Procedura în fața primei instanțe (partea 1)

15 grile originale la procedura în fața primei instanțe, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 241, art. 274, art. 269, art. 319, art. 373, art. 261, art. 229, art. 253.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Instanța a dispus încunoștințarea telefonică a unei părți care indicase datele corespunzătoare, iar apelul a fost efectuat. Potrivit art. 241 din Codul de procedură civilă, cum se consemnează această încunoștințare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Dacă încunoștințarea s-a făcut telefonic, grefierul trebuie să întocmească un referat. Acesta va indica modalitatea de încunoștințare și obiectul acesteia.
  • A Pentru încunoștințarea telefonică, textul prevede un referat întocmit de grefier, nu o confirmare scrisă întocmită și depusă de partea apelată.
  • B Varianta reproduce regula expresă: grefierul întocmește un referat care indică modalitatea de încunoștințare și obiectul acesteia.
  • C Textul atribuie grefierului întocmirea unui referat, nu judecătorului consemnarea în încheierea de ședință în locul referatului.

2.1 p

Un contract sinalagmatic între două părți cu interese contrare este constatat printr-un înscris sub semnătură privată întocmit în două exemplare originale. Niciun exemplar nu menționează numărul originalelor făcute. Una dintre părți, care și-a executat integral obligația constatată în înscris, invocă lipsa acestei mențiuni. Cum se apreciază obiecția sa?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Cel care a executat, în ceea ce îl privește, obligația constatată în înscris nu poate opune lipsa mențiunii privind numărul originalelor. Această interdicție nu depinde de executarea obligației celeilalte părți.
  • A Regula privește executarea obligației de către partea care invocă lipsa mențiunii, fără a condiționa respingerea obiecției de executarea obligațiilor celeilalte părți.
  • B Executarea propriei obligații este relevantă: partea care a executat obligația constatată în înscris nu poate opune lipsa mențiunii privind numărul originalelor.
  • C Partea și-a executat integral obligația constatată în înscris, astfel că nu poate opune lipsa mențiunii privind numărul originalelor.

3.1 p

O autoritate publică emite un înscris căruia legea îi conferă expres caracter autentic. Documentul nu a fost autentificat de un notar public. Cum se califică acest înscris?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Este autentic și înscrisul emis de o autoritate publică atunci când legea îi conferă acest caracter. Pentru această ipoteză, textul nu impune o autentificare notarială ulterioară.
  • A Înscrisul nu rămâne sub semnătură privată: emiterea de către o autoritate publică și atribuirea caracterului autentic prin lege sunt suficiente potrivit alin. (2).
  • B Articolul 269 alin. (2) recunoaște caracterul autentic al înscrisului emis de o autoritate publică atunci când legea îi conferă acest caracter, fără a impune o autentificare notarială ulterioară.
  • C Documentul îndeplinește ambele condiții prevăzute de alin. (2): este emis de o autoritate publică și legea îi conferă caracter autentic.

4.1 p

Un martor declară că este fără confesiune. Potrivit regulilor privind depunerea jurământului, pe ce bază reține instanța această situație?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța reține situațiile referitoare la particularitățile depunerii jurământului, inclusiv lipsa confesiunii, pe baza afirmațiilor martorului. Textul nu condiționează această constatare de un înscris oficial sau de acordul părților.
  • A Reținerea situației se bazează pe afirmațiile martorului, fără condiționarea de acordul părților sau de discutarea apartenenței religioase în ședință.
  • B Textul stabilește ca bază afirmațiile martorului, nu un înscris oficial și nici o verificare declanșată de declarația acestuia.
  • C Lipsa confesiunii este situația prevăzută la alin. (5), inclusă între situațiile pe care instanța le reține pe baza afirmațiilor martorului, potrivit alin. (8).

5.1 p

În cursul administrării probelor, o parte invocă inadmisibilitatea unei probe și sesizează instanța. Care este regimul încheierii prin care instanța soluționează acest incident?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Instanța soluționează incidentul prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea celeilalte părți. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul procesului.
  • A Textul prevede pronunțarea încheierii în camera de consiliu, cu citarea celeilalte părți, și atacarea ei numai odată cu fondul procesului.
  • B Atacarea separată a încheierii este exclusă de prevederea potrivit căreia aceasta poate fi atacată numai odată cu fondul procesului.
  • C Încheierea se pronunță în camera de consiliu, nu în ședință publică. Afirmația privind atacarea odată cu fondul este corectă, dar nu înlătură această eroare.

6.1 p

Instanța care a primit o comisie rogatorie constată că proba trebuie administrată în circumscripția altei instanțe. Cum va proceda?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Instanța care a primit comisia rogatorie înaintează cererea pe cale administrativă instanței competente. Ea comunică această măsură instanței de la care a primit însărcinarea.
  • A Varianta reproduce procedura prevăzută la alineatul (3): înaintarea administrativă a cererii instanței competente și comunicarea măsurii instanței care a dat însărcinarea.
  • B Instanța nu păstrează însărcinarea pentru a administra proba în circumscripția celeilalte instanțe, ci înaintează cererea instanței competente.
  • C Cererea nu se restituie instanței care a dat însărcinarea, ci se înaintează direct, pe cale administrativă, instanței competente.

7.1 p

Reclamantul are termen în cunoștință și este prezent personal la ședința în care instanța încuviințează interogatoriul său și stabilește termenul pentru luarea acestuia. În lipsa unei dispoziții de citare la fiecare termen pentru motive temeinice, cum se procedează pentru termenul stabilit?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Chemarea la interogatoriu nu impune o nouă citare dacă partea cu termen în cunoștință a fost prezentă la încuviințarea interogatoriului, când s-a stabilit și termenul pentru luarea acestuia. În această situație nu este necesară nici citarea prin reprezentant.
  • A Regula termenului în cunoștință înlătură citarea părții, fără a impune comunicarea unei citații reprezentantului atunci când partea a fost prezentă personal.
  • B Citarea pentru interogatoriu nu este obligatorie în situația descrisă, deoarece textul exceptează expres partea prezentă la încuviințarea probei și la stabilirea termenului pentru administrarea ei.
  • C Reclamantul prezent la încuviințarea interogatoriului și la stabilirea termenului pentru luarea acestuia nu trebuie citat pentru acel termen, fiind aplicabilă regula termenului în cunoștință.

8.1 p

În ce condiții poate instanța de judecată să ia cunoștință din oficiu de dreptul unui stat străin?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța poate lua cunoștință din oficiu de dreptul unui stat străin, dar această posibilitate este condiționată de invocarea lui.
  • A Varianta înlătură condiția invocării dreptului străin, deși textul o impune expres.
  • B Textul permite expres instanței să ia cunoștință din oficiu de dreptul străin, dacă acesta este invocat, deci inițiativa din oficiu nu este exclusă.
  • C Varianta reproduce posibilitatea cunoașterii din oficiu și condiția expresă ca dreptul străin să fie invocat.

9.1 p

Un proces a fost suspendat ca urmare a decesului mandatarului unei părți, într-unul dintre cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6. Potrivit art. 415, cum se procedează pentru reluarea judecății?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. În această situație, reluarea judecății presupune o cerere de redeschidere cu arătarea celui reprezentat de mandatarul defunct sau a noului mandatar. Textul nu prevede înlocuirea mandatarului decedat cu moștenitorii săi.
  • A În situația decesului mandatarului, textul cere indicarea celui reprezentat de mandatarul defunct sau a noului mandatar, nu a moștenitorilor mandatarului ca înlocuitori ai acestuia.
  • B Pentru cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6, reluarea se face prin cerere de redeschidere, nu din oficiu la primirea informațiilor despre persoana reprezentată.
  • C Varianta corespunde modalității de redeschidere prevăzute de text pentru decesul mandatarului: indicarea persoanei reprezentate sau a noului mandatar.

10.1 p

O parte locuiește în circumscripția altei instanțe decât cea sesizată și, din motive temeinice, este împiedicată să vină în fața acesteia. Instanța încuviințează luarea interogatoriului la locuința părții. Cum se procedează?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dacă partea este împiedicată din motive temeinice să vină în fața instanței și locuiește în circumscripția altei instanțe, aceasta va fi ascultată prin comisie rogatorie. Nu este necesară amânarea interogatoriului până când partea se poate prezenta la sediul instanței sesizate.
  • A Pentru partea care locuiește în circumscripția altei instanțe și este împiedicată din motive temeinice să se prezinte, ascultarea se face prin comisie rogatorie.
  • B Motivele temeinice permit încuviințarea luării interogatoriului la locuință, nu justifică doar amânarea până la prezentarea părții la instanță.
  • C În situația locuirii în circumscripția altei instanțe, textul prevede comisia rogatorie, nu delegarea propriului judecător al instanței sesizate.

11.1 p

În cadrul verificării unui înscris, partea căreia i se atribuie scrierea și semnătura refuză să scrie și să semneze sub dictarea președintelui completului. Ce consecință poate avea acest refuz?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Refuzul de a scrie ori de a semna poate fi considerat o recunoaștere a scrierii sau semnăturii. Textul nu condiționează această apreciere de o expertiză prealabilă și nu atribuie refuzului efectul înlăturării înscrisului din probatoriu.
  • A Consecința prevăzută este posibilitatea considerării refuzului ca recunoaștere, nu înlăturarea înscrisului ca lipsit de autenticitate.
  • B Textul permite considerarea refuzului ca recunoaștere fără să condiționeze această consecință de efectuarea prealabilă a unei expertize.
  • C Instanța poate considera refuzul de a scrie ori de a semna ca o recunoaștere a scrierii sau semnăturii atribuite părții.

12.1 p

Pârâtul s-a referit în proces la un înscris probatoriu pe care îl deține. Reclamantul cere înfățișarea acestuia. Înscrisul nu este comun părților, iar pârâtul nu are o obligație legală distinctă de a-l înfățișa. Cum soluționează instanța cererea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Referirea părții adverse în proces la înscris constituie un temei distinct pentru admiterea cererii de înfățișare. Nu este necesar ca înscrisul să fie și comun părților sau să existe și o obligație legală de înfățișare.
  • A Nu este necesară dovedirea unei obligații legale distincte, deoarece referirea pârâtului la înscris în proces este suficientă pentru admiterea cererii.
  • B Instanța admite cererea deoarece pârâtul s-a referit în proces la înscris. Acest temei este alternativ față de caracterul comun al înscrisului și de existența unei obligații legale de înfățișare.
  • C Caracterul comun al înscrisului nu este o condiție indispensabilă. Referirea pârâtului la înscris în proces constituie un temei distinct pentru admiterea cererii.

13.1 p

Divergența ivită într-un complet nu privește soluția ce trebuie dată întregii cauze. După judecarea chestiunilor rămase în divergență, cum poate continua judecata?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dacă divergența nu privește soluția întregii cauze, completul care a judecat înainte de ivirea ei poate continua judecata după soluționarea chestiunilor rămase în divergență.
  • A Articolul 399 alin. (5) permite completului inițial să continue judecarea cauzei după soluționarea chestiunilor rămase în divergență.
  • B Repartizarea obligatorie unui nou complet și excluderea judecătorilor inițiali contrazic posibilitatea expresă ca judecata să continue în completul inițial.
  • C Textul permite continuarea judecății de către completul inițial, fără să impună completului de divergență obligația de a păstra cauza.

14.1 p

Instanța constată că desfășurarea unei părți a cercetării procesului în ședință publică ar aduce atingere intereselor justiției. Nicio parte nu a solicitat îndepărtarea publicului. Ce poate dispune instanța în temeiul art. 213 C. proc. civ.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Pentru protejarea intereselor justiției, instanța poate dispune din oficiu desfășurarea cercetării procesului fără prezența publicului. Măsura poate privi doar o parte a cercetării și nu este condiționată de acordul părților.
  • A Textul permite instanței să dispună măsura din oficiu și nu condiționează excluderea publicului de acordul părților.
  • B Dacă ședința publică ar aduce atingere intereselor justiției, instanța poate dispune din oficiu desfășurarea unei părți a cercetării procesului fără prezența publicului.
  • C Excluderea publicului poate privi atât cercetarea procesului, cât și dezbaterea fondului, nefiind rezervată acesteia din urmă.

15.1 p

La ascultarea părților privind un înscris denunțat ca fals, partea care l-a denunțat este prezentă, dar refuză să răspundă. Ce efect produce acest refuz asupra înscrisului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Refuzul de a răspunde al părții care a denunțat înscrisul ca fals determină considerarea înscrisului ca recunoscut.
  • A Refuzul părții care a denunțat înscrisul ca fals de a răspunde determină considerarea înscrisului ca recunoscut, nu menținerea lui ca înscris contestat.
  • B Articolul 306 alin. (3) prevede expres că înscrisul va fi considerat ca recunoscut dacă partea care l-a denunțat ca fals refuză să răspundă.
  • C Înlăturarea înscrisului este consecința refuzului de a răspunde al părții care l-a folosit, nu al părții care l-a denunțat ca fals.

Mai departe →Procedura în fața primei instanțe

Alte capitole

Procedurile specialeProprietatea privatăTransmisiunea și partajul moștenirii