Partea specială. Judecata în primă instanță (partea 2)

13 grile originale la partea specială. judecata în primă instanță, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 393, art. 370, art. 381, art. 399, art. 368, art. 355, art. 397, art. 394.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Într-o cauză penală, completul trebuie să lămurească atât situația de fapt, cât și încadrarea juridică. În ce ordine se desfășoară deliberarea asupra acestor chestiuni?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Deliberarea urmează ordinea stabilită de lege: mai întâi chestiunile de fapt și apoi chestiunile de drept.
  • A Varianta inversează ordinea prevăzută de text: chestiunile de drept, inclusiv încadrarea juridică, sunt examinate după chestiunile de fapt.
  • B Articolul 393 alin. (1) prevede expres deliberarea mai întâi asupra chestiunilor de fapt și apoi asupra chestiunilor de drept.
  • C Textul stabilește o succesiune obligatorie între cele două categorii: mai întâi chestiunile de fapt, apoi chestiunile de drept.

2.1 p

Într-o cauză penală, hotărârea se pronunță în ziua în care a avut loc judecata. Cum se procedează în privința încheierii de ședință?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Când hotărârea se pronunță în ziua judecății, legea prevede că nu se întocmește încheierea. Întocmirea și semnarea acesteia nu constituie, în această situație, o condiție pentru pronunțare.
  • A Termenul de 72 de ore privește regula generală, dar în situația dată nu se întocmește încheierea, deoarece hotărârea se pronunță în ziua judecății.
  • B Pronunțarea hotărârii în ziua judecății nu este condiționată de întocmirea și semnarea încheierii; în această situație, încheierea nu se întocmește.
  • C Textul prevede expres că nu se întocmește încheierea când hotărârea se pronunță în ziua în care a avut loc judecata.

3.1 p

În cursul audierii în fața primei instanțe, martorul arată că nu își mai amintește anumite împrejurări. Nu există contraziceri între cele relatate în instanță și declarația sa anterioară. În ce condiții poate fi citită declarația anterioară?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Neamintirea unor fapte sau împrejurări permite citirea declarațiilor anterioare chiar în absența contrazicerilor. Președintele poate proceda astfel, integral sau parțial, după ce martorul a fost lăsat să declare tot ceea ce știe.
  • A Președintele poate citi declarația anterioară numai după ce martorul a fost lăsat să declare tot ceea ce știe, nu înainte ca acesta să termine relatarea.
  • B În situația descrisă, președintele poate citi declarațiile anterioare integral sau parțial, după ce martorul a fost lăsat să declare tot ceea ce știe.
  • C Lipsurile de memorie și contrazicerile sunt condiții alternative. Faptul că martorul nu își mai amintește anumite împrejurări justifică citirea declarațiilor anterioare, fără să fie necesare și contraziceri.

4.1 p

După pronunțarea unei hotărâri de condamnare, dar înainte de sesizarea instanței de apel, instanța de primă instanță apreciază că se impune luarea unei măsuri preventive față de inculpat. Cum poate proceda?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. După pronunțarea hotărârii și până la sesizarea instanței de apel, instanța poate lua o măsură preventivă față de inculpatul condamnat, în condițiile legii. Intervenția poate avea loc atât la cerere, cât și din oficiu.
  • A În intervalul indicat, textul atribuie competența instanței care a pronunțat hotărârea, nu instanței de apel încă nesesizate.
  • B Cererea nu este obligatorie, deoarece textul permite expres luarea măsurii și din oficiu.
  • C Art. 399 alin. (10) permite instanței de primă instanță să ia din oficiu o măsură preventivă față de inculpatul condamnat, după pronunțarea hotărârii și până la sesizarea instanței de apel, în condițiile legii.

5.1 p

Un inculpat formulează contestație împotriva încheierii prin care judecata a fost suspendată în cazul unei cereri de extrădare activă. Care este procedura de depunere și înaintare a contestației?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Contestația se depune la instanța care a pronunțat încheierea atacată. Aceasta o înaintează împreună cu dosarul instanței ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
  • A Contestația se depune la instanța care a pronunțat încheierea, nu direct la instanța ierarhic superioară. Termenul de înaintare este de 48 de ore de la înregistrare, nu de la pronunțare.
  • B Termenul pentru înaintarea contestației și a dosarului este de 48 de ore de la înregistrare, nu de 5 zile de la comunicarea încheierii.
  • C Varianta reproduce procedura prevăzută: depunerea la instanța care a pronunțat încheierea și înaintarea împreună cu dosarul către instanța ierarhic superioară în 48 de ore de la înregistrare.

6.1 p

Într-o cauză cu un inculpat arestat preventiv, instanța constată existența unor motive temeinic justificate pentru acordarea unui termen de judecată mai lung. Potrivit art. 355 alin. (2) din Codul de procedură penală:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Pentru motive temeinic justificate, instanța poate acorda termene mai scurte sau mai lungi. Este o facultate a instanței, nu o obligație, iar textul nu condiționează exercitarea ei de acordul procurorului.
  • A Formularea „poate acorda” conferă instanței o posibilitate, nu obligația de a acorda un termen mai lung.
  • B Art. 355 alin. (2) permite instanței să acorde un termen mai lung pentru motive temeinic justificate.
  • C Textul atribuie instanței posibilitatea de a acorda termene mai lungi pentru motive temeinic justificate, fără să o condiționeze de acordul procurorului.

7.1 p

În procedura de cameră preliminară, o măsură preventivă luată față de inculpat a fost înlocuită cu controlul judiciar pe cauțiune. La judecata în primă instanță, acțiunea civilă este admisă. Cum procedează instanța în privința despăgubirilor acordate pentru pagubele cauzate de infracțiune?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Dacă măsura preventivă a fost înlocuită cu controlul judiciar pe cauțiune în procedura de cameră preliminară și acțiunea civilă este admisă, instanța dispune plata despăgubirilor din cauțiune, potrivit art. 217.
  • A Cauțiunea nu este exclusă ca sursă de plată. Dacă acțiunea civilă este admisă, instanța dispune plata despăgubirilor din cauțiune, inclusiv când controlul judiciar pe cauțiune a înlocuit o altă măsură preventivă în camera preliminară.
  • B Plata din cauțiune se dispune de instanța care admite acțiunea civilă, fără condiția obținerii unei hotărâri distincte de la instanța civilă.
  • C Art. 397 alin. (6) prevede expres plata despăgubirilor din cauțiune atunci când o altă măsură preventivă a fost înlocuită cu controlul judiciar pe cauțiune în procedura de cameră preliminară și acțiunea civilă este admisă.

8.1 p

La deliberare, cei doi membri ai completului de judecată susțin soluții diferite, fără a putea ajunge la un acord. Cum se procedează dacă nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dacă în cadrul completului nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergență.
  • A Art. 394 alin. (5) prevede expres reluarea judecării cauzei în complet de divergență atunci când nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea.
  • B Procedura prevăzută este reluarea judecării în complet de divergență, nu preluarea dosarului de către instanța ierarhic superioară.
  • C Textul prevede reluarea judecării în complet de divergență, nu acordarea unui vot decisiv președintelui completului inițial.

9.1 p

Instanța admite cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii. Ce demers prevede art. 375 alin. (2) din Codul de procedură penală pentru această situație?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. După admiterea cererii, instanța întreabă părțile și persoana vătămată dacă propun administrarea de probe cu înscrisuri. Demersul prevăzut de acest alineat nu privește propunerea de martori și nu este lăsat în sarcina procurorului.
  • A Demersul prevăzut privește propunerea probelor cu înscrisuri, nu indicarea martorilor de către persoana vătămată.
  • B Instanța trebuie să întrebe părțile și persoana vătămată despre propunerea probelor cu înscrisuri, nu să lase acest demers exclusiv în sarcina procurorului.
  • C Art. 375 alin. (2) prevede expres că, dacă admite cererea, instanța întreabă părțile și persoana vătămată dacă propun administrarea de probe cu înscrisuri.

10.1 p

În cursul dezbaterilor în primă instanță, apar motive temeinice pentru întreruperea acestora. Care este soluția permisă de lege?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Pentru motive temeinice, dezbaterile pot fi întrerupte, iar întreruperea nu poate depăși trei zile. Aceste motive nu impun închiderea dezbaterilor.
  • A Textul permite întreruperea dezbaterilor pentru motive temeinice și limitează durata întreruperii la trei zile.
  • B Existența motivelor temeinice permite întreruperea dezbaterilor, fără să impună închiderea lor și trecerea directă la deliberare.
  • C Reluarea dezbaterilor peste zece zile ar depăși durata maximă de trei zile permisă pentru întrerupere.

11.1 p

La judecata în primă instanță, un expert este prezent la apel. Instanța nu dispune o măsură diferită de regula legală privind prezența experților în sală. Cum se procedează după apel?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Regula este că experții rămân în sala de ședință. Îndepărtarea lor din sală presupune ca instanța să dispună altfel.
  • A Prezența expertului în sala de ședință este regula legală și nu este condiționată de acordul expres al procurorului și al părților.
  • B Regula legală este că expertul rămâne în sala de ședință. În situația dată, instanța nu a dispus altfel.
  • C Expertul rămâne în sala de ședință în temeiul regulii legale, fără o dispoziție specială a instanței, deoarece aceasta nu a dispus altfel.

12.1 p

Într-o ședință de judecată publică în întregime sunt dezbătute mai multe cauze. O parte solicită o copie electronică a înregistrării ședinței. Potrivit art. 369 din Codul de procedură penală, care este regimul acestei copii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. În cazul unei ședințe publice în întregime, partea poate obține la cerere o copie electronică a înregistrării privind cauza sa. Cheltuielile sunt suportate de partea solicitantă, iar copia nu include dezbaterile din celelalte cauze.
  • A Cheltuielile copierii sunt suportate de părțile solicitante, nu de instanță.
  • B Întrucât ședința a fost publică în întregime, partea poate obține, la cerere și pe cheltuiala sa, copia electronică a înregistrării în ceea ce privește cauza sa.
  • C Copia este limitată la înregistrarea privind cauza părții solicitante, fără a include dezbaterile din celelalte cauze.

13.1 p

Împotriva încheierii privind suspendarea cauzei penale, pronunțată în primă instanță, a fost formulată contestație. Care este regimul acesteia sub aspectul efectului asupra executării și al termenului de judecare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Contestația nu suspendă executarea încheierii. Termenul de judecare este de 3 zile de la primirea dosarului, nu de la înregistrarea contestației.
  • A Contestația nu suspendă executarea încheierii. Termenul de 3 zile de la primirea dosarului este corect, dar efectul suspensiv afirmat este contrar textului.
  • B Termenul de soluționare curge de la primirea dosarului, nu de la înregistrarea contestației. Afirmația privind menținerea caracterului executoriu este corectă.
  • C Varianta reproduce regimul prevăzut expres: contestația nu suspendă executarea și se judecă în 3 zile de la primirea dosarului.

← ÎnapoiPartea specială. Judecata în primă instanță

Alte capitole

Partea specială. Procedura în cauzele cu infractori minoriParticipanții la procesul civilPosesia