Procedurile speciale (partea 1)

15 grile originale la procedurile speciale, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 1038, art. 974, art. 999, art. 971, art. 946, art. 934, art. 943^2, art. 1058.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Un locatar dorește să renunțe anticipat la notificarea de evacuare pentru cazul încetării locațiunii și stingerii dreptului său. Care dintre următoarele modalități îndeplinește cerințele legale ale renunțării?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Renunțarea trebuie făcută prin act scris care cuprinde recunoașterea dreptului locatorului de a recurge imediat la procedura prevăzută la cap. II, dacă locațiunea încetează și dreptul locatarului este stins. Declarația verbală și înscrisul care exclude acest drept nu îndeplinesc cerințele legale.
  • A Declarația verbală, chiar în prezența a doi martori, nu îndeplinește cerința renunțării prin act scris.
  • B Actul scris cuprinde recunoașterea dreptului locatorului de a recurge imediat la procedura prevăzută la cap. II, în cazul încetării locațiunii și stingerii dreptului locatarului, îndeplinind cerințele legale.
  • C Excluderea dreptului locatorului de a recurge imediat la procedura prevăzută la cap. II contrazice cerința legală ca actul scris să cuprindă recunoașterea acestui drept.

2.1 p

O cerere pentru înființarea sechestrului judiciar privește unul dintre cazurile prevăzute la art. 973 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Cărei instanțe trebuie să îi fie adresată cererea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Pentru cazurile prevăzute la art. 973 alin. (2), competența aparține instanței în circumscripția căreia se află bunul. Regula sesizării instanței învestite cu acțiunea principală privește cazul prevăzut la art. 973 alin. (1).
  • A Instanța învestită cu judecarea acțiunii principale este competentă pentru cazul prevăzut la art. 973 alin. (1), nu pentru cazurile de la alin. (2).
  • B Textul stabilește expres că, în cazurile prevăzute la art. 973 alin. (2), cererea se adresează instanței în circumscripția căreia se află bunul.
  • C Pentru cazurile prevăzute la art. 973 alin. (2), competența se determină după locul situării bunului, nu după domiciliul reclamantului.

3.1 p

În procedura ordonanței președințiale, instanța amână pronunțarea cu 24 de ore. Care este regula aplicabilă termenului de motivare a ordonanței?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. Amânarea pronunțării nu schimbă durata termenului de motivare sau momentul de la care acesta curge.
  • A Termenul de 48 de ore curge de la pronunțare, nu de la închiderea dezbaterilor.
  • B Termenul de motivare este de cel mult 48 de ore de la pronunțare, inclusiv atunci când pronunțarea a fost amânată cu 24 de ore.
  • C Amânarea pronunțării cu 24 de ore nu reduce termenul de motivare la 24 de ore. Motivarea se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

4.1 p

Un creditor formulează o cerere de poprire asigurătorie bancară fără să individualizeze terții popriți. Ce regulă se aplică acestei cereri?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. În cererea de poprire bancară, creditorul nu este dator să individualizeze terții popriți. Lipsa acestei individualizări nu impune completarea cererii sub acest aspect.
  • A Individualizarea băncilor nu este obligatorie în cererea de poprire bancară, astfel că omisiunea nu împiedică înființarea popririi din acest motiv.
  • B Textul prevede expres că creditorul nu este obligat să individualizeze în cerere terții popriți vizați de poprirea bancară.
  • C Solicitarea obligatorie a unei liste a terților popriți ar contrazice regula expresă potrivit căreia creditorul nu trebuie să îi individualizeze în cerere.

5.1 p

În procedura declarării judecătorești a morții, în ce condiții se fixează termenul de judecată după efectuarea publicațiilor?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Fixarea termenului de judecată presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții: trecerea a două luni de la efectuarea publicațiilor și primirea rezultatelor cercetărilor.
  • A Textul impune cumulativ trecerea a două luni de la data efectuării publicațiilor și primirea rezultatelor cercetărilor înainte de fixarea termenului de judecată.
  • B Primirea rezultatelor cercetărilor nu este suficientă: trebuie să fi trecut și două luni de la data efectuării publicațiilor.
  • C Rezultatele cercetărilor trebuie primite înainte de fixarea termenului, nu doar până la judecată. Trecerea celor două luni nu este suficientă.

6.1 p

Într-un proces de divorț, doar unul dintre soți a formulat cerere, iar dovezile administrate arată că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei. Ce soluție permite legea în această situație?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța poate pronunța divorțul din culpa ambilor soți dacă dovezile arată că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei. Această soluție este permisă chiar dacă doar unul dintre soți a formulat cerere.
  • A Faptul că numai reclamantul a solicitat divorțul nu impune atribuirea culpei exclusiv pârâtului. Textul permite reținerea culpei ambilor soți pe baza dovezilor administrate.
  • B Vinovăția comună nu impune respingerea acțiunii și nici formularea unor cereri de către fiecare soț. Instanța poate pronunța divorțul din culpa ambilor în cadrul cererii formulate de unul singur.
  • C Articolul 934 alin. (2) permite pronunțarea divorțului din culpa ambilor soți dacă dovezile arată vinovăția amândurora, chiar dacă numai unul a formulat cerere.

7.1 p

Un mandatar pregătește cererea referitoare la mandatul de ocrotire. În privința rapoartelor de evaluare medicală și psihologică anexate cererii, care este cerința legală privind vechimea lor?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Rapoartele de evaluare medicală și psihologică trebuie întocmite cu cel mult două luni înainte de sesizarea instanței. Momentul de referință este sesizarea instanței, nu încheierea contractului sau primul termen de judecată.
  • A Vechimea rapoartelor se apreciază în raport cu data sesizării instanței, nu cu data încheierii contractului de mandat de ocrotire.
  • B Textul impune ca rapoartele de evaluare medicală și psihologică să aibă cuprinsul prevăzut de lege și să fie întocmite cu cel mult două luni înainte de sesizarea instanței.
  • C Textul cere respectarea vechimii maxime de două luni la data sesizării instanței și nu prevede o excepție bazată pe asumarea actualizării rapoartelor până la primul termen de judecată.

8.1 p

Debitorul cauțiunii solicită să o depună în titluri emise de o unitate administrativ-teritorială, care pot servi ca instrumente de plată. Partea în favoarea căreia se depune cauțiunea nu și-a exprimat acordul. Care este soluția legală?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Pentru titlurile emise de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale, acordul părții în favoarea căreia se depune cauțiunea nu este necesar. Lipsa acordului nu împiedică depunerea titlurilor descrise.
  • A La cererea debitorului, cauțiunea poate consta în titlurile descrise, emise de o unitate administrativ-teritorială, fără acordul părții în favoarea căreia se depune.
  • B Derogarea privește atât titlurile emise de stat, cât și pe cele emise de unitățile administrativ-teritoriale, astfel că debitorul nu este obligat să depună numerar în situația descrisă.
  • C Lipsa acordului expres nu justifică respingerea cererii, deoarece titlurile emise de unitățile administrativ-teritoriale sunt exceptate de la cerința acordului.

9.1 p

Pentru efectuarea unor lucrări prevăzute de lege în sarcina locatorului, este justificată restrângerea folosinței spațiului închiriat. Locatarul se opune măsurii. Potrivit art. 1047 C. proc. civ., cum poate interveni instanța?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Restrângerea folosinței poate fi dispusă prin ordonanță președințială, cu citarea părților, dacă se justifică pentru efectuarea lucrărilor prevăzute de lege în sarcina locatorului. Textul permite obligarea locatarului la reparațiile care îi revin potrivit legii, nu transferarea către acesta a lucrărilor datorate de locator.
  • A Instanța poate obliga locatarul la restrângerea folosinței prin ordonanță președințială, cu citarea părților, dacă măsura este justificată pentru efectuarea lucrărilor prevăzute de lege în sarcina locatorului.
  • B Textul impune citarea părților, nu citarea exclusivă a locatorului.
  • C Textul permite obligarea locatarului la reparațiile care îi revin potrivit legii, nu transferarea către acesta a lucrărilor aflate în sarcina locatorului. Pentru acestea din urmă, permite restrângerea folosinței sau evacuarea justificată.

10.1 p

În temeiul unui contract deja încheiat, un terț îi va datora debitorului sume de bani în viitor. Presupunând îndeplinite condițiile art. 953, care afirmație este corectă privind poprirea asigurătorie?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Poprirea asigurătorie poate viza sumele pe care terțul le va datora debitorului în viitor, dacă acestea provin din raporturi juridice existente. Bunurile mobile corporale din patrimoniul terțului nu constituie obiectul acestei popriri.
  • A Textul enumeră sumele de bani, titlurile de valoare și alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului, nu bunurile mobile corporale din patrimoniul terțului.
  • B Contractul deja încheiat constituie un raport juridic existent, astfel încât sumele pe care terțul le va datora debitorului în viitor pot face obiectul popririi asigurătorii, în condițiile art. 953.
  • C Nu este necesară așteptarea scadenței plăților datorate de terț, deoarece textul permite poprirea asigurătorie și asupra sumelor pe care acesta le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

11.1 p

Un administrator-sechestru numit de instanță constată că bunul pus sub sechestru nu poate fi conservat și intenționează să îl înstrăineze. În ce condiții poate proceda la înstrăinare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Dacă bunul nu poate fi conservat, administratorul-sechestru îl poate înstrăina cu autorizarea prealabilă a instanței care l-a numit. Aprobarea executorului sau acordul părților nu înlocuiește această autorizare.
  • A Autorizarea înstrăinării aparține instanței care a numit administratorul-sechestru, nu executorului judecătoresc.
  • B Imposibilitatea conservării bunului justifică înstrăinarea, dar administratorul-sechestru trebuie să obțină în prealabil autorizarea instanței care l-a numit.
  • C Acordul scris al părților nu înlocuiește autorizarea prealabilă a instanței, cerută pentru înstrăinarea bunului.

12.1 p

După încetarea dreptului de a ocupa un imobil, proprietarul dorește evacuarea ocupantului și îi trimite o notificare scrisă. Potrivit regulii privind notificarea ocupantului, cum se stabilește termenul pentru eliberarea imobilului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Termenul pentru eliberarea imobilului este de 5 zile de la comunicarea notificării. Încetarea dreptului de ocupare nu constituie momentul de la care curge acest termen, iar durata lui este stabilită de lege.
  • A Termenul de 5 zile curge de la comunicarea notificării, nu de la încetarea dreptului de a ocupa imobilul.
  • B Durata este stabilită expres la 5 zile de la comunicarea notificării, nu este lăsată la aprecierea proprietarului în funcție de situația ocupantului.
  • C Regula stabilește expres eliberarea imobilului în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

13.1 p

Un creditor solicită înființarea sechestrului asigurător asupra unei nave civile. Care este regimul juridic aplicabil acestei cereri?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Înființarea sechestrului asigurător asupra unei nave este supusă dispozițiilor secțiunii speciale și, în mod corespunzător, celor ale secțiunii 1 a aceluiași capitol. Convențiile internaționale asupra sechestrului navelor la care România este parte trebuie respectate.
  • A Varianta reproduce regimul prevăzut de text: dispozițiile secțiunii speciale, aplicarea corespunzătoare a secțiunii 1 și respectarea convențiilor internaționale relevante.
  • B Aplicarea corespunzătoare a secțiunii 1 este prevăzută expres, nu exclusă de caracterul special al procedurii.
  • C Textul impune respectarea convențiilor internaționale la care România este parte, acestea nefiind repere facultative.

14.1 p

Instanța încuviințează cererea unui creditor de înființare a sechestrului asigurător. Cine comunică debitorului încheierea și la ce moment?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Încheierea se comunică debitorului de către executorul judecătoresc, odată cu luarea măsurii. Comunicarea de îndată de către instanță este prevăzută pentru creditor.
  • A Încheierea se comunică debitorului de către executorul judecătoresc, odată cu luarea măsurii.
  • B Instanța comunică de îndată încheierea creditorului, nu debitorului. Pentru debitor, comunicarea este făcută de executorul judecătoresc odată cu luarea măsurii.
  • C Executorul judecătoresc comunică încheierea debitorului odată cu luarea măsurii, nu după expirarea termenului de apel acordat creditorului.

15.1 p

Pentru o cerere al cărei obiect nu este evaluabil în bani, legea impune depunerea unei cauțiuni, fără să prevadă o derogare privind cuantumul acesteia. Cum se stabilește limita cauțiunii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. În lipsa unei prevederi legale contrare, cauțiunea pentru cererile al căror obiect nu este evaluabil în bani nu poate depăși 10.000 lei. Limita procentuală de 20% nu înlocuiește acest plafon prin estimarea unui interes economic.
  • A Textul nu prevede estimarea interesului economic pentru cererile neevaluabile în bani. Acestora li se aplică plafonul de 10.000 lei, nu limita procentuală de 20%.
  • B În lipsa unei derogări legale, dificultatea cauzei nu permite instanței să depășească plafonul de 10.000 lei.
  • C Pentru cererile neevaluabile în bani, dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea este plafonată la 10.000 lei.

Mai departe →Procedurile speciale

Alte capitole

Proprietatea privatăTransmisiunea și partajul moșteniriiCăile de atac