Competența (partea 2)
13 grile originale la competența, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 142, art. 114, art. 135, art. 126, art. 123, art. 117, art. 99, art. 110.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Instanța competentă primește o cerere de strămutare și apreciază că ar fi util să consulte dosarul cauzei. Potrivit legii:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- La primirea cererii de strămutare, instanța competentă poate solicita dosarul cauzei. Solicitarea este facultativă și nu presupune soluționarea prealabilă a cererii.
- A Instanța poate solicita dosarul la primirea cererii, fără să aștepte soluționarea acesteia.
- B Solicitarea dosarului este o posibilitate a instanței competente, nu o obligație declanșată de primirea cererii.
- C Textul prevede expres posibilitatea instanței competente de a solicita dosarul cauzei la primirea cererii de strămutare.
2.1 p
O persoană ocrotită are domiciliul în localitatea X și reședința în localitatea Y, aflate în circumscripții judecătorești diferite. Solicitantul locuiește în localitatea Z. Pentru o cerere privind ocrotirea persoanei fizice, dată de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, legea nu prevede o regulă derogatorie. Cererea nu privește autorizarea unui act juridic referitor la un imobil. Care este instanța competentă teritorial?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- În lipsa unei prevederi legale derogatorii, competența teritorială se raportează la domiciliul sau reședința persoanei ocrotite. Domiciliul solicitantului nu constituie criteriul prevăzut de această regulă.
- A Reședința persoanei ocrotite din Y constituie un criteriu de competență teritorială alternativ domiciliului din X, nu doar un loc relevant pentru comunicarea actelor de procedură.
- B Competența se raportează la domiciliul sau reședința persoanei ocrotite, nu la domiciliul solicitantului din Z.
- C În lipsa unei reguli derogatorii, sunt competente alternativ instanța de la domiciliul persoanei ocrotite din X și instanța de la reședința acesteia din Y.
3.1 p
Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește prin hotărâre competența unui tribunal și îi trimite cauza. Tribunalul apreciază că nu este competent. Care este consecința prevăzută de lege?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Hotărârea de stabilire a competenței pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța de trimitere. Nu se poate crea un conflict de competență cu Înalta Curte.
- A Art. 135 alin. (2) prevede că hotărârea Înaltei Curți de stabilire a competenței este obligatorie pentru tribunalul de trimitere și că nu se poate crea un conflict de competență cu Înalta Curte.
- B Hotărârea de stabilire a competenței este obligatorie pentru tribunalul de trimitere. Invocarea unei excepții de către o parte nu permite înlăturarea acestei obligații.
- C Nu poate fi solicitat un regulator pentru un conflict de competență cu Înalta Curte, deoarece legea exclude crearea unui asemenea conflict.
4.1 p
Într-un litigiu deja născut între două societăți, privitor la bunuri de care acestea pot dispune, competența teritorială nu este exclusivă. Părțile declară verbal în fața instanței că aleg o altă instanță decât cea competentă teritorial potrivit legii. Cum se apreciază această alegere?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Pentru litigiile născute, alegerea competenței se poate face și prin declarație verbală în fața instanței. În situația descrisă, drepturile sunt disponibile, iar competența teritorială nu este exclusivă.
- A Litigiul este deja născut, privește bunuri de care părțile pot dispune, iar competența teritorială nu este exclusivă. Prin urmare, alegerea altei instanțe prin declarație verbală în fața instanței este permisă.
- B Textul permite expres alegerea instanței prin declarație verbală în cazul litigiilor deja născute, deci nu impune încheierea convenției înainte de nașterea litigiului.
- C Declarația verbală în fața instanței este o modalitate alternativă de exprimare a acordului pentru litigiile deja născute, fără a fi necesară confirmarea printr-o convenție scrisă.
5.1 p
Într-un proces cu mai multe părți, instanța este exclusiv competentă pentru una dintre ele. Potrivit art. 123 din Codul de procedură civilă, ce efect are această împrejurare asupra competenței pentru celelalte părți?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Competența exclusivă a instanței pentru una dintre părți se extinde asupra tuturor părților. Pluralitatea părților nu înlătură caracterul exclusiv al competenței.
- A Varianta reproduce efectul prevăzut de art. 123 alin. (3): instanța exclusiv competentă pentru una dintre părți este exclusiv competentă pentru toate părțile.
- B Art. 123 alin. (3) extinde competența exclusivă a instanței asupra tuturor părților, fără stabilirea separată a competenței pentru celelalte părți.
- C Participarea mai multor părți nu înlătură caracterul exclusiv al competenței. Textul prevede că instanța rămâne exclusiv competentă pentru toate părțile, nu că poate fi înlocuită prin acordul lor.
6.1 p
Un teren este situat în circumscripțiile a trei instanțe. Pârâtul are atât domiciliul, cât și reședința în afara acestor circumscripții. La ce instanță se introduce cererea privitoare la un drept real asupra terenului?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Dacă nici domiciliul, nici reședința pârâtului nu se află în circumscripțiile în care este situat imobilul, cererea poate fi introdusă la oricare dintre instanțele respective. Întinderea suprafeței din fiecare circumscripție nu constituie un criteriu de alegere impus de text.
- A Deoarece nici domiciliul, nici reședința pârâtului nu se află în circumscripțiile în care este situat terenul, cererea poate fi introdusă la oricare dintre cele trei instanțe.
- B Instanța domiciliului pârâtului este competentă numai dacă domiciliul se află într-una dintre circumscripțiile în care este situat terenul, condiție neîndeplinită în speță.
- C Textul nu stabilește competența în funcție de întinderea suprafeței terenului din fiecare circumscripție, ci permite alegerea oricăreia dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află terenul.
7.1 p
Două capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun sunt formulate printr-o unică cerere de chemare în judecată. Pretenția cu valoare mai mare este de competența unei instanțe de grad inferior, iar cealaltă atrage, prin natura sa, competența unei instanțe de grad mai înalt. Cum se determină instanța competentă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Pentru capetele principale întemeiate pe un titlu comun și formulate printr-o unică cerere, competența se determină după pretenția care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt. Valoarea mai mare a celeilalte pretenții nu schimbă această regulă.
- A Disjungerea nu este soluția pentru capetele principale întemeiate pe un titlu comun. Acestea se soluționează împreună de instanța de grad mai înalt.
- B Pentru capetele principale întemeiate pe un titlu comun, criteriul determinant este pretenția care atrage competența instanței de grad mai înalt, nu valoarea cea mai mare.
- C Cele două capete principale sunt întemeiate pe un titlu comun și formulate printr-o unică cerere. Competența pentru întreaga cerere revine instanței de grad mai înalt, atrasă în speță prin natura uneia dintre pretenții.
8.1 p
Membrii unei asociații fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, i-au încredințat unei persoane administrarea acesteia. Potrivit regulii privind cererile îndreptate împotriva acestor entități, cum poate fi introdusă cererea de chemare în judecată împotriva asociației?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Cererea poate fi introdusă la instanța competentă pentru persoana căreia, potrivit înțelegerii dintre membri, i s-a încredințat administrarea asociației. Posibilitatea sesizării instanței competente pentru oricare dintre membri este prevăzută pentru lipsa unei asemenea persoane.
- A Regula permite expres introducerea cererii împotriva unei asociații fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, fără dobândirea prealabilă a personalității juridice.
- B Instanța competentă pentru oricare dintre membri poate fi sesizată numai în lipsa unei persoane căreia i s-a încredințat conducerea sau administrarea entității. În situația dată, există un administrator desemnat.
- C Întrucât membrii au încredințat unei persoane administrarea asociației, cererea poate fi introdusă la instanța competentă pentru acea persoană.
9.1 p
După soluționarea unei cereri de strămutare, partea formulează o nouă cerere, întemeiată exclusiv pe împrejurări cunoscute la data soluționării cererii anterioare. Pricina se află încă pe rolul aceleiași instanțe. Ce soluție se impune pentru noua cerere?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- O nouă cerere trebuie să se întemeieze pe împrejurări necunoscute la soluționarea cererii anterioare sau ivite ulterior. Nerespectarea acestei condiții atrage inadmisibilitatea dacă pricina se află pe rolul aceleiași instanțe.
- A Textul impune inadmisibilitatea cererii în situația descrisă, nu examinarea temeiniciei împrejurărilor și respingerea ca neîntemeiată.
- B Soluția prevăzută este inadmisibilitatea cererii, nu trimiterea acesteia către o altă instanță pentru examinarea motivelor.
- C Noua cerere se întemeiază exclusiv pe împrejurări deja cunoscute la soluționarea cererii anterioare, iar pricina se află pe rolul aceleiași instanțe. Sunt îndeplinite condițiile pentru declararea cererii ca inadmisibilă.
10.1 p
O instanță de judecată este pârâtă într-un litigiu care, potrivit regulilor obișnuite de competență, ar trebui soluționat chiar de aceasta. Ce posibilitate îi oferă reclamantului art. 127 din Codul de procedură civilă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Regula aplicabilă cererii împotriva unui judecător se aplică în mod corespunzător și când o instanță este pârâtă. Reclamantul poate alege o instanță de același grad din circumscripția unei curți de apel învecinate, fără ca această alegere să fie obligatorie.
- A Articolul permite sesizarea unei instanțe de același grad, nu a instanței ierarhic superioare.
- B Sesizarea unei alte instanțe este o posibilitate, nu o obligație, atunci când instanța are calitatea de pârâtă. Alineatul (2) se aplică în mod corespunzător prin alineatul (2^1).
- C Reclamantul poate sesiza o instanță de același grad din circumscripția unei curți de apel învecinate. Regula se aplică și când pârâta este chiar instanța care ar fi fost competentă.
11.1 p
O persoană solicită, pe cale principală, constatarea dobândirii prin uzucapiune a proprietății unui teren evaluat la 350.000 lei. Cum se stabilește competența materială de judecată în primă instanță?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Cererile privind uzucapiunea sunt de competența judecătoriei în primă instanță, indiferent de valoare. Valoarea terenului nu impune aplicarea plafonului general pentru alte cereri evaluabile în bani și nici efectuarea unei expertize pentru stabilirea competenței materiale.
- A Valoarea terenului nu este criteriul de atribuire a competenței materiale pentru cererile privind uzucapiunea, astfel că stabilirea competenței nu depinde de efectuarea unei expertize de evaluare.
- B Articolul 94 atribuie judecătoriei cererile privind uzucapiunea indiferent de valoare, inclusiv atunci când terenul este evaluat la 350.000 lei.
- C Cererile privind uzucapiunea sunt atribuite expres judecătoriei, indiferent de valoare. Plafonul de 200.000 lei pentru alte cereri evaluabile în bani nu determină competența în acest caz.
12.1 p
O cerere formulată potrivit art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă privește două moșteniri deschise succesiv, defuncții având ultimele domicilii în circumscripții diferite. Care este regula de competență teritorială aplicabilă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Pentru cererile care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv, competența este exclusivă și revine instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți. Ordinea deceselor nu impune alegerea domiciliului celui decedat mai recent.
- A Art. 118 alin. (2) stabilește competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți pentru cererile care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv.
- B Regula citată stabilește competența exclusivă în raport cu ultimul domiciliu al defuncților, nu competența alternativă în raport cu domiciliul unui moștenitor pârât.
- C Competența nu este rezervată instanței ultimului domiciliu al defunctului decedat mai recent. Textul permite sesizarea instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.
13.1 p
Un contract de furnizare are ca obiect bunuri în valoare de 240.000 lei. După livrarea unor bunuri în valoare de 180.000 lei, beneficiarul solicită prin cerere de chemare în judecată exclusiv executarea obligației de livrare a bunurilor rămase, în valoare de 60.000 lei. Ce valoare se ia în considerare pentru stabilirea competenței instanței?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Când cererea de executare privește doar o parte din obiectul contractului, competența se stabilește în funcție de valoarea acelei părți. În speță, valoarea relevantă este de 60.000 lei.
- A Cererea deduce judecății numai obligația de livrare a bunurilor rămase, în valoare de 60.000 lei. Această sumă reprezintă valoarea părții din obiectul contractului relevante pentru stabilirea competenței.
- B Bunurile deja livrate, în valoare de 180.000 lei, nu fac obiectul cererii. Pentru competență contează partea dedusă judecății, nu partea deja executată.
- C Valoarea integrală de 240.000 lei nu este reperul aplicabil, deoarece cererea privește exclusiv executarea părții rămase din contract, nu întregul obiect al acestuia.
Alte capitole
Dezmembrămintele dreptului de proprietate privatăDiferite contracte specialeExecutarea silită
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la INM?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la INM.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.