Partea generală. Competența organelor judiciare (partea 2)
11 grile originale la partea generală. competența organelor judiciare, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 53, art. 61, art. 50, art. 54, art. 59, art. 47, art. 62, art. 44.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
În cursul urmăririi penale, o persoană formulează o plângere privind un act al procurorului. Ce regulă de competență prevede art. 53 din Codul de procedură penală pentru asemenea plângeri?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- În cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi și libertăți soluționează plângerile privind actele procurorului în cazurile expres prevăzute de lege. Simpla proveniență a actului de la procuror nu este suficientă pentru stabilirea acestei competențe.
- A Varianta reproduce regula competenței judecătorului de drepturi și libertăți pentru plângerile privind actele procurorului: acesta le soluționează în cursul urmăririi penale, în cazurile expres prevăzute de lege.
- B Art. 53 atribuie competența descrisă judecătorului de drepturi și libertăți, nu judecătorului de cameră preliminară.
- C Simplul fapt că plângerea privește un act al procurorului nu atrage competența judecătorului de drepturi și libertăți. Această competență există numai în cazurile expres prevăzute de lege.
2.1 p
Un organ de constatare întocmește un proces-verbal potrivit art. 61 din Codul de procedură penală. O persoană prezentă la locul constatării formulează obiecții cu privire la cele consemnate. Cum trebuie să procedeze organul de constatare?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Organul de constatare are obligația să consemneze în procesul-verbal obiecțiile persoanelor prezente la locul constatării. Consemnarea nu este condiționată de aprecierea obiecțiilor ca întemeiate și nu poate fi înlocuită prin îndrumarea persoanei către organul de urmărire penală.
- A Obligația de consemnare nu este condiționată de verificarea temeiniciei obiecțiilor și nu permite selectarea doar a celor considerate întemeiate.
- B Art. 61 alin. (3) obligă organul de constatare să consemneze în procesul-verbal obiecțiile persoanelor prezente la locul constatării.
- C Îndrumarea persoanei către organul de urmărire penală nu înlocuiește obligația de a consemna obiecțiile în procesul-verbal.
3.1 p
O instanță își declină competența după calitatea persoanei, după ce a dispus măsuri în cauză. În privința acestor măsuri, ce prevede legea pentru instanța căreia i s-a trimis cauza?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- În cazul declinării determinate de competența după calitatea persoanei, instanța căreia i s-a trimis cauza poate menține, motivat, măsurile dispuse anterior. Menținerea nu operează automat, iar declinarea nu impune desființarea acestor măsuri.
- A Textul prevede expres că instanța căreia i s-a trimis cauza poate menține, motivat, măsurile dispuse anterior, dacă declinarea a fost determinată de competența după calitatea persoanei.
- B În cazul declinării după calitatea persoanei, menținerea măsurilor este facultativă și trebuie motivată, nu operează automat prin efectul legii.
- C Legea permite menținerea motivată a măsurilor anterioare, fără să prevadă desființarea lor obligatorie și necesitatea dispunerii lor din nou.
4.1 p
Împotriva unei soluții de netrimitere în judecată dispuse de procuror se formulează o plângere. Ce atribuție are judecătorul de cameră preliminară în această situație?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Judecătorul de cameră preliminară soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată. Această atribuție este distinctă de verificarea legalității trimiterii în judecată și de verificarea legalității probelor și actelor organelor de urmărire penală.
- A Textul atribuie expres judecătorului de cameră preliminară soluționarea plângerilor împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, în cadrul instanței și potrivit competenței acesteia.
- B Judecătorul verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale, nu preia aceste activități pentru a înlocui procurorul.
- C Textul distinge verificarea legalității trimiterii în judecată de soluționarea plângerilor împotriva netrimiterii în judecată și nu prevede că plângerea transformă soluția procurorului într-un act de trimitere în judecată.
5.1 p
Un organ de cercetare penală trebuie să efectueze un act de urmărire penală într-o altă localitate, aflată în afara razei teritoriale în care se face urmărirea. Potrivit regulii privind extinderea competenței teritoriale, cum poate proceda?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Pentru actele care trebuie efectuate în afara razei teritoriale în care se face urmărirea, organul de cercetare penală poate proceda direct sau poate dispune efectuarea lor prin comisie rogatorie ori prin delegare. Posibilitatea efectuării directe nu este rezervată procurorului.
- A Organul de cercetare penală poate efectua direct actul în afara razei teritoriale sau poate dispune efectuarea lui prin comisie rogatorie ori prin delegare.
- B Posibilitatea efectuării directe este recunoscută și organului de cercetare penală, nu doar procurorului.
- C Depășirea razei teritoriale nu exclude efectuarea directă a actului. Comisia rogatorie și delegarea sunt alternative, nu modalități obligatorii.
6.1 p
După începerea cercetării judecătorești, dar înainte de terminarea acesteia, persoana vătămată invocă excepția de necompetență teritorială. Procurorul susține excepția. Potrivit art. 47 din Codul de procedură penală, care este soluția?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești. Susținerea procurorului nu înlătură această limită temporală.
- A Necompetența teritorială se invocă în condițiile alin. (2), până la începerea cercetării judecătorești, nu până la pronunțarea hotărârii definitive.
- B Dreptul procurorului de a invoca excepția nu înlătură limita temporală aplicabilă necompetenței teritoriale. Textul nu prevede o derogare pentru excepția susținută de procuror.
- C Excepția a fost invocată după începerea cercetării judecătorești, deci după limita prevăzută de alin. (2), aplicabilă necompetenței teritoriale prin alin. (3).
7.1 p
Comandantul unei nave a încheiat acte și a adunat mijloace materiale de probă privind o infracțiune săvârșită la bord. Nava ajunge în primul port românesc, care este un port intermediar al călătoriei. Cum trebuie să procedeze comandantul cu actele și mijloacele materiale de probă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Actele și mijloacele materiale de probă se înaintează organelor de urmărire penală de îndată ce nava ajunge în primul port românesc. Faptul că acesta este un port intermediar nu permite amânarea predării până la destinație.
- A Portul intermediar este primul port românesc în care ajunge nava, astfel că actele și mijloacele materiale de probă trebuie înaintate de îndată organelor de urmărire penală.
- B Destinatarii actelor și mijloacelor materiale de probă sunt organele de urmărire penală, nu administrația portuară.
- C Actele și mijloacele materiale de probă trebuie înaintate de îndată ce nava ajunge în primul port românesc, chiar dacă acesta este intermediar, nu păstrate până la portul de destinație.
8.1 p
După reunirea unor cauze la tribunal, acesta pronunță achitarea pentru fapta care a determinat competența sa. Celelalte fapte ar fi fost, în lipsa reunirii, de competența judecătoriei. Ce efect are achitarea asupra competenței de judecare a faptelor rămase?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Competența dobândită prin reunire se menține chiar dacă se pronunță achitarea pentru fapta care a determinat competența instanței. Tribunalul continuă judecarea faptelor rămase, fără ca menținerea competenței să depindă de acordul inculpaților.
- A Potrivit art. 44 alin. (2), tribunalul păstrează competența dobândită prin reunire chiar dacă pronunță achitarea pentru fapta care a determinat competența sa.
- B Menținerea competenței după achitare este prevăzută de lege fără a fi condiționată de acordul inculpaților.
- C Achitarea nu impune declinarea către judecătorie, deoarece textul prevede expres menținerea competenței dobândite prin reunire.
9.1 p
Potrivit art. 40 din Codul de procedură penală, care dintre următoarele atribuții intră în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Înalta Curte judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de propria Secție penală. Recursul în casație privește hotărâri penale definitive, iar soluționarea conflictelor de competență presupune ca Înalta Curte să fie instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict.
- A Art. 40 alin. (3) prevede judecarea recursurilor în casație împotriva hotărârilor penale definitive, nu împotriva celor nedefinitive ca alternativă la apel.
- B Competența de soluționare a conflictului presupune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să fie instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict. Simplul său rang superior nu îi atribuie această competență când instanța superioară comună este o curte de apel.
- C Art. 40 alin. (2) prevede expres competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a judeca apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de Secția sa penală.
10.1 p
Împotriva unei hotărâri penale pronunțate în primă instanță de un tribunal este declarat apel. Potrivit art. 38 din Codul de procedură penală, cum se exercită competența curții de apel în această situație?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Curtea de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță atât de judecătorii, cât și de tribunale. Proveniența hotărârii de la un tribunal nu transformă apelul într-o contestație.
- A Competența curții de apel nu este limitată la hotărârile judecătoriilor, ci include și hotărârile penale pronunțate în primă instanță de tribunale.
- B Art. 38 alin. (2) prevede expres că curtea de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de tribunale.
- C Proveniența hotărârii de la tribunal nu transformă apelul în contestație. Pentru hotărârile penale pronunțate în primă instanță de tribunale, alin. (2) prevede judecarea apelului.
11.1 p
Un singur inculpat este judecat pentru trei infracțiuni. Instanța constată motive temeinice pentru care judecarea separată a uneia dintre infracțiuni ar asigura o mai bună desfășurare a judecății. Sub aspectul obiectului disjungerii, care este soluția legală?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Disjungerea poate privi unele dintre infracțiuni, fără să fie necesară existența mai multor inculpați sau separarea fiecărei acuzații într-o cauză distinctă. Instanța poate dispune această măsură pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății.
- A Textul permite disjungerea numai a unora dintre infracțiuni și nu impune separarea tuturor acuzațiilor în cauze distincte.
- B Motivele temeinice privind mai buna desfășurare a judecății permit instanței să disjungă cauza cu privire la infracțiunea identificată, fără a separa toate infracțiunile.
- C Disjungerea poate privi unele dintre infracțiuni, nu doar unii dintre inculpați. Prin urmare, existența unui singur inculpat nu împiedică disjungerea.
← ÎnapoiPartea generală. Competența organelor judiciare
Alte capitole
Partea generală. Individualizarea pedepselorPartea specială. Infracțiuni contra înfăptuirii justițieiPartea specială. Judecata în primă instanță
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la INM?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la INM.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.