Partea generală. Competența organelor judiciare (partea 1)
11 grile originale la partea generală. competența organelor judiciare, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 42, art. 57, art. 55, art. 43, art. 63, art. 56, art. 36, art. 41.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
O infracțiune este săvârșită pe o aeronavă, în afara teritoriului României. Aeronava aterizează mai întâi la Cluj-Napoca, apoi își încheie traseul la Otopeni. Inculpatul locuiește în Iași. Cum se stabilește competența teritorială pentru judecarea infracțiunii?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Pentru infracțiunea săvârșită pe o aeronavă, competența teritorială este determinată de primul loc de aterizare pe teritoriul român. În speță, acesta este Cluj-Napoca, nu locuința inculpatului sau destinația finală a aeronavei.
- A Cluj-Napoca este primul loc de aterizare pe teritoriul român, astfel că este competentă instanța în a cărei circumscripție se află acest loc.
- B Aterizarea ulterioară la Otopeni nu transferă competența, deoarece textul stabilește drept criteriu primul loc de aterizare pe teritoriul român, nu destinația finală.
- C Pentru infracțiunea săvârșită pe o aeronavă care aterizează în România, competența este determinată de primul loc de aterizare, nu de locuința inculpatului din Iași.
2.1 p
Un membru al personalului navigant al marinei civile săvârșește o infracțiune de serviciu prevăzută de Codul penal. Fapta a putut pune în pericol siguranța navigației, fără să creeze efectiv acest pericol. Sunt îndeplinite condițiile art. 55 alin. (5) și (6), iar cauza corespunde specializării structurii organului de cercetare penală special. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Pentru infracțiunile de serviciu prevăzute de Codul penal săvârșite de personalul navigant al marinei civile, textul include și situația în care fapta a putut pune în pericol siguranța navigației. În condițiile indicate, organele de cercetare penală speciale pot efectua acte de urmărire penală.
- A În situația descrisă sunt îndeplinite condițiile privind art. 55 alin. (5) și (6) și specializarea structurii. Pentru infracțiunea de serviciu săvârșită de un membru al personalului navigant al marinei civile este suficient că fapta a putut pune în pericol siguranța navigației.
- B Competența organelor de cercetare penală speciale nu este rezervată faptelor săvârșite de militari. Ea include și infracțiunile de serviciu prevăzute de Codul penal săvârșite de personalul navigant al marinei civile, în condițiile indicate.
- C Textul prevede alternativ punerea efectivă în pericol sau posibilitatea punerii în pericol a siguranței navigației. Producerea efectivă a pericolului nu este necesară.
3.1 p
Pentru îndeplinirea atribuțiilor organelor de cercetare penală speciale, ce cerință de avizare trebuie să îndeplinească ofițerii anume desemnați în condițiile legii?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Ofițerii anume desemnați pentru îndeplinirea atribuțiilor organelor de cercetare penală speciale trebuie să fi primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Desemnarea în condițiile legii nu înlocuiește această cerință.
- A Alineatul (5) impune ofițerilor anume desemnați avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- B Desemnarea în condițiile legii nu înlocuiește cerința avizului conform. Alineatul (5) cere ambele condiții și nu permite substituirea avizului prin aprobarea conducerii instituției.
- C Pentru organele de cercetare penală speciale, alineatul (5) nu prevede alternativa avizului unui procuror desemnat. Această alternativă apare la alineatul (4), pentru poliția judiciară.
4.1 p
Două persoane sunt judecate în cauze separate pentru participarea la aceeași infracțiune. Instanța constată că reunirea cauzelor ar întârzia judecata. Potrivit art. 43 alin. (2) din Codul de procedură penală, care este soluția?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Reunirea cauzelor pentru participarea mai multor persoane la aceeași infracțiune este facultativă și presupune să nu se întârzie judecata. În situația descrisă, această condiție nu este îndeplinită.
- A Participarea la aceeași infracțiune constituie un temei de reunire numai dacă reunirea nu întârzie judecata. În situația dată, această condiție nu este îndeplinită.
- B Neîntârzierea judecății este o condiție expresă pentru reunirea în temeiul alin. (2), inclusiv atunci când reunirea se impune pentru buna înfăptuire a justiției. Nu este un simplu inconvenient care poate fi ignorat.
- C Reunirea pentru participarea mai multor persoane la aceeași infracțiune este facultativă și condiționată de neîntârzierea judecății, nu obligatorie.
5.1 p
Între două organe de cercetare penală aflate în circumscripția aceluiași parchet se ivește un conflict de competență. Procurorul care supraveghează activitatea unuia dintre ele nu supraveghează și activitatea celuilalt. Cine stabilește competența în această situație?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Dacă procurorul nu supraveghează activitatea tuturor organelor de cercetare penală aflate în conflict, competența este stabilită de prim-procurorul parchetului în circumscripția căruia se află aceste organe.
- A În situația descrisă, competența este stabilită de prim-procuror, nu de procurorul care supraveghează organul sesizat primul. Ordinea sesizării nu este criteriul prevăzut de text.
- B Procurorul nu supraveghează ambele organe aflate în conflict, astfel că se aplică regula expresă care atribuie stabilirea competenței prim-procurorului parchetului în circumscripția căruia se află acestea.
- C Textul atribuie stabilirea competenței prim-procurorului parchetului, nu instanței căreia îi este arondat parchetul.
6.1 p
Într-o cauză, actele de urmărire penală sunt efectuate de organe de cercetare penală speciale, prevăzute de lege. Potrivit art. 56 din Codul de procedură penală, care este rolul procurorului în raport cu activitatea acestor organe?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Procurorul conduce și controlează nemijlocit atât activitatea poliției judiciare, cât și pe cea a organelor de cercetare penală speciale. El supraveghează și respectarea dispozițiilor legale la efectuarea actelor de urmărire penală.
- A Controlul procurorului este nemijlocit, nu exercitat prin intermediul poliției judiciare. Conducerea nemijlocită a activității organelor speciale îi revine procurorului.
- B Art. 56 alin. (1) atribuie procurorului conducerea și controlul nemijlocit al activității organelor de cercetare penală speciale, precum și supravegherea respectării dispozițiilor legale la efectuarea actelor.
- C Conducerea și controlul nemijlocit al activității organelor speciale îi revin procurorului, nu judecătorului de drepturi și libertăți. Rolul procurorului nu se limitează la verificarea legalității actelor.
7.1 p
Urmărirea penală pentru o infracțiune a fost efectuată de Parchetul European, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939. Inculpatul nu are o calitate care să atragă competența unei instanțe superioare. Care este instanța competentă să judece cauza în primă instanță?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Infracțiunile pentru care urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul European, potrivit regulamentului indicat, sunt date în competența tribunalului pentru judecata în primă instanță.
- A Articolul 36 alin. (1) lit. c^2) include expres infracțiunile pentru care urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul European între cele judecate în primă instanță de tribunal.
- B Textul atribuie această categorie de infracțiuni tribunalului. Caracterul european al organului de urmărire penală nu atrage, potrivit textului citat, competența curții de apel.
- C Efectuarea urmăririi penale de către Parchetul European este un criteriu expres de atribuire a competenței de primă instanță tribunalului, nu judecătoriei.
8.1 p
O infracțiune este săvârșită pe o aeronavă înmatriculată în România, care aterizează ulterior pe teritoriul român. Cum se determină competența teritorială?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Competența teritorială este determinată de primul loc de aterizare pe teritoriul român. Destinația finală a zborului și sediul operatorului aerian nu constituie criteriile prevăzute pentru această situație.
- A Competența se stabilește după primul loc de aterizare pe teritoriul român, nu după destinația finală a zborului.
- B Regula aplicabilă stabilește competența după primul loc de aterizare pe teritoriul român, nu după sediul operatorului aerian.
- C Varianta reproduce criteriul prevăzut la alin. (7): este competentă instanța în a cărei circumscripție se află primul loc de aterizare pe teritoriul român.
9.1 p
Instanța penală judecă o chestiune prealabilă care, prin natura sa, aparține materiei civile. Ce regim trebuie să aplice la judecarea acestei chestiuni?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- La judecarea chestiunii prealabile, instanța penală aplică regulile și mijloacele de probă privitoare la materia căreia îi aparține chestiunea. În situația descrisă, acestea sunt cele ale materiei civile.
- A Regimul aplicabil este determinat de materia căreia îi aparține chestiunea prealabilă, nu de acordul părților.
- B Caracterul penal al dosarului nu impune regulile probatorii penale pentru chestiunea prealabilă. Se aplică regulile și mijloacele de probă ale materiei civile, căreia îi aparține chestiunea.
- C Alineatul (2) prevede expres aplicarea regulilor și mijloacelor de probă ale materiei căreia îi aparține chestiunea prealabilă, în acest caz materia civilă.
10.1 p
După ce primește cauza prin hotărârea de stabilire a competenței, instanța constată apariția unor elemente noi care atrag competența unei alte instanțe. Cum poate proceda instanța care a primit cauza?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Instanța care primește cauza prin hotărârea de stabilire a competenței se poate declara necompetentă dacă apar elemente noi care atrag competența altor instanțe. Situația descrisă intră în această excepție.
- A Apariția unor elemente noi care atrag competența altei instanțe constituie excepția expresă care permite instanței să se declare necompetentă.
- B Varianta exclude posibilitatea instanței de a se declara necompetentă, contrar excepției prevăzute expres pentru apariția unor elemente noi care atrag competența altor instanțe. Textul nu impune restituirea dosarului instanței care a soluționat conflictul.
- C Hotărârea de stabilire a competenței nu obligă instanța să continue judecata în aceste împrejurări, deoarece textul prevede expres excepția apariției unor elemente noi care atrag competența altor instanțe.
11.1 p
Între două tribunale militare aflate în circumscripția aceleiași curți militare de apel se ivește un conflict de competență. Cine îl soluționează?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Curtea militară de apel soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare din circumscripția sa. Competența nu revine unui tribunal desemnat prin acord și nici unei curți din afara acestei circumscripții.
- A Conflictul este soluționat de curtea militară de apel, nu de unul dintre tribunalele militare desemnat prin acord.
- B Textul atribuie expres soluționarea conflictului curții militare de apel în a cărei circumscripție se află tribunalele militare implicate.
- C Competența aparține curții militare de apel din circumscripția celor două tribunale, nu unei curți din afara acesteia.
Mai departe →Partea generală. Competența organelor judiciare
Alte capitole
Partea generală. Individualizarea pedepselorPartea specială. Infracțiuni contra înfăptuirii justițieiPartea specială. Judecata în primă instanță
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la INM?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la INM.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.