Căile de atac (partea 2)

15 grile originale la căile de atac, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 480, art. 466, art. 486, art. 487, art. 501, art. 484, art. 464, art. 460.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Instanța de apel constată că ea însăși are competența să judece cauza în primă instanță. Cum trebuie să procedeze?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Când instanța de apel constată că are competența de primă instanță, anulează hotărârea atacată și judecă în fond. Hotărârea pronunțată este susceptibilă, după caz, de apel sau recurs.
  • A În situația descrisă, instanța de apel judecă ea însăși fondul după anularea hotărârii atacate, nu trimite dosarul unei alte instanțe egale în grad cu prima instanță.
  • B Textul impune anularea hotărârii atacate și prevede că hotărârea pronunțată asupra fondului este susceptibilă, după caz, de apel sau recurs, nu obligatoriu definitivă.
  • C Art. 480 alin. (5) prevede expres anularea hotărârii atacate și judecarea în fond de către instanța de apel, cu pronunțarea unei hotărâri susceptibile, după caz, de apel sau recurs.

2.1 p

O instanță pronunță o hotărâre în ultimă instanță, deși, potrivit legii, nu putea să judece decât în primă instanță. În această situație, care este regimul apelului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hotărârea dată în ultimă instanță este supusă apelului dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în primă instanță. Admisibilitatea apelului rezultă direct din această regulă, fără o autorizare legală specială pentru cauza respectivă.
  • A Apelul este permis direct de regula citată, fără condiția unei dispoziții legale speciale pentru cauza respectivă.
  • B Textul prevede expres că hotărârea este supusă apelului în situația descrisă.
  • C Pronunțarea în ultimă instanță nu exclude apelul atunci când, potrivit legii, instanța putea judeca numai în primă instanță.

3.1 p

Potrivit regulilor privind conținutul cererii de recurs, cum poate proceda recurentul în privința motivelor de nelegalitate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Cererea trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor sau mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Simpla indicare a hotărârii atacate nu înlocuiește această cerință.
  • A Dacă motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, cererea de recurs trebuie să cuprindă mențiunea corespunzătoare. Recurentul nu este dispensat de această mențiune.
  • B Textul permite fie includerea motivelor de nelegalitate și a dezvoltării lor în cererea de recurs, fie menționarea în cerere că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
  • C Indicarea hotărârii atacate și motivarea sunt cerințe distincte. Identificarea hotărârii nu înlocuiește motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor sau mențiunea depunerii acestora printr-un memoriu separat.

4.1 p

Într-un proces în care Ministerul Public a participat, se declară recurs. Ce prevede legea cu privire la motivele de casare destinate procurorului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Participarea Ministerului Public în proces atrage depunerea unei copii de pe motivele de casare pentru procuror. Textul nu condiționează această obligație de o solicitare expresă a procurorului.
  • A Varianta reproduce obligația legală de a depune pentru procuror o copie de pe motivele de casare atunci când Ministerul Public a participat în proces.
  • B Obligația depunerii copiei este prevăzută pentru cazurile în care Ministerul Public a participat în proces, fără a fi condiționată de o solicitare expresă a procurorului.
  • C Legea prevede depunerea unei copii pentru procuror, nu a originalului.

5.1 p

O hotărâre este casată pentru încălcarea regulilor de procedură, fiind anulat un act efectuat în cursul judecății, ulterior cererii introductive. De unde reîncepe judecata?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Când casarea intervine pentru încălcarea regulilor de procedură, judecata reîncepe de la actul anulat, nu de la cererea introductivă sau de la un act ulterior celui anulat.
  • A Potrivit alineatului (2), judecata reîncepe de la actul anulat pentru încălcarea regulilor de procedură.
  • B Textul stabilește reluarea judecății de la actul anulat, nu de la primul act ulterior acestuia.
  • C Judecata reîncepe de la actul anulat, nu de la cererea introductivă, care, în situația descrisă, este anterioară acestuia.

6.1 p

Recurentul depune o cerere de suspendare a executării hotărârii înainte ca dosarul să ajungă la instanța de recurs. Cum se stabilește completul care judecă această cerere?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Dacă cererea de suspendare este depusă înainte de ajungerea dosarului la instanța de recurs, aceasta se judecă de un complet anume constituit, format din 3 judecători, în condițiile legii.
  • A Textul impune un complet format din 3 judecători, nu soluționarea de către președintele instanței în complet de judecător unic.
  • B Cererea depusă înainte de ajungerea dosarului nu se amână până la sosirea acestuia, ci se judecă de un complet anume constituit, format din 3 judecători.
  • C Pentru cererea depusă înainte de ajungerea dosarului la instanța de recurs, textul prevede expres un complet anume constituit, format din 3 judecători, în condițiile legii.

7.1 p

Mandatarul unei părți, în temeiul unei procuri speciale, declară verbal în fața instanței că partea achiesează la hotărâre. Cum se califică această achiesare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Achiesarea expresă poate fi făcută și de mandatarul părții, în temeiul unei procuri speciale. Declarația verbală în fața instanței nu trebuie înlocuită cu un act autentic și nu devine tacită prin faptul că este făcută prin reprezentant.
  • A Declarația verbală făcută în fața instanței de mandatar în temeiul unei procuri speciale constituie achiesare expresă.
  • B Caracterul expres nu este rezervat manifestării personale a părții. Textul permite expres achiesarea prin mandatarul care are procură specială.
  • C Actul autentic nu este obligatoriu: achiesarea expresă poate fi făcută și prin declarație verbală în fața instanței, inclusiv de mandatar în temeiul unei procuri speciale.

8.1 p

Prin aceeași hotărâre sunt soluționate o cerere principală, pentru care legea nu permite nici apelul, nici recursul, și o cerere incidentală, pentru care legea prevede apelul. Ce regim au căile de atac?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dacă soluția asupra unei cereri principale sau incidentale nu este supusă nici apelului, nici recursului, soluțiile asupra celorlalte cereri rămân supuse căilor de atac în condițiile legii. Cererea incidentală își păstrează, așadar, regimul de atac propriu.
  • A Art. 460 alin. (4) păstrează căile de atac prevăzute de lege pentru celelalte cereri. Prin urmare, soluția asupra cererii incidentale este apelabilă, fără ca soluția asupra cererii principale să devină atacabilă.
  • B În situația descrisă, apelul privește soluția asupra cererii incidentale, nu întreaga hotărâre. Regula apelului împotriva întregii hotărâri de la alin. (3) privește cereri dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, nu o cerere exclusă de la ambele căi de atac.
  • C Lipsa căilor de atac pentru cererea principală nu se extinde asupra cererii incidentale. Textul prevede expres că soluția cu privire la celelalte cereri rămâne supusă căilor de atac în condițiile legii.

9.1 p

O parte a exercitat contestație în anulare împotriva unei hotărâri, iar contestația a fost respinsă definitiv. Aceeași parte formulează o nouă contestație în anulare împotriva aceleiași hotărâri, invocând alte motive. Cum se apreciază admisibilitatea noii contestații?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Partea care a exercitat contestația în anulare nu mai poate formula o nouă contestație împotriva aceleiași hotărâri. Interdicția se aplică și atunci când sunt invocate alte motive.
  • A Schimbarea motivelor nu permite aceleiași părți să formuleze o nouă contestație în anulare împotriva aceleiași hotărâri, interdicția fiind expres aplicabilă și când se invocă alte motive.
  • B Art. 504 alin. (3) interzice aceleiași părți să atace aceeași hotărâre printr-o nouă contestație în anulare, chiar dacă invocă alte motive. Noua contestație este inadmisibilă.
  • C Interdicția rezultă din exercitarea primei contestații în anulare. Respingerea definitivă a acesteia nu înlătură interdicția și nu permite examinarea pe fond a noii contestații.

10.1 p

Procurorul a pornit acțiunea civilă în care s-a pronunțat hotărârea atacată cu recurs, dar nu are calitatea de recurent. Când i se dă cuvântul în ședința de judecată a recursului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Când procurorul a pornit acțiunea civilă în care s-a pronunțat hotărârea atacată cu recurs, acesta primește cuvântul după recurent. În această situație nu se aplică regula potrivit căreia procurorul vorbește cel din urmă.
  • A Regula potrivit căreia procurorul vorbește cel din urmă nu se aplică în situația specială descrisă: dacă a pornit acțiunea civilă, i se dă cuvântul după recurent.
  • B Varianta reproduce regula specială aplicabilă procurorului care a pornit acțiunea civilă: i se dă cuvântul după recurent.
  • C Pornirea acțiunii civile nu îi permite procurorului să vorbească înaintea recurentului. Textul stabilește expres că vorbește după acesta.

11.1 p

O parte dorește să depună recursul și motivele de casare împotriva unei hotărâri. Care este regula privind instanța la care se depun aceste acte și sancțiunea nerespectării ei?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă. Sancțiunea nerespectării acestei reguli este nulitatea.
  • A Varianta reproduce regula depunerii recursului și, dacă este cazul, a motivelor de casare la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
  • B Regula impune depunerea la instanța a cărei hotărâre se atacă, nu direct la instanța competentă să judece recursul. Varianta inversează regula și sancțiunea.
  • C Textul nu permite depunerea la orice instanță, ci stabilește o instanță de depunere și prevede expres sancțiunea nulității pentru nerespectarea cerinței.

12.1 p

O parte a exercitat apelul în termen împotriva unei hotărâri de primă instanță. Termenul de apel a expirat, iar apelul este încă în curs de judecată. Dacă nu există o excepție legală de la suspendarea executării, care este situația executării hotărârii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. În lipsa unei excepții prevăzute de lege, exercitarea apelului în termen suspendă executarea hotărârii. Expirarea termenului de apel nu înlătură suspendarea determinată de apelul exercitat în termen.
  • A Suspendarea rezultă din exercitarea apelului în termen, fără ca textul să impună o hotărâre distinctă a instanței de apel.
  • B Expirarea termenului de apel nu permite executarea cât timp apelul exercitat în termen este pendinte, deoarece acesta suspendă executarea.
  • C Apelul exercitat în termen suspendă executarea hotărârii și după expirarea termenului de apel, cât timp apelul este în curs de judecată și nu există o excepție legală.

13.1 p

Un terț a intervenit în proces la prima instanță, dar nu este parte în apelul principal. Acest apel poate produce consecințe asupra situației juridice a intimatului, al cărui termen de apel s-a împlinit. Cum poate intimatul să atace hotărârea față de terț?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. În condițiile date, intimatul poate declara apel provocat împotriva persoanei care a figurat în primă instanță și nu este parte în apelul principal. Apelul se declară în scris, inclusiv după împlinirea termenului de apel.
  • A Apelul provocat trebuie declarat în scris, nu oral la termenul de judecată.
  • B Textul permite intimatului să declare în scris apel provocat, după împlinirea termenului său de apel, împotriva terțului care a figurat în primă instanță și nu este parte în apelul principal, dacă acest apel poate produce consecințe asupra situației juridice a intimatului.
  • C Intimatul poate declara apel provocat după împlinirea termenului de apel, fără ca textul să impună repunerea în termen și formularea unui apel principal.

14.1 p

Potrivit art. 491 din Codul de procedură civilă, ce regim au dispozițiile art. 488 în cazul recursului incident și al recursului provocat?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Art. 491 prevede expres că dispozițiile art. 488 rămân aplicabile recursului incident și recursului provocat, fără a institui o excepție pentru unul dintre acestea.
  • A Art. 491 reglementează împreună recursul incident și recursul provocat și precizează că dispozițiile art. 488 rămân aplicabile.
  • B Textul prevede menținerea aplicabilității dispozițiilor art. 488, nu o derogare de la acestea.
  • C Art. 491 nu exceptează recursul provocat: dispozițiile art. 488 rămân aplicabile ambelor recursuri.

15.1 p

După pronunțarea unei hotărâri asupra fondului, reclamantul descoperă un înscris doveditor care exista la data judecății, dar fusese reținut de partea potrivnică. În privința acestui motiv de revizuire, care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Constituie motiv de revizuire descoperirea, după darea hotărârii, a unor înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică. Reținerea înscrisurilor și imposibilitatea înfățișării lor dintr-o împrejurare mai presus de voința părților sunt ipoteze alternative, nu condiții cumulative.
  • A Textul cere descoperirea înscrisului după darea hotărârii, nu întocmirea lui după pronunțare. Descoperirea ulterioară a unui înscris doveditor reținut de partea potrivnică este expres prevăzută ca motiv de revizuire.
  • B Reținerea înscrisului de partea potrivnică și imposibilitatea prezentării lui dintr-o împrejurare mai presus de voința părților sunt ipoteze alternative, legate prin «sau», nu condiții cumulative.
  • C Art. 509 alin. (1) pct. 5 prevede expres ca motiv de revizuire descoperirea, după darea hotărârii, a unor înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică.

← ÎnapoiCăile de atac

Alte capitole

CompetențaDezmembrămintele dreptului de proprietate privatăDiferite contracte speciale