Procedura în fața primei instanțe (partea 2)

14 grile originale la procedura în fața primei instanțe, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 454, art. 225, art. 346, art. 310, art. 258, art. 295, art. 371, art. 392.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Înainte de pornirea procesului, reclamantul l-a pus în întârziere pe pârât. La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pârâtul recunoaște pretențiile reclamantului. Ce efect are această recunoaștere asupra exonerării de la plata cheltuielilor de judecată?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Punerea în întârziere de către reclamant înainte de pornirea procesului este o excepție de la exonerarea pârâtului. Recunoașterea pretențiilor la primul termen nu împiedică, în această situație, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
  • A Textul prevede o excepție de la exonerare, nu reducerea la jumătate a cheltuielilor de judecată ca efect al recunoașterii după punerea în întârziere.
  • B Punerea în întârziere de către reclamant înaintea pornirii procesului este o excepție expresă de la exonerarea prin recunoașterea pretențiilor la primul termen.
  • C Recunoașterea la primul termen nu prevalează asupra punerii în întârziere anterioare procesului, aceasta fiind prevăzută expres ca excepție de la exonerare.

2.1 p

O parte nu cunoaște limba română, iar părțile sunt de acord ca grefierul să traducă în cursul ascultării acesteia. Potrivit Codului de procedură civilă, care este soluția?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Dacă părțile sunt de acord, judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător. Această posibilitate nu este condiționată de imposibilitatea asigurării prezenței unui traducător autorizat.
  • A Textul permite expres ca grefierul să facă oficiul de traducător dacă părțile sunt de acord, fără a impune în această situație folosirea unui traducător autorizat.
  • B Imposibilitatea asigurării prezenței unui traducător autorizat nu este o condiție suplimentară pentru traducerea prin grefier cu acordul părților. Ea constituie o situație distinctă, pentru care textul trimite la art. 150 alin. (4).
  • C Acordul părților permite grefierului să facă oficiul de traducător în cursul ascultării părții care nu cunoaște limba română.

3.1 p

Într-un proces în care participarea procurorului la judecată este cerută de lege, judecătorul delegat efectuează o cercetare la fața locului, cu citarea părților. Care este regimul prezenței procurorului la cercetare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Prezența procurorului la cercetarea la fața locului este obligatorie când participarea acestuia la judecată este cerută de lege. Obligația nu depinde de aprecierea oportunității de către instanță și nu se transferă la o ședință ulterioară.
  • A Obligația de prezență privește cercetarea la fața locului și nu poate fi înlocuită cu participarea la o ședință ulterioară.
  • B Prezența procurorului este obligatorie în situația descrisă, nu lăsată la aprecierea instanței în funcție de complexitatea constatărilor.
  • C Deoarece participarea procurorului la judecată este cerută de lege, prezența sa la cercetarea la fața locului este obligatorie, inclusiv când cercetarea este efectuată de judecătorul delegat.

4.1 p

Un înscris nesemnat de pârât a fost întocmit în fața unui funcționar competent, care atestă că declarațiile cuprinse în acesta sunt conforme celor făcute de pârât. Reclamantul îl invocă împotriva pârâtului. Care este regimul probator al înscrisului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Înscrisul constituie început de dovadă scrisă chiar nesemnat, dacă funcționarul competent atestă conformitatea declarațiilor consemnate cu cele făcute de persoana căreia i se opune. Pentru a face dovada între părți, acesta trebuie completat prin alte mijloace de probă.
  • A Atestarea nu conferă înscrisului valoare probatorie suficientă de sine stătătoare. Începutul de dovadă scrisă trebuie completat prin alte mijloace de probă pentru a face dovada între părți.
  • B Înscrisul îndeplinește condițiile prevăzute pentru începutul de dovadă scrisă: a fost întocmit în fața unui funcționar competent, care atestă conformitatea declarațiilor cu cele făcute de pârât. Semnătura pârâtului nu este necesară.
  • C Textul prevede expres că înscrisul poate constitui început de dovadă scrisă chiar dacă nu este semnat de persoana căreia i se opune, atunci când sunt îndeplinite condițiile privind întocmirea și atestarea de către funcționarul competent.

5.1 p

Într-un proces civil, reclamantul propune audierea a doisprezece martori. Potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, cum poate proceda instanța în privința numărului martorilor propuși?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Instanța poate limita numărul martorilor propuși. Textul nu condiționează această facultate de acordul părților și nu impune audierea întregului număr propus.
  • A Numărul martorilor propuși de reclamant nu este obligatoriu pentru instanță, deoarece aceasta îl poate limita.
  • B Art. 258 alin. (3) prevede expres că instanța poate limita numărul martorilor propuși.
  • C Textul atribuie instanței posibilitatea de a limita numărul martorilor propuși, fără să o condiționeze de acordul ambelor părți.

6.1 p

După ce s-a dovedit că pârâtul deține un înscris, acesta nu se conformează ordinului instanței de a-l înfățișa, emis la cererea reclamantului. Potrivit art. 295 din Codul de procedură civilă, ce consecință probatorie poate avea această conduită?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dacă deținerea înscrisului a fost dovedită, iar partea nu respectă ordinul de înfățișare, instanța poate socoti dovedite afirmațiile părții care a cerut înfățișarea privind conținutul acestuia. Este o facultate a instanței, nu o consecință obligatorie.
  • A După dovedirea deținerii înscrisului, neexecutarea ordinului de înfățișare permite instanței să socotească dovedite afirmațiile reclamantului, ca parte care a cerut înfățișarea, privind conținutul înscrisului.
  • B Textul prevede o facultate a instanței, nu obligația de a considera dovedite afirmațiile reclamantului.
  • C Pot fi socotite dovedite afirmațiile părții care a cerut înfățișarea înscrisului, adică ale reclamantului, nu ale pârâtului care nu l-a prezentat.

7.1 p

În cursul administrării probelor de către avocați, contractul de asistență juridică dintre una dintre părți și avocatul său încetează. Ce prelungire a termenului de administrare a probelor permite această împrejurare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Încetarea contractului de asistență juridică permite prelungirea termenului cu cel mult o lună pentru angajarea altui avocat. Prelungirea pentru această împrejurare nu poate depăși limita legală.
  • A Prelungirea este limitată expres la cel mult o lună, nu la întreaga perioadă necesară angajării unui nou avocat dacă aceasta depășește o lună.
  • B Încetarea contractului de asistență juridică permite prelungirea termenului cu cel mult o lună pentru angajarea altui avocat.
  • C Termenul de până la 6 luni, stabilit în funcție de volumul și complexitatea probelor, este termenul inițial de administrare, nu prelungirea permisă pentru încetarea contractului de asistență juridică.

8.1 p

Părțile declară că nu mai au cereri de formulat, iar în cauză nu mai sunt alte incidente de soluționat. Cum procedează președintele completului în această situație?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dacă părțile nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, președintele deschide dezbaterile asupra fondului. Părțile primesc cuvântul pentru a susține cererile și apărările deja formulate.
  • A Varianta reproduce conduita prevăzută expres pentru situația în care părțile nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt incidente de soluționat.
  • B Textul nu impune formularea din nou a cererilor și apărărilor înaintea deschiderii dezbaterilor, ci susținerea celor deja formulate în proces, după deschiderea dezbaterilor.
  • C Declarația părților nu conduce direct la deliberare. Președintele deschide dezbaterile asupra fondului și dă cuvântul părților pentru susținerea cererilor și apărărilor.

9.1 p

Într-un proces având ca obiect plata chiriei restante, alte sume reprezentând chirie devin exigibile după introducerea cererii. Cum se poate obține obligarea pârâtului la plata acestor sume în procesul pendinte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Pentru pretențiile privind chiria, instanța va dispune și plata sumelor devenite exigibile după introducerea cererii, la cererea reclamantului și după achitarea taxelor de timbru potrivit legii. Nu este necesar un proces distinct, iar includerea acestor sume nu se dispune din oficiu.
  • A Pentru pretențiile privind chiria, instanța obligă pârâtul și la plata sumelor devenite exigibile după introducerea cererii, la cererea reclamantului și după achitarea taxelor de timbru potrivit legii.
  • B Caracterul periodic al chiriei nu permite includerea din oficiu a noilor restanțe în condițiile propuse. Textul cere solicitarea reclamantului și achitarea taxelor de timbru potrivit legii.
  • C Nu este necesară o acțiune distinctă: textul permite obligarea pârâtului în procesul pendinte și la plata sumelor devenite exigibile după introducerea cererii.

10.1 p

În cursul deliberării, membrii completului formulează trei opinii diferite, iar unanimitatea nu poate fi realizată. Ce regulă se aplică în această situație?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Când din deliberare rezultă mai mult de două opinii, judecătorii ale căror păreri se apropie mai mult trebuie să se unească într-o singură opinie. În lipsa unanimității, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor completului.
  • A Unanimitatea nu este obligatorie: dacă nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor completului, fără obligația amânării până la obținerea acordului unanim.
  • B Textul nu atribuie președintelui un vot decisiv sau dreptul de a selecta soluția. Hotărârea se ia cu majoritate, iar dacă aceasta nu poate fi realizată, procesul se judecă în complet de divergență.
  • C Cele trei opinii reprezintă mai mult de două opinii, situație în care judecătorii cu păreri mai apropiate trebuie să se unească într-o singură opinie, hotărârea fiind luată cu majoritate.

11.1 p

Înainte de închiderea dezbaterilor, mandatarul reclamantului decedează cu 8 zile înainte de ziua înfățișării. Ce efect procedural produce acest deces?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Decesul mandatarului survenit cu mai puțin de 15 zile înainte de ziua înfățișării determină suspendarea de drept. Suspendarea durează până la numirea unui nou reprezentant sau mandatar.
  • A Decesul mandatarului cu 8 zile înainte de înfățișare se încadrează în intervalul de mai puțin de 15 zile și, fiind anterior închiderii dezbaterilor, atrage suspendarea de drept până la numirea unui nou reprezentant sau mandatar al reclamantului.
  • B Cele 15 zile reprezintă intervalul anterior înfățișării în care decesul mandatarului atrage suspendarea de drept, nu un termen acordat de instanță. Suspendarea durează până la numirea unui nou reprezentant sau mandatar.
  • C Introducerea moștenitorilor în cauză privește decesul unei părți, nu decesul mandatarului acesteia.

12.1 p

În cursul audierii unui martor, instanța refuză să încuviințeze o întrebare formulată de reclamant, apreciind că este jignitoare. Cum trebuie consemnat acest incident?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Instanța nu încuviințează întrebarea jignitoare. În încheierea de ședință trebuie consemnate numele părții, întrebarea formulată și motivul neîncuviințării.
  • A Art. 321 alin. (6) impune consemnarea în încheierea de ședință a numelui părții, a întrebării formulate și a motivului neîncuviințării.
  • B Indicarea caracterului jignitor nu este suficientă: încheierea trebuie să cuprindă și numele părții și întrebarea formulată.
  • C Întrebarea neîncuviințată se consemnează în încheierea de ședință, nu în declarația martorului în locul acestei mențiuni.

13.1 p

Într-un litigiu privind un act juridic în valoare de 4.000 lei, constatat prin înscris, reclamantul propune martori pentru lămurirea unei clauze neclare, nu pentru completarea sau contrazicerea înscrisului. Pârâtul se opune administrării probei. Potrivit art. 309 din Codul de procedură civilă:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Cererea de lămurire a clauzelor actului juridic constituie o excepție expresă care permite proba cu martori. Această excepție este distinctă de convenția părților privind folosirea probei, astfel încât opoziția pârâtului nu o înlătură.
  • A Acordul părților și lămurirea clauzelor sunt excepții distincte. Lămurirea clauzei nu este condiționată de acordul pârâtului.
  • B Lămurirea clauzelor actului juridic este o excepție legală expresă, distinctă de cea întemeiată pe acordul părților. Opoziția pârâtului nu înlătură această excepție.
  • C Pragul de 250 lei privește dovedirea actului juridic cu martori. În situația dată, actul este constatat prin înscris, iar proba urmărește lămurirea unei clauze, pentru care textul prevede expres o excepție.

14.1 p

Reprezentantul legal al unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu este chemat personal la interogatoriu. Care este limita legală a obiectului acestui interogatoriu?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Interogatoriul personal al reprezentantului legal este limitat la actele încheiate și faptele săvârșite în această calitate. Relevanța pentru litigiu sau simpla cunoaștere a actelor persoanei reprezentate nu extinde această limită.
  • A Textul limitează interogatoriul la actele încheiate și faptele săvârșite de reprezentant în această calitate, nu la actele persoanei reprezentate despre care reprezentantul doar a aflat ulterior.
  • B Varianta reproduce limita legală: reprezentantul poate fi interogat personal numai despre actele încheiate și faptele săvârșite în calitate de reprezentant.
  • C Interogatoriul este limitat la actele și faptele reprezentantului în această calitate, nu la fapte din viața sa privată fără legătură cu reprezentarea.

← ÎnapoiProcedura în fața primei instanțe

Alte capitole

Procedurile specialeProprietatea privatăTransmisiunea și partajul moștenirii