut de Codul civil, care este situația juridică prezumată a șanțului?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Aruncarea pământului exclusiv pe o parte a șanțului constituie semn de necomunitate. Proprietatea exclusivă asupra șanțului este prezumată în favoarea Anei, pe al cărei fond este aruncat pământul.
- A Proprietatea exclusivă este prezumată în favoarea proprietarului fondului pe care este aruncat pământul, nu în favoarea lui Bogdan, pe al cărui fond nu s-a aruncat pământ.
- B Aruncarea pământului exclusiv pe fondul Anei constituie un semn de necomunitate, deci repartizarea pământului este relevantă și determină prezumția de proprietate exclusivă.
- C Pământul fiind aruncat exclusiv pe fondul Anei, șanțul este prezumat a fi în proprietatea exclusivă a acesteia.
8.1 p
Un coproprietar dorește să înalțe zidul comun, însă zidul existent nu poate rezista înălțării. Ce obligație îi revine în această situație?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Dacă zidul nu poate rezista înălțării, coproprietarul care dorește înălțarea trebuie să îl reconstruiască în întregime. Suprafața necesară asigurării grosimii noului zid se ia din fondul său.
- A Coproprietarul care dorește înălțarea trebuie să reconstruiască integral zidul și să asigure din fondul propriu suprafața necesară grosimii noului zid.
- B Suprafața necesară îngroșării se ia exclusiv din fondul celui care dorește înălțarea, nu în cote egale din ambele fonduri.
- C Textul impune reconstruirea zidului în întregime, nu doar consolidarea bazei și refacerea porțiunii superioare.
9.1 p
Coproprietarii unui bun mobil au încheiat o convenție de suspendare a împărțelii înainte de nașterea creanței unui creditor. Convenția a dobândit dată certă după nașterea creanței, dar înainte de începerea executării silite. Nu sunt necesare formalități de publicitate. În raport cu acest creditor:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Pentru bunurile mobile, convenția de suspendare a împărțelii poate fi opusă creditorului dacă a dobândit dată certă înainte de nașterea creanței. Încheierea convenției anterior creanței și dobândirea datei certe înaintea executării nu îndeplinesc această condiție.
- A Convenția a dobândit dată certă după nașterea creanței, astfel că nu poate fi opusă acestui creditor. Lipsa necesității formalităților de publicitate nu înlătură condiția privind data certă.
- B Încheierea convenției înainte de nașterea creanței nu este suficientă. Pentru bunurile mobile, convenția trebuie să fi dobândit și dată certă înainte de nașterea creanței.
- C Momentul relevant este nașterea creanței, nu începerea executării silite. Dobândirea datei certe înainte de executare, dar după nașterea creanței, nu face convenția opozabilă creditorului.
10.1 p
Proprietarul unui teren intenționează să schimbe cursul izvorului aflat pe acesta. Schimbarea ar lipsi locuitorii unei localități de apa necesară pentru satisfacerea nevoilor curente. Proprietarul oferă despăgubiri bănești. Potrivit Codului civil:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Proprietarul nu poate schimba cursul izvorului dacă astfel ar lipsi locuitorii unei localități de apa necesară nevoilor curente. Textul nu prevede o derogare pentru oferirea sau plata unor despăgubiri.
- A Plata unor despăgubiri nu este prevăzută ca excepție de la interdicția schimbării cursului izvorului în această situație.
- B Dreptul de proprietate nu permite schimbarea cursului izvorului în situația descrisă, deoarece textul o interzice expres.
- C Schimbarea cursului este interzisă când ar lipsi locuitorii de apa necesară nevoilor curente. Textul nu prevede o excepție pentru oferirea de despăgubiri.
11.1 p
Un coproprietar dorește să construiască un coș de fum în locul în care vecinul său a instalat grinzi în zidul comun. Grinzile depășesc jumătatea zidului. Ce drept are coproprietarul în această situație?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Coproprietarul care dorește să construiască un coș de fum în același loc are dreptul să scurteze grinzile vecinului până în jumătatea zidului.
- A Textul prevede expres dreptul coproprietarului de a scurta grinzile vecinului până în jumătatea zidului pentru a construi un coș de fum în același loc.
- B Limita aplicabilă scurtării grinzilor pentru construirea coșului de fum este jumătatea zidului, nu limita de 6 centimetri prevăzută pentru instalarea grinzilor.
- C Coproprietarul nu este obligat să aleagă alt loc, deoarece are dreptul să scurteze grinzile vecinului până în jumătatea zidului și să construiască acolo coșul de fum.
12.1 p
Pe fondul inferior se află un cimitir. Proprietarul fondului superior dorește să dirijeze peste acest fond ape provenite din secarea unui teren mlăștinos, înainte de vărsarea lor într-un șanț. Care este consecința existenței cimitirului asupra aplicării art. 605 din Codul civil?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Existența unui cimitir pe fondul inferior exclude aplicarea dispozițiilor art. 605. Nu este vorba despre o simplă condiționare a scurgerii de despăgubire sau de acordul proprietarului.
- A Obligația de a permite scurgerea, chiar cu prejudicii minime și despăgubire justă prealabilă, nu se aplică atunci când pe fondul inferior se află un cimitir.
- B Existența cimitirului exclude aplicarea întregului articol, nu transformă obligația într-una condiționată de acordul proprietarului fondului inferior.
- C Alineatul (3) exclude expres aplicarea dispozițiilor art. 605 când pe fondul inferior se află un cimitir, inclusiv pentru apele provenite din secarea terenurilor mlăștinoase.
13.1 p
Un șanț desparte fondurile lui X și Y. Din titlul de proprietate rezultă că șanțul este proprietatea exclusivă a lui X. Y invocă prezumția de coproprietate asupra despărțiturilor comune. Cum se aplică această prezumție?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Prezumția de coproprietate privește și șanțul dintre două fonduri, dar este înlăturată dacă din titlul de proprietate rezultă contrariul. Uzucapiunea nu este necesară pentru înlăturarea prezumției în această situație.
- A Prezumția de coproprietate este înlăturată dacă din titlul de proprietate rezultă contrariul. În situația dată, titlul stabilește proprietatea exclusivă a lui X asupra șanțului.
- B Titlul de proprietate este suficient pentru înlăturarea prezumției dacă stabilește proprietatea exclusivă. Uzucapiunea nu este o condiție suplimentară obligatorie.
- C Prezumția se aplică expres și șanțurilor, nu doar zidurilor dintre fonduri.
14.1 p
Un proprietar dorește să limiteze prin propria voință exercitarea dreptului său de proprietate privată. Care este regimul acestei posibilități?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Voința proprietarului poate limita exercitarea dreptului de proprietate. Această posibilitate este supusă excepțiilor prevăzute de lege.
- A Limitarea voluntară este supusă excepțiilor prevăzute de lege, nu prevalează asupra acestora.
- B Varianta reproduce regula limitării prin voința proprietarului și rezerva excepțiilor prevăzute de lege.
- C Textul permite limitarea exercitării dreptului prin voința proprietarului, fără a impune o dispoziție legală pentru instituirea fiecărei limitări voluntare.
15.1 p
O lucrare cu caracter durabil a fost realizată cu rea-credință parțial asupra imobilului autorului și parțial pe terenul vecinului. Vecinul cere înscrierea unui drept de coproprietate asupra imobilului rezultat. Cum se stabilesc cotele-părți?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- În cazul lucrării realizate cu rea-credință, dacă vecinul optează pentru coproprietate, cotele-părți țin seama de valoarea terenului său și de jumătate din valoarea contribuției autorului lucrării.
- A În cazul lucrării realizate cu rea-credință, cotele-părți se stabilesc ținând seama de valoarea terenului vecinului și de jumătate din valoarea contribuției autorului lucrării.
- B Criteriul legal este valoarea terenului vecinului și jumătate din valoarea contribuției autorului, nu proporția suprafețelor ocupate de lucrare.
- C Pentru lucrarea realizată cu rea-credință se ia în calcul numai jumătate din valoarea contribuției autorului, nu valoarea integrală.
Mai departe →Proprietatea privată
Alte capitole
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la INM?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la INM.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.